2,081 matches
-
eclipse și ocultații (8 - de observație, 3 - teoreticeă, studiul fotosferei (5 - de observație și statistice, 3 - teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
observație și statistice, 3 - teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965), Planete gigantice (1967). Așa cum menționam la început, profesorul Victor Nadolschi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965), Construiți un telescop (1965), Planete gigantice (1967). Așa cum menționam la început, profesorul Victor Nadolschi a avut un rol important în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase suplimente - literare (începând din 1888), umoristice, ilustrate, pentru copii etc. Printre redactori se numără gazetari profesioniști reputați ai timpului: Ion Popescu, D. Teleor, I. Gh. Nicoleanu-Fix, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
comandând armata și beneficiind de mari averi. Pe lângă scriere își fac loc cifrele. Contabilii scriu, citesc, socotesc. învățământul se dezvoltă, se ramifică și practică schimburi de cadre și informații. Unitățile de măsură, lungime, greutate intră în uzul curent. Astrologia devine astronomie. Anul astral e cunoscut de preoți. Ei întocmesc calendarul după fazele Lunei. Se concep table de înmulțire și adunări multiplicate. Se descoperă unități de măsură: metrul, se dezvoltă geometria. Observarea bolții cerești, a deplasării astrelor e pusă în serviciul agriculturii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al universului, zeul luminii și al apelor binefăcătoare, ca apa vieții. Dar Thot, demiurgul și cel a toate știutor, era considerat și autorul Cărții Magiei (42 de tomuri), cu toată știința lumii, cu toate disciplinele, de la istorie și magie, la astronomie, drept și medicină. Se crede că misterioasele papirusuri sacrosancte erau tăinuite și numai de el știute în litera lor, căci el le scrisese. Thot știa formulele și produsele vindecării tuturor bolilor. Căutarea scrierilor sale secrete a creat numeroase legende. El
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în universitățile Evului Mediu. Avicena stabilește conexiunile între calitățile esențiale ale corpului, anotimpuri, umori, vârste, dinamica trăirilor sufletești etc., ca și între temperamente, și medicamente. în tratatul său sunt date și explicate scheme cu aceste conexiuni. Cu aprofundate studii în astronomie, mecanică, acustică, muzică, optică, filosofie, cunoscând bine gândirea lui Platon, a lui Aristotel, Avicena scrie și o sinteză a teoriilor filosofice în circulație. În medicină totuși, i se reproșează „unicismul său: “... mișcarea astrelor indică momentul sângerărilor (luărilor de sânge) și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și când, nu se știe. începuturile, originile sunt cu atât mai interesante cu cât sunt mai enigmatice. Semiți rude cu cei din Chaldeea, locuiau și la marginea deșertului arabic, și vorbeau limba aramaică, apropiată de ebraică. Semiții chaldeeni aveau pasiunea astronomiei și adorau Soarele. Vecinătatea cu sumerienii i-a contopit prin interinfluențare. Limba a rămas cea semită. Așa intră chaldeenii în istorie încărcați de legende și povești fantastice, adunate și închinate eroului Ghilgameș, ca-ntr-o epopee (sec. XXIII î.Chr
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
științelor și artelor. Nici un alt domeniu de gândire și faptă nu leagă mai bine Evul Mediu de Renaștere ca medicina. științele naturii, la răscrucea dintre epoci, își intensificau cercetările. Așa numitele discipline oculte erau încă răspândite, magia continuând să impresioneze. Astronomia s-a dezvoltat prin astronomul polonez Copernic care a publicat tratatul De revolutionibus orbium coelestium, libri VI, prin care demonstrează mișcările de revoluție și rotație ale planetelor. Medicina se dezvoltă prin crearea de noi facultăți de specialitate în cadrul universităților și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în Germania Hilden (m.1634), pentru a cita doar câțiva dintre marii chirurgi ai Renașterii. UN FIZIOLOG: JEAN FERNEL (1497 - 1558) Născut în nordul Franței, cu înclinații spre cunoașterea complexă a lumii și universului, Fernel face studii de matematici și astronomie, de geodezie, de filosofie, dar la un moment dat, tatăl său îl îndeamnă spre medicină din considerente materiale. întrun orizont multidisciplinar, pe care-l poseda, scrie, după o asiduă inițiere medicală: „Universa Medicina“, în care acordă un larg spațiu medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
292 de elevi transilvăneni și alții din Orientul Creștin, cursurile ținându-se în limbile greacă, latină, română, dar sunt și ore de franceză, italiană, germană, arabă, turcă, rusă; se predau filosofii antici, dar și Newton, Descartes, Leibniz precum și noțiuni de astronomie, matematici, istorie, chimie. Academia are bursieri și o bibliotecă și cu referințe medicale. școli similare, dar mai mici, apar la Galați, Bârlad, Cornești - Dâmbovița, Preajma - Dolj etc. în care igiena individuală și colectivă se predă, deocamdată, fără manuale speciale. În
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
senatului venețian. Este o remarcabilă mișcare de imagine, încheiată cu donarea instrumentului către republica venețiană. Ca urmare, Galileo Galilei își consolidează poziția la universitate și obține o dublare a salariului. În același an, profesorul de matematică se apucă serios de astronomie, punând la lucru noul instrument. Un an mai târziu, Mesagerul astral se deschide cu afirmația: În acest mic tratat voi prezenta câteva lucruri de mare interes pentru toti cei ce studiază fenomenele naturii.... De mare interes, spun, prin meritul lor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
care au reacționat a fost însuși astronomul și astrologul imperial, Johannes Kepler. În 1610 apare la Florența O discuție cu mesagerul astral. Kepler, deși nu avea telescop, a confirmat descoperirile lui Galilei și a salutat începutul unei noi epoci în astronomie și, probabil (putem spune astăzi), începuturile științei moderne. Pentru afirmațiile sale Galilei a fost judecat de Inchiziție și puțin a lipsit ca să fie ars pe rug. El s-a salvat pentru că s-a lepădat public de erezia sa. Abia în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
pe rug. El s-a salvat pentru că s-a lepădat public de erezia sa. Abia în 1992, an aniversar, sentința de condamnare pentru erezie a fost ridicată de Vatican. Necunoscutul THOMAS HARRIOT Anul 2009 a fost declarat Anul Mondial al Astronomiei. La gala inaugurală de la Paris a Anului Mondial al Astronomiei au fost expuse hărți ale Lunii făcute nu la Padova, ci în Anglia, în urma unor observații astronomice prin lunetă, în primavara anului 1609. Nu de Galilei, ci de Thomas Harriot
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
public de erezia sa. Abia în 1992, an aniversar, sentința de condamnare pentru erezie a fost ridicată de Vatican. Necunoscutul THOMAS HARRIOT Anul 2009 a fost declarat Anul Mondial al Astronomiei. La gala inaugurală de la Paris a Anului Mondial al Astronomiei au fost expuse hărți ale Lunii făcute nu la Padova, ci în Anglia, în urma unor observații astronomice prin lunetă, în primavara anului 1609. Nu de Galilei, ci de Thomas Harriot, un savant prodigios despre care, astăzi, nu se mai știe
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
să cartografieze Luna. În 1610, cu același telescop și o serie de sticle colorate, a început un alt șir de observații laborioase ale petelor din Soare (din nou cu câteva luni, înainte de Galilei). S-a ocupat și de probleme de astronomie nautică. În matematică a dezvoltat teoriile lui Viete, ocupându-se de ecuațiile algebrice. A inaugurat un sistem de notație mai simplu decât al predecesorilor lui. Toate acestea au rămas mult timp îngropate într-o arhivă. Harriot n-a publicat nimic
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
clasică. Spectroscopul, în ciuda simplității lui, este probabil cel mai important instrument științific în sine născocit vreodată. Inventarea lui a permis realizarea mai multor descoperiri științifice de anvergură, în domenii care se întind de la fizica nucleului la cosmologia fizică și la astronomie, încorporând și toate ramurile geologiei, chimiei și medicinei, ceea ce înseamnă un număr mai mare de descoperiri decât ar fi fost posibil cu ajutorul oricărui alt instrument sau combinații de instrumente. În spestroscopie Kirchhoff a avut contribuții hotărâtoare în această epocă de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
În ediția a doua de la Principia, revenind asupra temei gravitației, Newton arată că a explicat doar fenomenele în care este prezentă forța gravitației, dar nu a stabilit cauza acestei forțe, întrucât eu nu inventez ipoteze. În secolul al XVII-lea astronomia planetară și mecanica terestră erau considerate macro științe, întrucât acestea se ocupau de proprietăți și procese observabile și măsurabile. În schimb, optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice postulau existența unor entități declarate inobservabile. În cercetarea acestor procese, metaforele și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
unei stele îndepărtate, datorită efectului de curbare a razelor de lumină de către câmpul gravitațional al Soarelui. În prezent, acest efect de curbare a razelor de lumină, descris matematic de Einstein și confirmat experimental, reprezintă un adevărat instrument de observație în astronomie permițând, printer altele, estimarea masei unei galaxii. O confirmare a existenței găurilor negre a fost făcută în 1963 de către astronomul Maarten Schmidt de la Observatorul Palomar din California, care a măsurat deplasarea spre roșu a unui obiect, care s-a dovedit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
În unele mituri, Charites se asociau cu Muzele, cele nouă fiice ale lui Zeus și ale zeiței memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore (cântecul și dansul), Erato (poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bazează nu numai pe strămoși și pe lumea de dincolo, ci și pe mituri cosmologice și pe angajante rituri de oferire, de exemplificare și ilustrare. Putem presupune că existau rituri pentru transformarea morților În „strămoși” (ca În Africa). Chiar și astronomia devine parte esențială a cultului. Monumentele megalitice erau În același timp morminte comune, marcare ancestrală a teritoriului, observatoare a cerului și anotimpurilor. Dacă aceste mari case ale morților aveau partea interioară ascunsă (Încăperi În care aveau acces doar câteva persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reprezentări ale femeii fertile; obiecte rare sau exotice capabile să inspire emoție sacră; muzică și dans cu măști și costume; tumuli mortuari și obiecte funerare prețioase; utilizarea substanțelor care induc ebrietate sau extaz, obținute din ciuperci și cactuși (peyote etc.). Astronomia devine o parte importantă a religiei; la fel și ritualurile cu apă, În zonele aride ale continentului. În Anzi, zeii piscurilor aduceau ploaia, iar strămoșii de sub pământ furnizau apa terestră: nicăieri În altă parte legătura ceremonială cu această doctrină nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
minoice În aceste regiuni. S-a voit chiar să fie pus În legătură cu Asia Mică și sugestivul și misteriosul disc de la Phaistos, o placă de argilă acoperită pe ambele părți cu semne ideografice, citită totuși ca un fel de carte de astronomie sau de calendar astral legat de ciclurile agriculturii 1. În misterul ce continuă să Învăluie realitatea concretă a insulei, doar iconografia oferă mărturii clare și permite, În parte, reconstruirea vieții religioase a acesteia. Inele mari de aur, sigilii și efigii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]