50 matches
-
a ciudatelor vestigii, același peisaj va tenta, mai tîrziu, și penelul lui Sadoveanu: ,Curînd născu geana trandafirie a zorilor și deodată mi-au apărut în largul pustiei gorganele străvechi, în care cei dintăi rătăcitori ai acestei lumi izolate și-au astrucat osemintele. Multe din aceste movili au fost spintecate și prădate; altele își ascund încă taina; din întunericul țărînei lor veghează, călări și în arme, schelete de războinici, care-și păstrează trufia și în umilința pulberii. Generațiile de păstori în stepă
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
să trece și să rupe, ca cum am fi o ață. Tînăr și bătrîn, împăratul și săracul, Părintele și fiiul, rude ș-alalt statul, In dzi ce nu gîndește, moartea îl înghite, Viilor rămași otrăvite dă cuțite. Țărna tiranul, țărna țăranul astrucă, Izbînda, dreptatea, în ce-l află-l giudecă” (Partea a IV-a). Există și pasaje scrise cu intenție comică, deși scriitorului Cantemir această vocație îi cam lipsea. Să mai adăugăm numeroasele sentenții, variațiile stilistice pe temă dată, totul pentru a
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
matricole, ziare cu ferpare, catastihuri de cimitire și biserici, arhive publice sau private în căutarea celor ce, îndeobște, se pierd în uitarea vinovată a urmașilor: momentul în care te-ai trecut din această Lume și locul unde ți-au fost astrucate rămășițile. Prin osârdia lui Ion Mamina, despre mulți dintre cei care cândva s-au perindat pe scena politică de la noi, știm acum cât le-a fost viața și unde își odihnesc rămășițele lumești. A bătut nu de puține ori alei
Robit cărților, arhivelor... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10801_a_12126]
-
un cârlig, ca să fie mai groși, de nevastă-sa, înainte de a pleca de acasă. Îi încălța numai în cantonamente când se culca, să nu-i înghețe picioarele. Foaia de cort a întins-o peste șerand și pe sub dună s-a astrucat cu pătura lui de soldat, care mai mirosea slab a naftalină. N-a fost timp să-i spună bulibașei cum s-a întâmplat și ce gânduri are, dar mâine, după ce se scoală și se spală, și după ce mănâncă o cutie
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
școală n-ai învățat, Florile nu le-ai udat, În grădină n-ai lucrat, Bunicii n-ai ascultat, Pe Ileana, sora ta, n-ai ajutat, Focul nu ai ațâțat, Ce nu ai mâncat, pe jos ai aruncat, Patul nu ai astrucat, Toată ziua te-ai jucat. Viorel: Mă relaxez și eu, Toată ziua sunteți pe capul meu. Mama: Te relaxezi o zi, două, trei, Și-alte sute câte vrei, Viața pe lângă tine-a trecut Și nimic util nu a făcut. Viorel
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
au dat naștere unei mobilizări importante. Washington-ul face cunoscut că emigrarea trebuie să fie voluntară. Cancelariile străine sînt preocupate de renașterea dezbaterilor din 1878. Alianța Israelită Universală din Paris a luat asupra sa dosarul și l-a delegat pe Astruc în România. Bernard Lazare a venit și el aici, iar vizitele lui la lași și București au generat manifestații ostile. S-au declanșat polemici între publiciști. Într-o ședință a Consiliului Comunal al Bucureștilor, primarul Bibescu explică emigrarea evreiască în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
368, 376 Arafat, Yaser 360, 369 Ardeleanu, Demenyi losif 265 Ardeleanu, Ion 24, 68, 265, 273, 395 Argetoianu 188, 222 Arghezi, Tudor 201, 409 Arion, Carol 122, 401 Aristotel 59 Aron, Petru 44 Aron, Pavel Petru 57 Asachi, Hermiona 90 Astruc 143 Atanasie (mitropolit) 55, 56 Attila 28 Auboin, Roger 187, 403 Augustus (împărat) 20, 88 Aurelian 141 Aurelian (împărat) 20, 23, 27, 28 Averescu (general) 184, 185, 189, 383 Avril (baron d') 105 Axelrod 148 Azarie 22, 37 B Babeș
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ș-au ales partea veciuitoare; pre stolnecu cel lăudat având firesc părinte, pre Costandin Cantacuzino bogatul întru minte. Multă întristare au adus a lui jalnică moarte, Lui Ștefan vod(ă) frăține-său, celui deplin în toate, care aici l-au astrucat cu cinste frumoasă. Cu pompă mare L-au adus, domnilor cuvio(a)să. Jale soții(!) lui lăsând și tânguieli nespuse, Coconilor și neamului suspinuri necuprinse. Pre Dumnezeu dar să-l rugăm în veci să-l odihnească împărăția sa viind să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a doaolea Domnie, Dată de la-mpărăție, Din Scaunul cel strămoșăsc La lăcașul cel ceresc S-au mutat făr de prihană, Cu pace și cu pohvală, Iar trupul său cel de om Cu cinste ca de un Domn Aicea s-au astrucat Și îngropării s-au dat La a sa domnească zidire Spre vécinică pomenire” (August 26 d, leat 7260 [1752]) (Vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. I, fasc1, p. 70-71). 93. Vezi Georges Duby, Doamnele din veacul al XII-lea, [vers. rom
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zice Radu Greceanu, șaizeci și șase - l-au corectat mai târziu istoricii - din care patruzeci și patru au fost trăiți într-o lungă văduvie 594) - „în curte la dumneaei”, în București. Cum muribunda ceruse „cu a dumneaei gură ca să o astruce lângă boiariul dumneaei, jupan Papa Brâcoveanul, la mănăstirea ot Brâncovéni, că acolo era îngropat”), prezența cortegiului funerar (descris și de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae 595 și alcătuit în toate împrejurările similare: „Sin vero in monasterium quoddam longe extra urbem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mergând până supt deal, acolo deci așăzând-o într-o carâtă, rămâind Măriia sa împreună cu toată casa Măriei sale și toate rudele la amară întristăciune și mâhnire, Măriia sa s-au întorsu la scaun, iar oasele s-au dus de s-au astrucat unde au lăsat cu sufletul dumisale, toți cu un glas rugând pre Dumnezeu ca să o odihnească în «corturile drepților, la vécinică împărăție aminț”. în cronica lui Radu Popescu, știrea este redactată cu parcimonie, dar alaiul de îngropăciune se conturează: „într-aceaia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
B[asarab] Voevod, carele cu nume cinste și cu toate creștineștile pomeniri și mile aici la mănăstirea Brâncovénii, unde și însăș la moarte-i au lăsat, aducând-o lângă soțul ei Papa post. și socru-său Preda vornic, o au astrucat 597. Când împrejurările (politice, mai ales) îngreunau sau împiedicau „reunirea în veșnicie”, urmașii le găseau văduvelor locul de odihnă perpetuă într-un lăcaș de care familiile lor - chiar ele ca persoane - erau legate (numele lor erau „scrise în pomelnice”). Mormântul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mă culc. Și-ndată ce am adormit, numai văd că întră două felinare în casă, mă apucă, unul de picioare și altul de cap, și-ncep a mă zgâlțâi. „Ce-ai cu noi, zice, de ce ne sudui ?”, ș-odată mă astrucă sub laviță de m-am sculat cu scândurile în cap. Ptiu ! Am făcut cruce, m-am suit la icoane și le-am pupat, m-am culcat iar și de-atunce n-am mai visat nimica. - Eu câte două nopți nu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
capete speriate, veniseră și orășeni, rude de-ale mortului. Unul dintre ei, cu figura autoritară și sprâncene negre, colțuroase, deasupra cărora creți adânci pavau o albie în care se prăbușea pădurea de păr cărunt, mugea gros, bisericește. După ce mortul fu astrucat cu jale și bulgării galbeni astupară mormântul, după ce se împărțiră pomenile, neamurile și cei mai apropiați s-au adunat la casa lui Vasile Drobotă, măturată, primenită, cu țoale pe pereți și cu mese lungi aduse din sat, căci nurorile pregătiseră
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pregătit. N. Costin consemnează că punerea în noul mormânt s-a făcut ,,cu mare cinste, cu sobor de arhierei și de preoți, și cu tot sfatul său, cu litie. Din Iași l-au petrecut până la mănăstirea Cetățuia unde i-au astrucat oasele”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 32 footnote>. Cercetările arheologice făcute în interiorul bisericii, în nișa din dreapta, au găsit cavoul deschis cândva. Resturile de îmbrăcăminte, țesute cu fir de aur, au indicat cu o oarecare siguranță că aici se află înmormântat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Bahrineștii din ținutul Suceava. ,,Jumătate din moșia Bahrinești a fost donată la 31 mai 1695, Mănăstirii Cetățuia de către Anastasia domnița, soția lui Gheorghe Duca Vodă cu condiția ca trupurile vistiernicului Neculai și al soției sale Alexandra, să fie duse și astrucate în acea biserică, după cum au dorit ei la moarte. Și să li se pomenească numele”<footnote T. Balan, Documente Bucovinene, vol. III, p. 84-85 footnote>. Acest vistiernic a fost Neculai Buhuș, fratele Anastasiei, înmormântat la Mitropolia Veche din Iași<footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de pe urmă, că nu mai știuse de ei. Poate, dacă-i chiar el, băiatul văcarului, să-i ceară și ceva bani pentru niște odăjdii noi. Sau pentru vitraliile altarului. Sau pentru gardul cimitirului, ca o donație pentru locul unde sunt astrucați părinții lui. Să-i dea și lui niște dolari, dacă tot dădea în stânga și dreapta. Îngândurat se așeză lângă acela. Un bărbat slab, puțin ghebos, concentrat asupra scrijeliturilor sale de pe dale. Din când în când insul întorcea capul spre părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pași mari, după accesul evreilor la cetățenie în 1790-1791? Distingându-se de omologii lor din Europa Centrală, intelectualii evrei francezi din epocă scriu și ei istoria suferinței evreiești, dar având ca țintă o utopie mesianică. Savanți ca Moïse Schwab, Élie-Aristide Astruc, Théodore Reinach și James Darmesteter, care trasează o istorie globală a evreilor, au o credință neștirbită în emancipare, în care văd o moștenire directă a Luminilor. Discursul lor este universalist. Cred în virtuțile civilizației și ale gândirii luminate, care vor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
199, 273-275, 290 Arestările de la la Vél' d'Hiv', 243-244 Arlozorov, Haim, 231 Armeni, 197, 289, 295, 300 Armenia, 295 Aron, Raymond, 235 Artaxerxes, 49 Ascunderea feței (lui Dumnezeu), 171-172 Ashkava (rugăciune), 73 Asociația pentru Cultura și Știința Evreilor, 125 Astruc, Élie-Aristide, 144 Așkenazi, 58, 62-63, 66, 68, 70-73, 75, 83-84, 86, 89-90, 92-93, 96, 104, 106-107, 116-118, 140-141, 166, 190, 217, 260, 265, 269-270 Augustin, 40 Auron, Yair, 227 Auschwitz II (Birkenau), 181 Auschwitz, 160-161, 165, 169, 171-174, 176-181, 187
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
concluzii antinomiste proprii cu privire la autoritatea Bisericii ortodoxe. NOTE 1. Majoritatea izvoarelor privind istoria paulicianismului se află acum adunate, editate și traduse În vol. Les Sources grecques pour l’histoire des pauliciens d’Asie Mineure: Texte critique et traduction de Ch. Astruc, W. Conus-Wolska, J. Gouillard, P. Lemerle, D. Papachrysantou, J. Paramelle, În Travaux et Mémoires 4 (Centre de Recherche d’Histoire et Civilisation Byzantines), De Boccard, Paris, 1970, pp. 1-227. Cele trei Predici (ultima incompletă) ale lui Petru din Sicilia sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Abingdon Press, Nashville and New York, 1973. —, The Gnostic Gospels, Random House, New York, 1979. —, Adam, Eve, and the Serpent, Random House, New York, 1988. Paulicianism: Les Sources grecques pour l’histoire des pauliciens d’Asie Mineure: Texte critique et traduction, par Ch. Astruc, W. Conus-Wolska, J. Gouillard, P. Lemerle, D. Papachrysantou, J. Paramele, in Travaux et Mémoires 4 (Centre de Recherche d’Histoire et Civilisation Byzantine), De Boccard, Paris, 1970, 1-227. Raoul Manselli, L’Eresia del male, Morano, Torino, 1963. Birger A. Pearson
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se trece o oaie sau un miel peste mormînt. Oaia să fie udată cu apă, să se scuture pe mormînt, că cu acea apă scuturată de pe lîna lor se stinge focul iadului ce poate arde pe mort. După ce s-a astrucat* în mormînt mortul, toți se spală pe mîni cu apa mortului peste groapă, ca să nu amurțească sau asude mînile. Cînd moare un copil sau un om matur, după ce-l îngroapă, o fată cu tată și mamă să măture prin casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Atunci, ce? Aveam vreo douăzeci de ani când l-au luat de Crăciun pe tata și l-au sugrumat la Snagov, și după vreo trei ani ni l-au trimis otrăvit pe fratele meu Drăghici de la Istanbul, de i-am astrucat trupul la Comana, la mânăstire. — Doamne miluiește, și călugărul își făcu larg semnul crucii. Câtă nenorocire! Cu adevărat vale a plângerii este lumea aceasta. Doamne, izbăvește-ne de mânia păgânilor! — Care păgâni, preacucernice? Grecii, în spatele omorurilor stau grecii noștri, frații
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
păianjenii cei păroși cu opt picioare și ochi cât boaba de mei vin să țeasă la lumina soarelui ce au urzit o iarnă-ntreagă în întuneric de văgăuni. De Alexe Caldu, când au ridicat-o pe doamna Stanca s-o astruce și băteau clopotele într-o dungă iar monahii cântau „Sfinte Dumnezeule”, neputând țâncii bolnavi de fierbințeală să sune din clopoței ca să alunge făpturile cenușii ale pământului ce ieșeau de prin cotloane și de sub pietre și bolovani, de aceea atunci o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]