524 matches
-
se amestece în treburile noastre sau România în treburile N.A.T.O.? Din câte știu, n-a existat nici o cerere a lor de a se integra armatei române, ci... viceversa! N-am observat ca vreunul din miniștrii țărilor occidentale să fi asudat de mulțimea drumurilor făcute la București pentru a se milogi să ne alăturăm lor. Din contră, Andrei Pleșu, Adrian Severin și Geoană s-au îmbolnăvit de globe-trotter-ism, recitând convingător texte pe care șefii lor direcți nu știau cum să le
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
sprâncenele amenințător arcuite ale d-nei Afrăsinei. Trucul ieșirii feciorelnice a premierului pentru a-și cere scuze - doar atât cât să-i proptească mai bine în scaune pe oamenii cu bulanul ce-i urmează ordinele fără crâcnire - în timp ce slugile din parlament asudă vârtos pentru a da formă legală rictusului prim-ministerial o fi ținând în jungla africană, dar nu la porțile Europei. Aici, vorba faimoasei propoziții, boșii trebuie s-o ia mai ușor, pentru că altfel nu va mai rămâne în țară decât
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
cu paginile colorate ale revistei El Motín - "Revolta" - publicație anarhistă și puternic anticlericală, care era foarte populară în Spania pe vremea aceea. Și acum îmi mai amintesc unul din desene. Doi popi grăsuni stau într-o șaretă, iar Christos, înhămat, asudă și gâfâie de atâta efort. Pentru a avea o idee despre tonul revistei, iată de pildă cum descria aceasta o manifestație la Madrid, în cursul căreia muncitorii îi atacaseră violent pe niște preoți, rănind trecătorii și spărgând vitrinele: " Ieri după-amiază
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
cântat poetul natura, dragul de el, saltul struțului printre dune năucitoarea iarnă a firului de sorg dansul mestecenilor în goană de vifor dar corabia deșertului? O adevărată fregată, amice! Repede amiaza se scurge spre noapte, printre limbile focului îl ochești asudând, cu pulpa soioasă-ntre mâini visând moartea căprioarei în ceaunul de-aramă degetele picioarelor lui de poet al naturii, negre de fum, cu unghii scorojite, îndoite în carne scormonesc praful îmbibat de grăsime îți face cu ochiul, e ora când
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
văduvă vitează de vreme ce se întoarce cu o așa sacoșă burdușită din oraș, de la piață. Soldatul D. fu inundat din creștet până-n tălpi de o ciudată căldură și îi puse mâna pe genunchi văduvei M. care începu să tremure și să asude din creștet până-n tălpi. Soldatul D. se gândi că a îndrăznit prea mult și, răcindu-se din creștet până-n tălpi, își retrase mâna de pe genunchiul văduvei M. Văduva M. se gândi că nu este suficient de atrăgătoare, așa că își ridică
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
ceaiului În timp ce în dreptul ferestrei norul se înnegrea Ca o scăfîrlie de înger îngropată în albastrul veșnic, Tu puneai apa la fiert ca să-mi pregătești ceaiul. Apa scotea mici țipete, așa îmi imaginam facerea cerului: din aburul adunat de la atîtea piei asudate de privighetori care cîntau o missa solemnis la nesfîrșit, silnic sau care îngînau pur și simplu neputința de a fi pentru o noapte om. Nimănui nu-i este indiferentă clipa ce trece, Nici clipei însăși care se vede Pe sine
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
ceafa pletoasă a lui Cico. Scrie alene, mișcându-și din când în când umărul, prin tricoul subțire ca o batistă. Prietenul lui. Colegul lui de cameră. În sfârșit, Cico cel de fiecare zi și totuși unul nou, un om care asudă în fața lui, iar din șuvițele umede ies valuri invizibile de Mitchum Ice Fresh, ceea ce îi aduce automat în vizor tubul verde de pe etajera lor comună. Îi sunt ochii grei și-i cad pe ceafa transpirată a lui Cico. Și brusc
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
Champs Elysées și pe Bulevardul Magheru, am vizitat un salon de carte la Viena. Semăna cu Tîrgul Gaudeamus, cu o mare și importantă diferență: avea garderobă. Treceai destins printre standuri, cu mîinile libere, răsfoind cărțile care te interesau, fără să asuzi sub blănuri (vorba vine). Cei cîțiva bănuți lăsați după plac, dar obligatoriu, garderobierei erau singurul tarif de intrare. La Gaudeamus, unde anul acesta intrarea a fost liberă, ar fi trebuit să semeni cu eroul acela dintr-un roman franțuzesc de
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
cuvânt. Penescu Îl devizaja pe Han cu multă ură. Peste patru zeci de ani, când se va afla la Paris, expulzat de Ceaușescu, va relua contact cu tânărul Han. Nici atunci nu vor găsi un teren de Înțelegere... Învățătorul era asudat. Mihalache zâmbea. Hațegan Îl privea Împăciuitor. De parca l-ar fi aprobat. Ilie Lazăr, un om hotărît, dar sentimental, judeca după inima. Era de partea lui Penescu. Hudița, diplomat, părea neperturbat. Solomon, deasemenea. Popovici și Pop păreau convinși de dreptatea tânărului
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
pe Stahanov!// Nu-i timp pe-aici de stat și de oftat!/ E oare ăsta raiul ce-ai visat?/ Se potrivește tot ce rabzi cu ce ți-au spus:/ că n-o mai fi de-acum nici jos, nici sus?// Asuzi cît zece și mănînci puțin,/ după strîmba rînduială-a lui Lenin.// Mănînci cît dau și ești mereu flămînd.// De mori de foame pentru-acești călăi,/ crezi c-or trăi mai bine strănepoții tăi?// Așa îți spun maimarii tăi stăpîni, și rîd/ pe
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
Virgil Negoiță este un prozator care începe să conteze în literatura română actuală. La fel ca și colegul său de generație Dumitru Țepeneag el își transformă cărțile într-un fel de șarade epice, la descifrarea cărora bietul cititor trebuie să asude din greu. Mă întreb dacă nu cumva ar fi cazul ca viitoarea carte a lui Constantin Virgil Negoiță să fie un eseu despre aplicațiile matematicii fuzzy în literatură. Cu siguranță, o astfel de carte ar scurta semnificativ drumul cititorilor și
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
un fel de sacrificiu invers: "1. Eu mă desfrînez./ Dar cu ultimele puteri caut totuși să mă tîrăsc spre Dumnezeul meu. 2. Tu mă prăvălești/ îți împletești fălcile printre vreascurile pieptului meu și mă tîrăști/ Către Dumnezeul tău. 3. Eu asud. Mă lepăd de Dumnezeul meu. Rînjesc încălzit alături de tine./ 4. (în vreme ce capul meu pocnește liniștit pe absolut/ fiecare treaptă./ Pe care mă cobori,/ Pentru a mă depune ca pe un os la picioarele Dumnezeului tău)". în fond, deslușim aci o
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
faimă-n lume n-am; N-ar duce-un cîine așa viață! Magiei astfel m-am dedat pe față, Ca duhul prin puteri și grai ceva Din toate tainele să-mi dea; Să nu mai fiu silit, din greu Tot asudînd, să spun ce nu știu eu; Să aflu ce-n adîncul ei Strîns lumea ține, să văd ce-i Cu-acele forțe și semințe sfinte, Să nu mai umblu în cuvinte. O, Lună plină, de-ai zări Ultima oară chinul
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
tău cum o venă umpli șoseta cu bluesuri te descurci cu picturile oare ce se-ntîmplă-n prezent cu prezentul însuși un violoncel e necăjit ca o morsă la țărmul mării mîine nu mai contează spaima părului face deliciul flăcării o piatră asudă învelită-n ziar un ochi sparge fereastra.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
palmelor mi se topi la para focului tocmit de tata, pe șira munților, în patria mică, sus la hotare... elegie la umbra lui P îi dau jeratec și nu mai vrea nimic, îi este sete și nu e nici o apă; asudă întruna întins la pămînt iar gleznele-i subțiri i-s forme comprimate de lumină cu botul moale ca omătul lovește țara de s-aude zăbala de aur cum sparge smalțul de cobalt al zorilor; cu nările-i aspre sprehuie etherul
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
și celor dragi ție, gândindu te la cât de ciudată și la cât de frumoasă e lumea ce ți-a lăsat-o El și să uiți că tot El te-a alungat din rai și că te a blestemat să asuzi și să sângerezi. Mai trebuie un lucru! Înainte de a-ți muia buza, nu uita și tornă din ulcică trei stropi mici de aur peste țărâna celor ce s-au petrecut pe alte tărâmuri, Într-u pomenirea lor, peste lutul din
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
a României, ca nu cumva, odată și odată, „harta limbii române să devină mai mică decât cea a României”, ca stat. Limba română trebuie să fie acasă stăpână, ca singura limbă oficială în Statul Român! Mai ales acum, când unii asudă să subțieze orele de limba română în școlile României, să „înghesuiască” și să „scurteze” istoria, să elimine latina, poate chiar și religia unui popor, primul născut creștin în Europa, prin Apostolul Andrei. Unii, neputincioși guvernanți, mereu împing în față, pentru
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
ca „prăfuiți”, dați deoparte sunt și cronicarii, acei creatori de frumoasă limbă românească. Mihai Viteazul este considerat un „condotier”, un aventurier pe la curțile europene, acordându-i-se doar câteva rânduri într-un manual de istorie. Iar „Istoria românilor” unii au asudat să devină doar „Istorie”, fără acea identitate națională, iar Limba română să fie numită doar „Limbă de comunicare”. Ce se urmărește? Pierderea memoriei identitare! Pentru că un popor fără memorie identitară este pierdut. Este un zero! Cam asta ne-ar dori
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
consumat - demențial - sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că totul a murit în materie, aflăm din cînd în cînd că budoarul cutărui baron local e burdușit cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
forța. Nesimțitul apelează la serviciile eficiente ale câtorva dintre cei care se vor strânge îmbrăcați festiv la orele după-amiezii, spre a petrece sub geamurile și balcoanele locatarilor perplecși. Aceștia seamănă cu un comando specializat în incursiunile punitive. Robuști, tunși perie, asudați, cu niște tricouri negre mulându-li-se pe bicepși, ei se ocupă pe rând de fiecare mașină, împingând-o sau luând-o pe sus, de la caz la caz. În trei ceasuri locul arată ca în palmă. Autovehiculele sunt depuse fără
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
adîncitura de pe buza de sus, i-au reamintit de anii și de nopțile de caznă necontenită, în fața oglinzii, prin camere, în baie, sub apa dușului, în pauzele orelor de clasă, sub cearceaf, și din nou în fața oglinzii, strîngînd din dinți, asudînd de efort și străduindu-se din răsputeri să uite batjocura colegilor de la școala primară, care-l înghionteau fără milă și-l apostrofau umilitor ,Klaus-buză-de-iepure" și, odată cu lacrimile strivite între pleoape, îi mai reveneau în minte mirosul proaspăt și moliciunea călduță
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
astupă nu e pic de întuneric stau în Dumnezeul sferic aici nu-i nici dor nici frunce toate vorbele sunt prunce dragostea de-o zi infer-o aici numerele-s zero vorba nu-mi mai este rudă talpa mea nu mai asudă aici am iluminări un sobor de lumânări tot în totul este bine: niște carne cu suspine mă dau Doamne la străbuni s-adun viermele din pruni că decând sunt părăsiți stau cu mugurii plesniți supți de îngeri viermuiți stau în
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
la tine (o ia pe falset) apoi te imită cum un papagal îți cerșește bunăvoința și din nou se strîmbă la tine. Drumul Drumul e drum și atît n-are nici un țel nici început nici sfîrșit cîteodată ne-apare intimidat asudat de efort parcă ar vrea să ne spună ceva Alteori pur și simplu scîrțîie-n neștire cum o roată veche. Infirmități Această seninătate dureroasă rușinoasă cum un gheb cine-o susține cine-o laudă în depărtările ce ni s-au promis
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
facă, senin, apelul celor ce-și fac testamentul ca apoi, brăzdându-le, si mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește, în armată resemnării care, din păcate, crește, dar asuda aiurita și în contratimp cu toate, bulgărind sania vară și-apoi căruță pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteaga mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
Dumitru Hurubă Era vineri seara (15 septembrie) și familiile noastre, in corpore, îl admiram compătimitor pe Stelian Tănase care, pe Realitatea Tv (la emisiunea "Zece fix"), se strofoca, aproape asudând, să-l înduplece pe companionul său, Mircea Dinescu, să râcâie împreună doar-doar vor da măcar de vreo două-trei caiele prin preajma crâșmei "Potcoava" din Giulești. Din nefericire doleanța, pe care invitatul emisiunii a driblat-o, cu eleganța-i specifică utilizând câteva
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]