484 matches
-
toată lumea extrem de surprinsă...de ce să ieși pe 14 febr cu altcineva decât un tip? poate pt că eu ‘sărbătoresc’ în fiecare zi cu lumea la care chiar țin... ca să trec la o altă chestie...mi se pare super fază cu asumatul riscurilor...cred în ‘metodă’asta...chiar dacă nu totdeauna îți aduce ce speri...pot să zic că nu demult am spus ce simt, am dat cărțile pe față și m’am ales cu o ‘retragere’ f neplăcută a persoanei pe care
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
Ciocănitoarea șvariantăț). Ori se exprimă într-o radicalitate simbologică: "trupul îmi coboară sau urcă în ceruri ascunse" (Ascultare). Dar întîlnim sub pana poetului, de cele mai multe ori, o viziune în sens opus, opulentă, luxuriantă, frenetică, gemînd voluptuos de asociațiile concretului imnic asumat: "Omnipotență, sînt jucătorul tău/ Și bogăția ta de elogii/ Cu joc de cărți regale./ Îl aleg pe rigă și mă așez/ În cerul fruitat unde poemul/ Domnește peste întîrzierea lumii./ Pentru elegie orice carne vine să scîncească./ Mă rog, pentru că
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
mai diverse. Pornind de la specificitatea realismului rezultată din romanele Balzac și Flaubert, criticul orădean demonstrează convingător faptul că opera lui Rebreanu este fundamental realistă, dar depășește în multe privințe limitele tradiționale ale curentului. Realismul lui Liviu Rebreanu este unul conștient asumat, cu luciditate și cu ochii deschiși spre experiențele estetice ale vremii sale. Chiar dacă nu le-a împărtășit, Rebreanu a fost la curent cu tehnicile moderne ale timpului său și, voit sau inconștient, realismul său este unul corupt de realitatea spirituală
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
de mestecat metafizic, cîrnațul metafizic” (Vizitele himerelor). Chiar căderea spiritului în concret, stigmat al damnării, e însoțită de mișcarea inversă, a proiectării concretului în spirit, ca și de un regret adînc, de-o suferință care dublează buna dispoziție a teluricului asumat. Spiritul își reia revanșa față de ostentația materialistă, de promiscuitatea concretului ce se silea a ocupa tot ecranul: „Utopie! iată, lovită/ îți dezvălui și tu o carne suferindă! te credeam/ doar esență rece, inatacabilă.../ Vreau să spun: sînteți, o zei, chinuiți
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
interes față de experimente de limbaj și a gustului pentru estetism (“cînd aud pomenit cuvîntul scriitură, știu că este momentul să ne destindem puțin și să mai comandăm o bere” declară el în volumul de luări de poziție Interventions 1), curajul (asumat sau nu) de a exprima tranșant poziții ideologice și politice aflate în total contracurent în Franța contemporană și, în fine, abordarea unei tematici coagulate în jurul a ceea ce se pretinde a fi omul occidental contemporan: situațiile revelatoare pentru stadiul “figurii” sale
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
a.m.d. Circumscrierea sferei penibilului, mai ales în arte și politică, este cu atât mai provocatoare, cu cât Valentin Tașcu pune semnul de egalitate între marii artiști și marii penibili, singurii care ajung la o înaltă conștiință estetică a penibilului asumat, garant al celebrității postume. Penibilul de succes trebuie regizat, nevoia lui de spectacol fiind pe deplin satisfăcută prin atingere cu tragicomicul. Alături de arta paradoxului și sublimarea aforistică din primele trei capitole, Elogiul impotenței (maestoso) dă la iveală, stilistic vorbind, oralitatea
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
și se încheie cu un capitol consacrat unor intelectuali precum Orwell, Norman Mailer, Connolly sau Chomsky născuți în prima jumătate a secolului și a caror influență trece de barieră celui de al doilea război mondial. Cartea stă pe un paradox, asumat conștient de către autor, si anume acela că ideile scriitorilor și gînditorilor cu pricina au marcat destinul istoric, politic, social și moral al omenirii într-o mai mică măsură decît temperamentele și comportamentele lor. Paradox cu atît mai uimitor, cu cît
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
dogmatismului, apărând specificitatea artei, idee-forță pusă nu o dată, pe atunci, sub semnul întrebării”. Același spirit de moderație a gestului și de cumpănire a lucrurilor, singurul prielnic găsirii adevărului, îl regăsim și în judecățile sale politice, articulate pe un fond de asumat, înrădăcinat liberalism și democratism, care-l ține la distanță și de logoreea populistă și gregar-naționalistă, și de intransigența snoabă a „corectitudinii politice”. La 85 de ani ai săi, Al. Săndulescu a rămas egal cu sine însuși, primind, în plus, drept
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
decît pînă atunci. Firește, există mult idilic în acest volum. Michael Heim e un Făt-Frumos (unul dintre autori chiar folosește sintagma), iar cei adunați în jurul lui par, nu o dată, pitici fermecați și îndrăgostiți de Albă-ca-zăpada lor. Dar e un idilic asumat și perfect controlat prin alternările de voce între scriitura direct-personală a prefețelor și dezbaterea grupului. Cartea începe cu evocarea Adrianei Babeți, care l-a cunoscut pe Heim în anul 1992, în Statele Unite, într-un decor fabulos cu zgîrie-nori și super
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
care-și uită sau își reneagă trecutul nu e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că o să dormi liniștit. Tocmai în coșmaruri apar vinovățiile noastre ascunse de lumina zilei și de ochii lucizi". Ne aflăm între
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
pe linia Herder-Rousseau, pentru "sălbaticul cel nobil", inclusiv pentru năzuința lui spre libertate, pe care o însoțește cu o strașnică critică la adresa "barbariei", a moravurilor încă foarte crude, a misticismului și a lenii, eradicabile toate printr-o pedagogie optimistă, de asumat, după el, prin misiunea "civilizatoare" a germanilor în Halb-Asien. În imaginea emblematică a "serbării culturale" din Cernăuții anilor 1875, cu parada dansantă a naționalităților din Bucovina etalîndu-și, îmblînzite, o "diferență" cel mult folclorică și, în plus, o zgomotoasă bucurie la
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
respect al tradiției ca o perspectivă resemnată ce înlocuiește zbaterea deșertică a lumii, mergând împreună ca vector de adaptare socială. Viața, Poezia, Poetul, Dreptate, Nefericire, Dezordine- Povară, sunt alte poezii care propun ca soluție lirică deșertăciunea, nefericirea existenței sau finibilul asumat: „inerți, tot mai des/ imitând pereții/ lăsându-ne puși de alții/ zi de zi/ fără luptă/ la colț./”( Exiluri de frică). Tudor A. Ursente aduce în prim plan liric o metaforă din semantică- fără hashtag- așadar fără includeri și segmente
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
în metru antic), dec. 1883, de Mihai Eminescu, sursă literaturii și culturii popoarelor lumii.evidentă de inspirație pentru Iorga. Tonul imperativ al istoricului cugetător în subtilități literare și filosofice face ca ideea întregului enunț să se desprindă dintr-un tragic asumat. Poemul eminescian, cu inegalabilul vers - „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, rămâne un cutremurător vaier de iubire neîmplinită. La Eminescu, trei forme verbale derivate de la a crede, a învăța, a muri, însoțite de un adverb de timp - vreodată, impun
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
altă parte, nu putem scrie dacă nu citim. Livrescul, din acest motiv, mi se pare mai important decât autobiograficul. Și nu mă refer la un livresc rezultat din însumarea a mii de pagini de lectură, am în vedere acel livresc asumat, asimilat, trăit, topit în sufletul nostru care, până la urmă, e responsabil de paginile cele mai izbutite. Cultura e un sentiment profund, iar sentimentul este o cultură asimilată. Nu are rost să disociem forțat între viață și cultură, între trăire și
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
poeticească a lui Bolintineanu, versurile nostalgice ale lui Ion Pillat, sintagmele lui Ion Barbu ori personajele bine cunoscute ale lui Caragiale, și, deasupra tuturor, cantitativ și intensiv, lirismul eminescian fac din epopeea lui Mircea Cărtărescu un mixtum compositum, deliberat și asumat postmodern. Democrația funcționează însă până la un punct. Mai întâi că nu orice poet intră în spotul de lumină al Auctorelui și în organigrama opului său; iar apoi, spațiul cel mai întins îi este rezervat lui Eminescu, la care scriitorul "optzecist
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
niște principii. Azi, nimeni de la ziar, cu câteva excepții, nu mai strigă după principii. Când Mihail Neamțu a scris că unor jurnaliști de la Cotidianul li se opresc anchete, au sărit câțiva ca arși. Azi, când Nistorescu cenzurează pe față și asumat, nu mai sare nimeni. Unde le sunt principiile? Bușcu era viteaz cu Traian Ungureanu, dar tace chitic cu Nistorescu. Doar Ioan T. Morar a cârâit ceva pe blog, adică l-a anunțat pe noul director editorial că refuză colaborarea cu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și care a devenit astfel prenumele lor. În secolul al III-lea î.e.n., împăratul Qin Shi Huang a reunificat mare parte din teritoriul Chinei de azi, în acest proces de continuă evoluție socială, numele moștenit din societatea matriarhală și cel asumat în cea patriarhală au fost combinate. În următorii peste 2000 de ani cât a durat societatea feudală, s-au succedat zeci de dinastii mari sau mici. În fiecare nouă dinastie s-au creat noi feude, care au dus la apariția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
într-o zi cât într-o lună de facultate! se adresa terapeutul spre un copilandru uscățiv și plin de pistrui. Petru cel biologic era precum un labirint deschis: observare, percepție, interpretare, prelucrarea imaginilor toate funcționau într-un tonus al conștientului asumat; mai adânc însă, acolo unde nu se înțeleg ochii între ei, acolo unde inima se rupe în două părți inegale și fiecare parte râvnește același trup, acolo unde inelarul mâinii stângi se ceartă cu inelarul mâinii drepte de la aceeași Evă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
instituții din cadrul comunității (școală, mass-media). În paralel, s-au extins și au devenit tot mai populare formele alternative de familie (uniunile consensuale, familia afectivă 2). În societatea românească actuală, a avea copii este un fapt de viață din ce în ce mai greu de asumat 3, parametrii socioeconomici impunând celor care își doresc rolul de părinți anumite restricții (care nu sunt concordante cu idealul de împlinire individuală propriu tendințelor postmoderniste)4, interesul pentru forma tradițională de familie se diminuează în fapt. Semnificația în sfera valorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fost benefică pentru fiecare și, în același timp, pentru toată lumea. Iar spectacolul Puterea obișnuinței mi se pare că definește perfect și cu o mare subtilitate tot ce am descris mai sus. Mi s-a părut un manifest artistic și teatral asumat, pe care îl semnează regizorul Claudiu Goga și toată trupa sa. Fără nici o excepție. Ca o grafică a artistului la maturitate. Poți descifra multe și în lumină, și în umbră, și în hașurările pe care siluetele personajelor le figurează. Amestecul
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
la Paris pe Anghel să iasă din lîncezeală, să scrie cu mai multă convingere, să trimită imediat în țară ceea ce compunea. între poeziile lui D. Anghel și versurile semnate A. Mirea se percepe însă o distanță considerabilă. Atracția către fantasticul asumat se cere neapărat semnalată în Fantasii: se deschidea astfel poarta spre prozele poetice publicate începînd cu volumul Fantome; nu întâmplător titlul volumului de proze apărut peste doi ani se înrudea cu fantasiile în versuri. Spre finalul vieții, Anghel a scris
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
mereu în umbra soției sau a prietenului de o viață. Mai puțin locvace, mai puțin ambițios, un bărbat de casă căruia nu ai avea ce să-i reproșezi. Formele de apatie ale lui Gabe, nuanțele sensibilității lui, a planului doi asumat, firea mai degrabă plată și neconflictuală sînt atent studiate. Marius Cordoș cred că a atins aici un punct profesional care îl obligă să treacă într-o altă etapă. Colaborarea cu altcineva decît colegii din trupa Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov
Un puzzle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4902_a_6227]
-
complete, dincolo de o imagine ce a devenit clișeu: „interbelicul nu a fost numai Eliade, Cioran, Ionesco și Noica, o economie înfloritoare, dezbateri de idei de dreapta și politica rafinată, a fost și mișcare feministă, stânga intelectuală și militanta, experiment artistic asumat marginal, dinamica problematică a drepturilor cetățenești etc. Camil Petrescu și Alexandru Vilara. Satul mitic unde s-a nascut veșnicia și satul concret studiat de Școală Gusti. Vulcănescu filozoful și Vulcănescu economistul...” În cazul de față, conjuncția și, cea care însumează
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
intenționat, ca spre a lămuri lucrurile mai complicate unei conștiințe fruste (În spre 50 de ani). Renunțînd la mărturisirile de primă instanță, Aurel Rău își trece experiențele interioare printr-o grilă estetă, oferindu-ne figuri ale medierii, ale transfigurării elementarului asumat doar ca punct de pornire. Sensul liric e echivalat cu aerul enigmatic al textului (Dans cu măști). O icoană pe sticlă e reconstituită într-un cod manierist. Provocarea o dă aici apropierea maximă de un model țărănesc spre a marca
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
la soundtrack-ul care învăluie tandru scene întregi, totul invocă popul anilor ’80 filtrat de o atmosferă aproape hipnotică. Tarantino este maestrul reciclărilor postmoderne ale acestei materii inestetice a filmului de serie B într- o cheie vădit ironică, de un ludic asumat până la denudarea procedeului în Pulp Fiction (1994) sau până la scenariile alternative cu schimbarea delectabilă a cursului istoriei în Inglorious Basterds (2009). Spre doesebire de Tarantino, rapelul moderat postmodern, retropop al lui Refn este unul nostalgic, mult mai discret, implicit mai
Din orice direcție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5189_a_6514]