867 matches
-
nihilismul la eufemizat.Asa că îți bricolezi un mic alter ego(cinicul)pe care vrei,pasămite,să-l “integrezi”, reconciliindu-l cu euforia “bolinda”a “sarbator-etzilor”.Asta cu condiția ca noi sa digeram niște poncife freudiene altoite stingaci pe o asumpție nevertebrata,deghizata în certitudine.Deci,oameni buni,dacă vreți să-l salvați pe D Bucurenci din ghearele cinismului(așa cum spiritul Crăciunului l-a salvat pe Mr Scrooge din ghearele meschinăriei)nu fiți “sadici”,nu-l asasinați cu urări anamnezico-traumatizante,”nu
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
am descoperit niciunde, formulată sau sugerată, relația de cauzalitate între eșecul politic al Monei Musca și ruină ideii de femeie politician. În schimb, Bucurenci nu se sfiește s-o formuleze crezînd că nimeni nu va realiza că e doar o asumpție falacioasa care n-are nicio treabă cu scrie Sergiu.Omul nu generalizează orbește că Bucurenci ci are grijă, să-și izoleze obiectul criticii, începînd fiecare propoziție cu:”există femei care...” și nu cu “femeile”au făcut și au dres. De
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
Pleșu cu aceeași “alți ochi”,respectiv cu ochii tai.Textul din Dilemă(Un “duel” imposibil) NU ESTE un răspuns la slujurile tale obraznice,oricit ai încerca să pară așa. A.Plesu REFUZĂ să polemizeze cu tine, dind curs,în fond, asumpției tale polemico-chtone :”... Vreau să fiți de acord cu mine că nu putem fi de acord..”. Scriitorul îți explică băbește că, de vreme ce tu omorî polemică înainte să înceapă, n-are rost sa-ntindeti amindoi de un “cadavru”(basca argumentul cavaleresc “că
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
variate de transgresări, infiltrări și amestecuri între cele mai diverse "straturi" ale realității și ale memoriei culturale, sau - cum ar spune epistemologii - între diversele "modele" de realitate. Încălcările de granițe se produc nu neapărat în sensul unei transcenderi a realității (asumpțiile metafizice par mai curând absente), ci în acela al concilierii cât mai multor "figuri posibile ale realului". Titlul poemului este și el edificator în această privință; Matei Călinescu, analizându-i semnificația, observa că toate amintirile, "inclusiv cele false (...) sunt parcă
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
dacă ne-am spune", "să ne închipuim că" etc., pot fi descoperite pretutindeni în versurile poetului). Se poate vorbi deci despre o permanentă problematizare a dihotomiei implicite dintre "realitate" și "ficționalitate", care deși nu pare a exclude cu totul unele asumpții metafizice, sugerează totuși că Logosul celebrat de moderniști nu poate supraviețui decât sfărmat și risipit în diferențe. Esențial rămâne aici jocul aparențelor derizorii, spectacolul carnavalesc al măștilor comic-serioase, susținut, în planul texturii, de un limbaj căzut în profan și, tocmai
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
Pentru noi nu este o țintă să reducem cumva din competențele constituționale ale președintelui. Aceasta este foarte clar! Pentru noi problema este să revenim la acest pluralism în elaborarea, conceperea, dacă vrem, aprobarea și executarea politicii externe. Eu plec de la asumpția că la nivelul țării sunt oameni maturi și fiecare înțelegem argumentarea celuilalt. Până la această oră, nu a fost disfuncțională relația, atunci când a fost vorba de tratarea unor dosare concrete. Dacă va fi, vom vedea, dar plec de la asumpția că oamenii
Relaţia Băsescu-Marga, un butoi cu pulbere, după gestul de la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/44799_a_46124]
-
plec de la asumpția că la nivelul țării sunt oameni maturi și fiecare înțelegem argumentarea celuilalt. Până la această oră, nu a fost disfuncțională relația, atunci când a fost vorba de tratarea unor dosare concrete. Dacă va fi, vom vedea, dar plec de la asumpția că oamenii sunt maturi", a declarat Andrei Marga. Ministrul de Externe a subliniat că el a propus ca politica externă să aibă ca origine consensul forțelor politice. Așa cum este stabilit programul la această oră, vom pleca sâmbătă dimineață, cu o
Relaţia Băsescu-Marga, un butoi cu pulbere, după gestul de la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/44799_a_46124]
-
ambiție și, ca urmare, trebuie supravegheați atent. Teoria Y - managerii sunt optimiști: ei consideră că angajații au capacitatea de autocontrol, de a inova, iar munca este considerată de aceștia la fel de normală, de naturală ca odihna sau relaxarea. McGregor consideră că asumpțiile Teoriei X nu sunt valabile în cele mai multe situații, așa că trebuie utilizate cel mai adesea cele ale Teoriei Y, și anume abordarea pozitivă referitoare la subordonați. Teoriile contingenței (adaptării la context, interdependenței) Această abordare teoretică consideră că nu există o modalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sau comisioane pentru agenții de vânzări nu produc efecte pozitive semnificative Iată câteva din argumentele lui: - Cercetările arată, potrivit lui Kohn (1993, vol. 70, pp. 54-55), că aceste recompense asigură doar supunerea, conformarea temporară a angajaților, aceasta încetează odată cu dispariția recompenselor. - Asumpțiile psihologice ale acestor planuri sunt greșite: ele nu produc schimbări de durată, persistente sau permanente în atitudinile și comportamentul angajaților. Pentru a produce schimbări de durată în comportament, stimulentele financiare ar trebui să acționeze asupra valorilor care stau la baza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
între managerii filialelor ca să stimuleze comunicarea, dar nu le-a sprijinit. Concluzia sa după aceste intervenții nereușite sau doar în parte reușite a fost că nu a înțeles ce forțe acționau în companiile respective până nu și-a analizat propriile asumpții despre cum merg lucrurile acolo. Eroarea diagnostică pe care a făcut-o Schein a constat în faptul de a fi pus în locul asumpțiilor clienților pe cele ale proprii 132. Care erau asumpțiile clienților în primul caz? Acolo, una dintre presupozițiile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fost că nu a înțeles ce forțe acționau în companiile respective până nu și-a analizat propriile asumpții despre cum merg lucrurile acolo. Eroarea diagnostică pe care a făcut-o Schein a constat în faptul de a fi pus în locul asumpțiilor clienților pe cele ale proprii 132. Care erau asumpțiile clienților în primul caz? Acolo, una dintre presupozițiile managerilor și a altor membri ai organizației era că nimeni nu poate determina că ceva este valid decât dacă ideea era supusă dezbaterii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
companiile respective până nu și-a analizat propriile asumpții despre cum merg lucrurile acolo. Eroarea diagnostică pe care a făcut-o Schein a constat în faptul de a fi pus în locul asumpțiilor clienților pe cele ale proprii 132. Care erau asumpțiile clienților în primul caz? Acolo, una dintre presupozițiile managerilor și a altor membri ai organizației era că nimeni nu poate determina că ceva este valid decât dacă ideea era supusă dezbaterii; doar ideile care supraviețuiesc unor asemenea dezbateri trebuie transpuse
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
îl întrerupea pe un membru al grupului din susținerea ideii, acesta era pedepsit. Astfel, grupul s-a concentrat pe ideile de pe chart, fapt care a ajutat mai mult în comunicare și în luarea deciziilor. În cel de-al doilea caz, asumpția grupului era că terenul de muncă al unui manager nu trebuie încălcat. Adică munca fiecăruia îi aparține și orice intruziune este echivalentă cu o intruziune pe terenul propriei case. A trimite memorii unui manager a fost considerat aproape o insultă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai înțelegători cu grupul din care facem parte, cu noi înșine și cu forțele care acționează în organizație. A înțelege mai bine înseamnă de fapt a mai scăpa de o parte dintre incertitudini 135. Cultura organizațională este un set de asumpții împărtășite învățate de un grup (o unitate socială cu istorie comună) pentru a-și rezolva problemele de adaptare internă și externă, asumpții care au rezistat destul de mult timp ca să fie validate și transmise noilor membri 136. Mai concret, iată un
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
înseamnă de fapt a mai scăpa de o parte dintre incertitudini 135. Cultura organizațională este un set de asumpții împărtășite învățate de un grup (o unitate socială cu istorie comună) pentru a-și rezolva problemele de adaptare internă și externă, asumpții care au rezistat destul de mult timp ca să fie validate și transmise noilor membri 136. Mai concret, iată un tablou al categoriilor care definesc cultura comportamente regulate observabile în interacțiunea indivizilor: limbaj, obiceiuri și tradiții, ritualuri; norme de grup: standarde implicite
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
că această realitate organizațională, în calitate de mediu psihologic în care se produc interacțiunile, corelează foarte bine cu satisfacția în muncă, cu performanța, cu interacțiunea în grupul de lucru. Manifestări concrete ale culturii. Aspecte ilustrative Cultura organizațională cuprinde norme, valori, credințe și asumpții (mai puțin vizibile), pe de o parte și, pe de altă parte, norme, pattern-uri comportamentale și artefacte. Artefactele sunt elementele cele mai vizibile pentru salariați, acționari, clienți și public. Prin artefacte desemnăm pattern-urile legate de vestimentație, aranjamentele fizice
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
A fi Realizare Atribuire Încredere în numere A simți Realitate materială Realitate spirituală Adaptare la mediul intern Natura umană Omul ca bun Omul ca rău Relații umane Orientare spre sarcini Orientare spre oameni Realizare Bunăstare socială Egalitarism Ierarhie Individualism Colectivism Asumpții Spațiul Public Privat Limbajul Explicit Implicit (context larg) Neutru Emoțional Timpul Limitat (liniar, secvențial) Fără sfârșit (ciclic, si-multan) Viitorul Prezentul Trecutul La începutul anilor '70, Geert Hofstede împreună cu Institutul de Cercetări în Cooperarea Interculturală a realizat un studiu legat de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de rânduială! Așadar, resursele naturale, fie ele și bogate, nu sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția resurselor.) Nu e suficient nici măcar ca fiecare să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai lipsește ceva, care nu depinde în mod direct de ei - drumurile. Drumurile sunt, evident, un
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
multe dintre instituțiile care au existat - ba chiar au persistat o lungă perioadă de timp, inclusiv în condiții exterioare de natură radical diferită - în societatea românească. Voi da aici un exemplu. L-am ales tocmai pentru a indica faptul că asumpții de genul celor menționate mai devreme caracterizează aranjamente instituționale de natură foarte diferită. Mă refer la cele care au definit întreprinderile socialiste, precum și continuatoarele acestora - întreprinderile de stat, așa cum au funcționat ele în întreaga perioadă de tranziție postsocialistă. Într-un
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
numărul de păstori să crească, însă să presupunem pentru moment că numărul de păstori este fix. În aceste condiții, cum va stabili fiecare păstor câte animale să includă în turma ce va fi hrănită pe respectiva pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării) îi aduce păstorului un
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
matricea plăților astfel încât defectarea să fie penalizată printr-o amendă de 2 unități , caz în care echilibrul Nash ar deveni profilul cooperării mutuale, care este Pareto optim. Dar pentru ca acest argument să funcționeze, este necesar să facem o serie de asumpții: (1) statul e capabil să identifice cu acuratețe care este numărul optim de oi ce pot utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile păstorilor, (4) statul e capabil să sancționeze perfect defectările și nu va sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce nu par a fi consistente cu dovezile empirice ce arată că mecanismele centrale de guvernare fac adeseori erori în administrarea bunurilor. Să presupunem, urmând-o pe Ostrom (1990, pp. 10-12), că doar una din asumpțiile de mai sus este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sancționa niciodată acțiunile cooperative, asumpții ce nu par a fi consistente cu dovezile empirice ce arată că mecanismele centrale de guvernare fac adeseori erori în administrarea bunurilor. Să presupunem, urmând-o pe Ostrom (1990, pp. 10-12), că doar una din asumpțiile de mai sus este falsă, spre exemplu, (4). Astfel, statul nu va identifica în mod corect cooperarea și defectarea jucătorilor în fiecare instanță. Pentru a operaționaliza această asumpție, să atașăm o probabilitate de 70% ca statul să pedepsească defectarea sau
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
presupunem, urmând-o pe Ostrom (1990, pp. 10-12), că doar una din asumpțiile de mai sus este falsă, spre exemplu, (4). Astfel, statul nu va identifica în mod corect cooperarea și defectarea jucătorilor în fiecare instanță. Pentru a operaționaliza această asumpție, să atașăm o probabilitate de 70% ca statul să pedepsească defectarea sau să nu pedepsească cooperarea și una de 30% ca acesta să nu pedepsească defectarea sau să pedepsească cooperarea. În termeni mai clari, există o probabilitate de 70% ca
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
30% ca acesta să le evalueze greșit. Considerând că statul sancționează cu 2 unități acțiunea pe care o percepe ca fiind o defectare , în contextul atribuirii probabilităților de mai sus, rezultă jocul din figura 1.3 . În condițiile admiterii unor asumpții empiric plauzibile, conform cărora autoritățile centrale pot greși, putem concluziona așadar că jocul poate fi în anumite condiții redus la unul clasic de dilema prizonierului, în care, după cum am arătat în secțiunea precedentă, ambii jucători vor opta pentru defectare și
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]