866 matches
-
arătat că existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea, acest aspect fiind repetat în filosofia analitică de filosofi precum Norman Malcolm, J.N. Findlay sau Charles Hartshorne. Slăbiciunea argumentului ontologic care rămâne să fie întărită în cadrul acestui argument cumulativ stă în asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe această asumpție constituind de fapt, una din premisele argumentelor modale. Aici celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu au rolul de a sprijini argumentul ontologic: argumentul cosmologic ne ajută să vedem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
repetat în filosofia analitică de filosofi precum Norman Malcolm, J.N. Findlay sau Charles Hartshorne. Slăbiciunea argumentului ontologic care rămâne să fie întărită în cadrul acestui argument cumulativ stă în asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe această asumpție constituind de fapt, una din premisele argumentelor modale. Aici celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu au rolul de a sprijini argumentul ontologic: argumentul cosmologic ne ajută să vedem că ființa absolută poate fi concepută, argumentul moral ne ajută să vedem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dezvoltarea formelor democratice de guvernare; - schimbări ce se referă la integrare sau creșterea solidarității societăților. Trecând în revistă cele șase elemente fundamentale ce definesc/compun dezvoltarea economică, Smelser arată că, în ciuda acestora și „chiar și la acest nivel economic, multe asumpții importante sunt legate de sistemul instituțional și alte realități ale societății”, cum ar fi instituțiile și normele care sprijină și reglementează piața economică. Cu alte cuvinte, spune Smelser, „este imposibil să te gândești la dezvoltarea economică, chiar și în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituțional și alte realități ale societății”, cum ar fi instituțiile și normele care sprijină și reglementează piața economică. Cu alte cuvinte, spune Smelser, „este imposibil să te gândești la dezvoltarea economică, chiar și în termeni foarte restrictivi, fără a invoca asumpții despre restul societății și structurile sale sociale. Aceste asumpții sunt adesea implicite, dar ele trebuie să fie prezentate” (Smelser, 1997, p. 2) pentru a putea explica și înțelege relația de determinare reciprocă dezvoltare economică - dezvoltare socială. Pornind de la această idee
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituțiile și normele care sprijină și reglementează piața economică. Cu alte cuvinte, spune Smelser, „este imposibil să te gândești la dezvoltarea economică, chiar și în termeni foarte restrictivi, fără a invoca asumpții despre restul societății și structurile sale sociale. Aceste asumpții sunt adesea implicite, dar ele trebuie să fie prezentate” (Smelser, 1997, p. 2) pentru a putea explica și înțelege relația de determinare reciprocă dezvoltare economică - dezvoltare socială. Pornind de la această idee centrală, Smelser încearcă să răspundă la o primă întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sporește capacitatea de organizare politică a unei societăți. Coleman arată că sistemele politice ale societăților moderne au o capacitate mai mare de a face față și integra valori precum identitate națională, legitimitate, participare și (re)distribuție decât societățile tradiționale. Principalele asumpții ale teoriei modernizării sunt: 1. Modernizarea este un proces realizat în trepte/stadii succesive (a se vedea teoria lui Rostow); 2. Modernizarea este un proces de omogenizare (a se vedea teoria convergenței); 3. Modernizarea este un proces de europenizare și
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Lenski" Lenski, 2002), ceea ce a dus la o stagnare prelungită. Mai mult, arată HYPERLINK \l "Rostow" Rostow (1960), sistemul de valori al acestor societăți a avut la bază ceea ce s-ar putea numi un fatalism pe termen lung, mai precis, asumpția potrivit căreia paleta perspectivelor ce se deschid în fața nepoților unui individ sunt aproape exact aceleași pe care le-au avut și bunicii acestuia. Cu alte cuvinte, condițiile sociale și politice, ca și cele economic-tehnologice limitate au blocat posibilitățile oamenilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au fost incluse statele europene, cu excepția Marii Britanii. SUA este exemplul cel mai frecvent invocat pentru a desemna această categorie. Este vorba de indicatorul folosit de Esping-Andersen. Castles propune sintagma de wage-earners welfare state. Clausewitz însuși este un bun exemplu al asumpției sale. Deși lucrarea sa este una de bază în domeniul s., fiind unul dintre puținii autori citați în majoritatea cărților de planificare strategică (nu doar în domeniul militar, ci și în cel al managementului afacerilor), ca militar de carieră nu
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cresc într-o manieră lineară o dată cu creșterea MVS și a diametrelor cavitare. Cu alte cuvinte, cu cât anomaliile de masă și de volum ale VS sunt mai importante, cu atât ecocardiografia tinde să le exagereze. Această supraestimare este rezultatul unor asumpții arbitrare efectuate în calcularea MVS cu ajutorul ecocardiografiei în modul M care se invalidează în caz de geometrie ventriculară anormală. Ca urmare, această eroare se amplifică la pacienții hemodializa]i, care în majoritate prezintă hipertrofia VS și la care volumul intravascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
culturală preluate de la Kotter și Hesket(1992Ă și Appelbaum și Batt(1993Ă: un lider puternic care trebuie să inițieze și susțină schimbarea culturală. Acesta trebuie să înfrunte rezistență la schimbare a angajaților și să-i determine pe aceștia să examineze asumpțiile și valorile prevalente. În procesul schimbării organizaționale pot apare și alți lideri influenți. viziune clară asupra obiectivelor. Această caracteristică are la bază ideea că trebuie să existe o credință împărtășită în rândul angajaților referitoare la caracteristicile noi culturi. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Journal of Sociology și republicat apoi în prestigioase culegeri de studii de psihologie socială sociologică (de exemplu, volumul editat de Ann Branaman, Self and Society, 2001Ă, Arlie Russell Hochschild (1979/2001, 138Ă atrăgea atenția că „Psihologia socială a suferit datorită asumpției tacite că emoțiile, pentru că par neordonate și necontrolate, nu sunt guvernate de reguli sociale. Pe de altă parte, regulile sociale păreau să se aplice numai comportamentelor și gândirii, rar și emoțiilor sau simțămintelor”. Există însă și „reguli ale simțămintelor”. După
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
alte situații, oamenii simt concomitent emoții diferite: compasiune și bucurie când i se întâmplă o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și bucurie când i se întâmplă o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe alții, din mass-media și din comunicarea interpersonala. Ea se impune cu necesitate: este logic să ne bucurăm când avem succes și
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
simpatia are funcție de integrare socială. ∗ Cu toata varietatea conceptelor, tezelor și ipotezelor constituente, teoriile culturale ale emoțiilor au o sumă de elemente comune, relevate de Jonathan H. Turner și Jan E. Stets (2005, 64Ă. În primul rând, toate pornesc de la asumpția existenței unei culturi a emoțiilor (sau a unei culturi a simțăminteloră, care constă din ansamblul regulilor referitoare la ce trebuie să simtă și să exteriorizeze diferitele categorii de populație în anumite situații sociale concrete, precum și din ideologiile, logicile emoțiilor, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
selecției legislative și cazul special al colegiilor necompetitive Subiectul abordat de prezentul capitol în context românesc selecția pentru candidaturi pe poziții eligibile sau în colegii necompetitive este în general puțin studiat în literatura de specialitate. Una dintre principalele cauze este asumpția potrivit căreia aceste locuri sunt întotdeauna rezervate liderilor partidului (Strom 1997, 166), existând astfel prea puțină variație care să merite a fi explicată. Tema rămâne la fel de neatractivă în cazurile în care realegerea sigură este la îndemâna oricărui parlamentar așa cum se întâmplă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Reif și Schmitt 1980), cum sunt cele pentru Parlamentul European. Contextul creării colegiilor necompetitive Un colegiu "sigur" (necompetitiv) este definit drept colegiul în care candidatul a fost ales în mod direct, în urma câștigării a mai mult de 50% dintre voturi. Asumpția din spatele acestei conceptualizării este aceea că partidele (prin organizațiile lor locale) au știut în mod clar colegiile unde vor putea câștiga direct, doar prin simpla lecturare a rezultatelor obținute în localitățile respective la alegerile locale, desfășurate câteva luni mai devreme
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ar putea constitui un suport explicativ pentru rezistența psihologică la insulină. TEORII EXPLICATIVE ÎN STUDIUL COGNIȚIILOR Cele mai populare modele teoretice, cu o susținere empirică considerabilă, sunt teoriile social-cognitive și modelele autoreglării. Teoriile social-cognitive sunt paradigme teoretice care au aceeași asumpție, că atitudinile și credințele sunt principalii determinanți ai comportamentului. Cele mai importante modele social-cognitive sunt: Modelul Convingerilor despre Sănătate (The Health Belief Model HBM) (25), Teoria Acțiunilor Raționale (The Theory of Reasoned Action, TRA) (26), Teoria Comportamentului Planificat (The Theory
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
într-o anumită situație, dar nu și în alte situații, pattern deseori întâlnit în adaptarea la bolile cronice (ex: poate să mențină un comportament alimentar sănătos, dar nu reușește să renunțe la fumat). Modelul Auto-Reglării la Boală se bazează pe asumpția conform căreia pacientul este un rezolvitor activ de probleme, iar amenințările asupra sănătății reprezintă o problemă. Din acest punct de vedere, comportamentele legate de sănătate sunt de fapt încercări de a stabili legătura dintre statusul de sănătate curent și cel
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Stop. Zilnic, în afacerile americane sunt introduse schimbări bazate pe ceea ce spun clienții. În mod constant, 85% dintre aceste schimbări nu au nici un efect. Altele dau greș complet. Această pledoarie permanentă pentru „a asculta mai mult” se bazează pe o asumpție greșită: se presupune că oamenii spun ceea ce gândesc. Dar nu o fac. Deseori, oamenii spun ceea ce îi face să dea bine în fața celor care pun întrebările - a celor care fac o cercetare de piață, de exemplu. Aproape nimeni nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
maximalist și egalitarianismul suficientist, și, pe de altă parte, între egalitarianismul idealist și egalitarianismul realist. Prima distincție este operată în funcție de răspunsul pe care filosofii egalitarieni îl oferă la întrebarea "acces egal la ce?", în vreme ce a doua distincție este operată în funcție de asumpțiile pe care le fac acești filosofi atunci când apără idealul accesului egal. În cele ce urmează voi prezenta aceste versiuni diferite ale idealului accesului egal la serviciile de îngrijiri de sănătate și argumentele aflate la baza fiecăreia dintre ele. În varianta
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
transmit denotații, dar mai ales conotații. Morfemele fluide, aflate în perpetuă regenerare și transmorfoză în mediul epigenetic al limbajului online, capătă nu numai rol de semn, ci și de semnificație (conform cu distincția formulată de Peirce, 1990, pp. 60-63). Dacă această asumpție este corectă, rezultă că: (T3) Semioza generează semantoză, deoarece dismorfoza creează transmorfoză. Mai precis, mutațiile la palierul semnelor "fluidizate" prin atrofie produc para-semnificații lingvistice în cadrul comunicațional al grupurilor de emițători-receptori online. De aceea, ne este lesne să vorbim nu numai
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2000) extinde conceptul de cultură, introducînd o serie de factori suplimentari care aparțin valorilor și comportamentelor/artefactelor, adăugînd totodată o descriere a funcțiilor pe care termenul "cultură" le asumă: "Cultura este un set neclar de atitudini, convingeri, norme de comportament, asumpții și valori de bază, care sînt împărtășite de un grup de oameni și care influențează comportamentul membrilor și propria lor interpretare a sensului comportamentului celorlalți" (Spencer-Oatey, 2000, p. 4). Includerea unui element de interpretare în conceptul de cultură este semnificativă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
faptul că războiul este exclus de către membrii unei comunități de securitate doar în relațiile dintre ei, nu și față de terți în relațiile cu aceștia, statele revin la logica raporturilor specifice unui mediu în care propria supraviețuire este problematică. Asemănările cu asumpțiile teoriei păcii democratice (tratată în alt capitol) sunt evidente. Trebuie făcută însă precizarea că fundamentele celor două abordări concordă doar până la un punct: în comunitățile de securitate, încrederea reciprocă poate fi fundamentată pe valorile democratice, dar nu exclusiv, definitorie fiind
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
respective au aderat la logica deja descrisă chiar în situația modificării condițiilor bipolarității: în interior, o democrație liberală; în exterior, participarea la un sistem de securitate condus de Statele Unite. Aplicarea cu maximă rigoare a briciului lui Ockham de eliminare a asumpțiilor inutile face ca înntreaga teorie a comunităților de securitate să fie pusă sub semnul întrebării. Existența unei grupări de state care au renunțat indubitabil la folosirea forței în relațiile dintre ele nu presupune cu necesitate dezvoltarea unor interese și identități
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]