13 matches
-
avea înfiptă în spate o săgeată. Regele, sună din corn, sunet de adunare și de veste rea și îndată întreaga suflare a cetății se și adună în juru-i. - Dragii mei, grele zile ne așteaptă! Romanii cei hrăpitori vin cu mare asupreală spre noi să ne ia puținul ce-l avem, că nu le mai ajunge ce-au luat de la măritul Decebal. Dar nu ne-om da cu una cu două și-om lupta cu vitejie pentru copiii și femeile noastre, pentru
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
lichidat. Vedeți ce luptă este împotriva vieții? Ce luptă este împotriva neamului? Domnitorul Constantin Brâncoveanu de aceea a fost arestat și ucis de turci, pentru că a înmulțit neamul românesc, a susținut cu măsuri sociale creșterea demografiei, lucru neplăcut pentru dușmani. Asupreala asta socială care funcționează la noi de mai mult timp provoacă mari daune neamului sub aspect demografic. Sigur că apare ideea nocivă, „cu ce să cresc copilul acesta?”, și îl avortează. Alții îi lasă pe copii acasă și se duc
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
lichidat. Vedeți ce luptă este împotriva vieții? Ce luptă este împotriva neamului? Domnitorul Constantin Brâncoveanu de aceea a fost arestat și ucis de turci, pentru că a înmulțit neamul românesc, a susținut cu măsuri sociale creșterea demografiei, lucru neplăcut pentru dușmani. Asupreala asta socială care funcționează la noi de mai mult timp provoacă mari daune neamului sub aspect demografic. Sigur că apare ideea nocivă, „cu ce să cresc copilul acesta?”, și îl avortează. Alții îi lasă pe copii acasă și se duc
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
țări, vrînd să-și ție legea sa. Cu aceasta vrînd Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia. Iară ce cerea pravoslaviia și legea creștinească nu ținea, că mai apoi nu numai lăcomiia și asupreală făciia, ce și curvie nespusă era într-însul, nu răbda de muieri cu bărbați, nu era fecioarile nebatjocurite, nu jupînesile boiarilor săi neasuprite“. Iar Nicolae Costin adăuga în "Istoria Țării Moldovei": „Pre proastă cale purcese Ștefan Vodă cu aceste, izgonirea
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
posibil. O spune el însuși, în preambulul cărții, atunci când pomenește cel de al doilea motiv al redactării alegoriei: "A doa: că istoriia aceasta nu a vreunor țări καθολυκή, ce a unor case numai și μερική ieste. De care lucru, pentru asupreala mai sus pomenită, pre fietecare chip supt numele a vreunia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, și firea chipului cu firea dihaniii ca să-și răducă tare am nevoit"1. Prin urmare, intenționând să dea în vileag anumite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nevoia ce va veni și scădearea asupra oamenilor, ce vor fi lăcuitori în țara Moldovei, fiind fără învățătură, vor fi de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit măriia sa de-au cercat pre multe țări, pănă l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în care cuprinde și Prisăcile...” - Ale cui erau de fapt Prisăcile, dragule? - Mărite Spirit, Prisăcile erau ale mănăstirii Aron Vodă, care a jăluit „că danie ce-au avut de la măriia sa le-au luat-o călugării de la Sventâi Ioan cu asupreală.” Și „Călugării de Sventâi Ioan tăgăduia ispisocul Ducăi vodă și nu vrea să-l areate...Si ei îmblând să cuprindă acel loc cu meșterșug (viclenie),au fostu împresurat și locul Prisăcilor.” De aici înainte, pretențiile Zlataustului se măresc: „Acmu iarăși
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să spun? Bănuiesc doar că sfinția sa mitropolitul Nechifor a avut serios de furcă cu prea plecații călugări până să-i liniștească. - Am băgat de seamă, mărite Spirit, că din nou se pomenește despre „meșterșug”(tertip, viclenie, vicleșug) sau stăpânire „cu asupreală” din partea unor fețe bisericești. - Nu mai este o noutate. Iar noi am mai vorbit despre asemena fapte, pe care le socotim ca fiind mai puțin cinstite din partea cuvioșiilor lor. - Ai dreptate, mărite Spirit. Poate că ar trebui să judecăm mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acolo încât stabilesc ca o carte să coste 10 lei: „De vreme ce ,... fiind lipsă aici în țară, s-au cumpărat tot câte 12 și 13 lei, care cărți să aducea de la łara Muntenească... Dar pentru ca să nu cadă cu greu și cu asupreală preoților, diiaconilor și lăcuitorilor această dare, s-au socotit prețul după cum s-au arătat mai sus”. Marii boieri au totuși o părere bună despre „lăcuitori” și în consecință spun: „Sânguri lăcuitorii să vor îndemna ca să dea acestu agiutor fără nici o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
numai de dări... Căutând alte surse de venit pentru „spitalie”, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând neorânduiala din vama domnească, hotărăște la 15 noiembrie 1766: „Nefiindu pus nici la o orânduială sau supt purtare de grijă a cuiva, să făce multe asupreli și strâmbătăți de către cantaragii Vămii”. El stabilește cât și cum se plătește la cântărirea mărfurilor în vama Iașilor și venitul acesta să fie al „Spitalului mănăstirii Sfântului Spiridon”. Din documentele privitoare la mănăstirea Sfântul Spiridon se vede, fiule, marea grijă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Gligoraș neguțitorul, Anastasie vornicul, Gligori ispravnic și pe Bejan vornicul de poartă ca să măsoare casa și locul și să le prețăluiască. Aceștia apreciază că „fiindu casa de nuieli, cu locul ei cu tot drept nouădzeci de lei și încă cu asupreală”. Cred că ar fi vorba de prima casă cumpărată de Mihalache blănarul și nu de cea de a doua, care l a costat 180 de lei. Și unde mai pui banii cheltuiți pentru reparații. Așa se pare a fi. Acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
buchisesc: „Io Iliaș Alixandru...domn al Țării Moldovei...” Și dăi și dăi, cum că egumenul cu „săborul de la svânta mănăstire Trei Svetiteli” au pârât pe cei de la mănăstirea Golia, cum că „iau giumătate din venitul feredeului și le fac mare asupreală”. Mai departe aflu că Ștefăniță Lupu voievod a încurcat lucrurile, încălcând cele hotărâte de tatăl său „Vasilie Vodă” în ispisocul de danie către mănăstirea Trei Ierarhi „scriind... cum venitul feredeului să fie amândoror mănăstirilor câte giumătate de vinit unii mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
alții în târg”. Asta înseamnă că cioclii s-au plâns că slujbașii domnești “nu le țin în seamă, nici cărțile domnești,... și de multe ori îi scot și la bani făr(ă) de știre domnilor și le fac strânsură și asupreală și-i amestecă și la alte mărunțișuri și la lucru domnesc... Rugatu-s-au... și patriarșii noastre, ca să le întărim catastiful și obiceiul lor, ca să nu să răsipească, că au fost patru cete de ciocli, iar acmu au rămas numai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]