170 matches
-
izbutiseră a vindeca vechile răni ale unei înstrăinări de mai bine de un secol. Mai gravă a fost situația în anii comunismului în România, când relațiile cu Basarabia au fost sistematic obstruate, cu rare penetrări. Răstimp în care, în Moldova asuprită se ducea lupta mai întâi a salvgardării limbii naționale, deci a identității, apoi a unei sincronizări cu alte literaturi ale lumii, în afara celei ruse și sovietice - volumul de tălmăciri din lirica universală merită un studiu aparte pe această temă! A
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
l-a eliberat din Închisoare, mai ales că Însuși Regele Carol I a intervenit pentru eliberarea lui, mișcat profund de dragostea lui de țară, de drumurile nenumărate pe care le-a făcut pentru a căra cărți spre folosul neamului său asuprit din Ardeal. Ca să știe că au părinți. Cine li-e „tată și mamă”. Se Întoarce În țară și se Îngrijește de oi, dar dorește să facă negoț cu cărți românești. I se refuză această cerere. Când Împlinea 42 de ani
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
o acumulare de bogăție și de o libertate politică mai mare decât în orice moment în cei 1.000 de ani de istorie. În ultimul sfert de secol, România a trecut de la stadiul uneia dintre cele mai nenorocite și mai asuprite națiuni captive ale Blocului Sovietic la democrația cea mai de succes din Balcani. PIB-ul a crescut cu 150%. A atras peste 170 de miliarde de dolari în investiții străine. A atins una dintre cele mai rapide rate de creștere
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
mi se dea viață Încă o dată într-o mie de ori. Lumina în fiecare durere se desprinde Cu frumusețea ce îmbrățișare mă doboară. 10 decembrie 2003 * 1 Am trecut dincolo de pagina Pe care scria fericire. Drumul a fost lung și asuprit. A fost un vis în paragină, A fost un palat fără prinț. Cu capul în jos am cântat și am iubit, Învățând de la rug să umblu. -Vino să te împodobești Cu bătăi de inimă ce par căzute din cer, Dar
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
și calomniind-o mereu, și asta numai și numai pentru a justifica dominația căreia doamnele lumii contemporane i-au căzut astăzi victime. Pentru Camil cel incorect, femeia este principala sursă a dezordinii morale, și de aceea ea trebuie dominată și asuprită, într-o tenace și neobosită încercare de a micșora efectul destabilizator pe care prezența ei îl poate provoca în mijlocul bărbaților. Dacă într-un loc va apărea femeia, poți fi sigur că în același loc se vor ivi dramele: crize de
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
3, el îl elogia, de exemplu, pe Mihai Beniuc pentru aderarea sa declarată la cauza comunismului: "Mihai Beniuc se declară foarte deschis ca poet al Omului, al aspirațiilor spre mai bine, un optimist și un revoluționar exponent al maselor cândva asuprite, acum în plin progres și avânt constructiv. Este un apărător al libertății, un partizan al egalității între oameni și un materialist în concepția despre lume și viață." Acum, același Mihai Beniuc este dezavuat pentru opțiunea sa politică: " Este oarecum de
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
un dac a coborât de pe Columnă” Parafrazând spusele poetului „Luminii” din poezia „Sufletul satului”: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat”, eu cred că ROMANUL, cu sentimentul iubirii de nem și de țară s-a născut în Ardealul asuprit, parcă mai mult decât celelalte provincii românești. In Ardeal s-a PARAFAT România „dodoneață”, cum o numea Lucian Blaga. „Un răsunet” (Deșteaptă-te române”), imnul naționalactual este creația lui Andrei Mureșanu, ardelean. Bineînțeles că nu putem absolutiza, deoarece toate provinciile
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
junimismul și incluzându-i pe Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici, separați de Maiorescu, în tradiția realismului critic, a cărui "sarcină estetică fundamentală era să submineze încrederea în valabilitatea capitalismului, să denunțe racilele acestuia, să-l facă odios în ochii mulțimilor asuprite" (p. 104). Baza operei eminesciene o constituie poezia socială, în care poetul "exteriorizează în versuri de o rară frumusețe revolta împotriva unei societăți în care valorile muncii intelectuale și fizice sunt strivite de o mână de exploatatori" (p. 105); "Caragiale
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
cele două antologii pe care Emil Giurgiuca le-a închinat poeților transilvăneni. La apariția volumului Anotimpuri, Octav Șuluțiu sublinia: "Din generația tinerilor poeți care au împânzit astăzi Ardealul și cu o altă poezie decât cea socială, din tradiția veche a asupritei provincii, Emil Giurgiuca e desigur printre cei puțini cari ocupă locul de frunte." Absolvind Facultatea de Litere și Filosofie din București, Emil Giurgiuca s-a reîntors pe pământul strămoșesc al Transilvaniei, urmând pilda tatălui său,preotul ortodox Ioan Giurgiuca, funcționând
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
domnitorul român să dea informații prețioase austriecilor și polonezilor, referitoare la efectivul armatei otomane, la armanentul din dotare și tehnica de luptă. Urmările asediului Vienei au fost dezastruase pentru turci. În primul rând au crescut enorm dările pe care populațiile asuprite trebuiau să le plătească, atât pentru întreținerea armatei turcești, cât și în vederea acoperirii datoriilor din cadrul haremului. Un cronicar turc, pe nume Silahdar, referindu se la prădăciunile armatei otomane în perioada acestei asediu al Vienei, spunea următoarele: „Sub pretextul acestei expediții
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Haos = lipsa controlului (sau, mai bine zis, a controaleloră instituțional, deci este foarte bine. Parlamentari și guverne din toată lumea nu fac absolut nimic sau se implică foarte puțin de ce? La această Întrebare răspundeți-vă singuri. Trăim cumva Într-o lume asuprită și a asupritorilor? Eu cred că da, după cum vezi suntem cu toții În aceași barcă, deci trebuie să ne ajutăm reciproc și să Încetăm a ne mai face rău, trebuie să ne unim forțele, și doar Împreună o putem face. Amintiți
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și mincinoși ca națiune. În consecință e limpede că nu vom putea avea parte decît de o Revoluție falsă. Prost moment ți-ai găsit să îți imaginezi că revoluția ta o să semene cu o revoltă spontană, în care cine știe ce clasă asuprită se va trezi la viață și va erupe ca un vulcan, rupînd lanțurile obidei în căutarea dreptății sociale. Că se vor înfrunta două tabere de pe poziții total diferite. Că deznodămîntul va fi cu totul imprevizibil. Nici măcar de o asemenea iluzie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și mincinoși ca națiune. În consecință e limpede că nu vom putea avea parte decît de o Revoluție falsă. Prost moment ți-ai găsit să îți imaginezi că revoluția ta o să semene cu o revoltă spontană, în care cine știe ce clasă asuprită se va trezi la viață și va erupe ca un vulcan, rupînd lanțurile obidei în căutarea dreptății sociale. Că se vor înfrunta două tabere de pe poziții total diferite. Că deznodămîntul va fi cu totul imprevizibil. Nici măcar de o asemenea iluzie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sînt, de obicei, oameni înțelepți, așezați, cărora le este bine în țara lor, care iubesc ordinea și cărora orice schimbare le face rău; totuși, nu trebuie să te încrezi cu ușurință în nimeni. Dar să presupunem o clipă că poporul, asuprit și forțat să scuture jugul tiranului, cheamă un alt principe să guverneze; cred că principele trebuie să răspundă întru totul încrederii care i se manifestă și că, dacă el n-ar face-o, în această ocazie, față de cei care i-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dreptății, sincerității și disponibilității, pe baza iubirii lui Dumnezeu și a aproapelui... În anul 1995, la Tel Aviv, fostul prim-ministru israelian și laureat al Premiului Nobel pentru pace Itzhak Rabin, care a luptat pentru pacea cu palestinezii persecutați și asupriți, a fost asasinat de un evreu ortodox fanatic. La locul asasinatului, în timpul înregistrării emisiunii În căutarea urmelor, ce avea ca temă iudaismul, am declarat: "Cu greu mai există un alt popor ce poate să ofere o contribuție atât de substanțială
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
s-a născut cel care avea să fie sub numele Franz Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei (1848-1916) și rege al Ungariei (1867-1916). Nevoită să renunțe la ideea supremației în lumea germană, măcinată de tulburări sociale și naționale (popoarele asuprite și-au intensificat lupta pentru neatârnare), Austria a încheiat un pact cu nobilimea și burghezia ungară, punând bazele unui stat dualist, Imperiul Austro-Ungar, alcătuit din două entități egale și independente, fiecare cu propriul parlament și propriul guvern, acționând împreună în
Agenda2005-33-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284085_a_285414]
-
turnului de fildeș” și “artistul revoluționar”: “Ceea ce îi deosebește e sufletul, adică inima lor. Artistul revoluționar nu poate înălța imnuri frumuseții în mijlocul unei omeniri slute. El este deopotrivă de sensibil față de nedreptate sau frumos, cetățean al lumii, frate al celor asupriți și, în aceeași măsură, artist. Artistul revoluționar are, pe deasupra, simțul responsabilității, la care-l obligă morala talentului și a inteligenței”. Pentru a sublinia și mai intens rolul creatorului desăvârșit și dezinteresat de “laudele” care l-ar putea “mâhni peste măsură
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
o prelungită izolare; se hotărâse să nu mai scrie nici o notă. Un mare merit la revenirea asupra acestei hotărâri l-a avut impresarul Merelli. Acesta i-a prezentat un material inspirat din Vechiul Testament. Era vorba de poporul evreu învins și asuprit de regele Babilonului, Nabucodonosor. Autorul libretului era Temisto de Selera, și, după lectura lui, în sufletul lui Verdi se trezește sentimentul de patriotism, pentru că pe vremea aceea poporul italian era stăpânit de austrieci. Atunci, Verdi, a compus opera Nabucco (1841
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
Topeno de acolo și Anghel de acolo și de la alți mulți oameni buni, astfel scriind în acest zapis, cum că a venit înaintea lor Arsenie fiul Crârstinei, nepotul Moldei din Hilipeni, de a lui bunăvoie, de nimeni silit și nici asuprit, și a vândut a sa dreaptă ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Hilipeni, pe pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acestu zapis al mieu, cum am vîndutu o vie dumisale logofătului al treilea lui Pătrașco din sat din Hilipeni și mi-au dat dumnealui pe vie paisprezece galbini. și am vîndut-o dumisale de a mea bunăvoie de nimeni silit,nici asuprit, ci a mea bunăvoie. și la tocmiala noastră au fostu Neculai din Hilipeni și Ion Jona și Constantin Cepoi și Iurașco Vlașca și Sîrghie ficiorul lui Platon și Ifrim Ticănău și Gavrila Zgăiban și Simion Bășicatul și Iosif ficiorul Blidăriții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al treilea din sat, din Hilipeni ce ieste la ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie ce avem în sat, la Hilipeani usăbita de alte vii, cu pomii și cu locul, cu tot vinitul acestei vii. Am vîndut dumisale logofătului dreptu trei lei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii mii Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașco logofătul al treilea din Hilipeani, ce iaște în ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie, toată partea ce avem la sat la Hilipeani, den cîmpu și den pădure și den pomet și den vatra satului, cu tot locul și cu tot vinitul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cu alegoria. Frederic s-a apropiat de poarta Damascului Înaintând pe pietrele drumului care duce de la Ierihon la cetatea celor o sută de turnuri. Ierusalimul de aur lucea În soare, În strigătele de bucurie ale mulțimii Îngrămădite pe terase. Creștini asupriți, păgâni obraznici, evrei neînduplecați uniți Într-o aceeași curiozitate, cuprinși de aceeași emoție dinaintea minunăției care venea spre ei. Împăratul Înainta În picioare, În carul său triumfal, tras de patru boi Încununați cu lauri. La cele patru colțuri ale carului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
răpitorii, Să mai sugă ce nu le-ajunge? Pân le-o ieși pe trompe sânge.. Dar, Neamul Român e Sfânt, Domnul i-a dat caracter blând, Însă, EL îl protejează prin tot, Blesteamă asupritorul nerod, Iar de-i românu prea asuprit Și dacă din juguri s-a trezit, Atunci bravul și cu pieptul gol, Merge luptă și c-un drac mosor ... La mulți ani Români! Neclintire în Hora Dacă! Referință Bibliografică: Hora Dacă! Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
voluptate; Chiar timpul de la reguli se abate- Amurgul printre pleoape o să treacă... Mi-a fost dorința stranie greșeală, E prea târziu acum să mai rămâi; De ce privirea ta încă mă-nșală Cum o făcea la ceasul cel dintâi? Mi-e gândul asuprit și-n răvășeală, Rămân spre țărm iar, zorii să-i tămâi... SONET XII Mă redescopăr viu sub promoroacă Prin iarna care umbrele-și deșartă, Sculptând în stânci neîntinata artă Tivesc culori ce timpul le îmbracă. Iar marea de ar vrea
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]