116 matches
-
mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea elevilor în spiritul concepției revoluționare despre lume" (ibidem, p. 7). În aceeași vreme în care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate, cât mai ales principiului impersonal al antagonismului de clasă, care în Dacia Traiană a îmbrăcat și o formă etnică, manifestându-se între romanii asupritori și dacii asupriți. Populația autohtonă, rămasă majoritară chiar și în ciuda pierderilor suferite în războaiele cu romanii, nu s-a putut acomoda stăpânirii străine, mai ales în condițiile în care "romanii exercitau o fiscalitate excesivă și o exploatare crâncenă" (Roller, 1952
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul, una succintă, dar care se impune a fi citată: "Globalismul umanist, atît în varianta sa iluministă, cît și în cea creștină, poate foarte bine să devină tiranic și asupritor - istoricește, a și devenit astfel de mai multe ori. Dorința omului de a impune binele, sau ceea ce crede că e bine, pare irezistibilă pentru toate creaturile pămîntene... Așa-numita Uniune Europeană a devenit în bună măsură o armă implacabilă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
redactorul își propunea să vâre printre izvoarele istorice și poezia populară. Bălcescu luă parte la toate mișcările naționaliste din epoca bonjuristă, culminând în anul 1848. După eșuarea revoluției, el întreprinse o acțiune diplomatică ce urmărea înfrățirea ungurilor și românilor împotriva asupritorului comun. "O! câte nenorociri simțimântul de naționalitate a adus într-aceste locuri. Războiul între unguri și români este un război barbar și astfel cum nici în secolul de mijloc nu s-a urmat." În curând avea să se încredințeze de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost înlocuită cu marele partid..., familia i-a fost strivită sub un patriotism găunos... Ei, și fără icoanele astea la ce să se închine omul?! Ce fel de popor e acela care votează în favoarea propriilor foști (de ce nu și viitori) asupritori, în favoarea celor care le-au luat proprietățile, le-au ucis părinții, frații și surorile în închisorile comuniste? Ce s-a schimbat? Ce se poate schimba? Finalul piesei intervine înainte de a avea vreun răspuns la aceste întrebări. Eroul principal Octav după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
depunerile. Controlul averilor tuturor funcționarilor de la război încoace. Ce nu se poate îndreptăți în mod cinstit, să fie confiscat în folosul statului. Trimiterea la ocnă a jefuitorilor de averi publice și private. Cetățeni! Lupta de astăzi este hotărâtoare. O guvernare asupritoare, vitregă și hrăpăreață ridică împotriva ei toată țara și întunecă strălucirea de odinioară a Partidului Național Liberal. Suntem ultima rezervă a unei idei și a unei tradiții legate atât de strâns de întreaga dezvoltare a statului și a națiunii române
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În același timp, comandanții militari - în multe cazuri pentru instigarea "consilierilor" însetați de răzbunare - au luat un șir întreg de decizii ce contraveneau legii. După entuziasmul și după calmarea spiritului de sacrificiu manifestate în primele zile, măsurile administrației militare păreau asupritoare și dictatoriale. În general militarii vroiau să facă totul ei singuri, de la stabilirea chiriilor, până la organizarea ședințelor cu părinții. După părerea lui Hlatkay, dintre cei frapant de incompetenți, cu excepția unei singure persoane, nu a fost nimeni destituit, ceea ce a adus
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
în stăpânire străină, amenințați în propria lor identitate biologică și naturală. Să nu uităm! Avem milioane de români care au nevoie de dragostea noastră, de ajutor, avem nevoie de solidaritate, care să zguduie și conștiința asupritorului, precum și a altor popoare asupritoare ale lumii. Iată una din binefacerile legii ajutorului reciproc, acum când Națiunea trece prin mari încercări și greutăți, avem nevoie de dragoste și unitate, credință și luptă, pentru a scoate neamul din restriștea în care se zbate. Orice român trebuie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Omul, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Azi, tot Neamul Românesc, de la Tisa și până dincolo de apele Nistrului, luptă pentru supraviețuire. Trăim zile sfâșietoare. Să nu mai fim români, vor dușmanii. Întrebăm pe prigonitorii și asupritorii noștri, cei de un sânge, de ce ne-au ucis și de ce ne prigonesc continuu? Și până când ne vor ține în umbra morții? Legionarii au fost forță de reînviere întru mântuirea neamului. Legionarii au fost portdrapelul luptei împotriva furiei comuniste de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
86). Cel care a dat o soluție practică unei probleme teoretice aparent ireconciliabile a fost V.I. Lenin, prin a sa doctrină a dreptului la autodeterminare națională al popoarelor. Chiar dacă legitimează ideologic dreptul de separare politică a națiunilor oprimate de statele asupritoare și ordonă chiar declanșarea luptei împotriva asupririi naționale, "țelul socialismului" rămâne "nu numai lichidarea fărîmițării omenirii în state mici și a oricărui separatism al națiunilor, nu numai apropierea între națiuni, ci și contopirea lor" (Lenin, 1964, p. 264). Cu toate că ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel subordonată solidarității cu "statul SOCIALIST, care prin însăși natura sa nu poate avea tendințe imperialiste" (Baltiiski, 1945, nr. 255, p. 1). Pot fi tipologizate, așadar, trei ipostaze ale atașamentului față de propria țară: a) un patriotism ignobil, etnocentric, războinic și asupritor acesta este vechiul patriotism naționalist și fascist; b) un patriotism socialist inspirat de internaționalismul proletar care îi unește pe oamenii muncii o dată în cadrele națiunilor în care aceștia lucrează, iar apoi dincolo de acestea; c) forma cea mai nobilă în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea elevilor în spiritul concepției revoluționare despre lume" (ibidem, p. 7). În aceeași vreme în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate, cât mai ales principiului impersonal al antagonismului de clasă, care în Dacia Traiană a îmbrăcat și o formă etnică, manifestându-se între romanii asupritori și dacii asupriți. Populația autohtonă, rămasă majoritară chiar și în ciuda pierderilor suferite în războaiele cu romanii, nu s-a putut acomoda stăpânirii străine, mai ales în condițiile în care "romanii exercitau o fiscalitate excesivă și o exploatare crâncenă" (Roller, 1952
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ceea ce individul obținea prin efort propriu (muncă și cheltuială), fără nici un fel de intermediar (autoritate, stat). Cu trecerea timpului și prin dezvoltarea social-economică, conținutul noțiunii stăpân a evoluat și chiar a degenerat în contrariul accepției inițiale, stăpânul ajungând, din protector, asupritor, privilegiat, acceptând și apoi pretinzând avantaje nemeritate. În același timp, stăpânitul, din proteguit ce era, devine supus persecutat, având mai mult, dacă nu chiar exclusiv, obligații decât drepturi. Că așa au evoluat lucrurile ne este demonstrat și prin „dreptul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]