260 matches
-
gata a-și renega limba și naționalitatea, să nu îi plângem, ci din contră, asemenea spartanilor, să ne îmbrăcăm eu haine de sărbătoare, căci am scăpat de Pausania. Reacțiunea nu întru târziu va începe și legătura va cădea de pe ochii asupritorilor! Vijelia mugește împrejurul stîncei care cu nepăsare ține capul sus, disprețuind sforțurile ei zadarnice. Norii se risipesc, stânca a rămas neclintită la locul ei, tot cu fruntea sus; iată viața naționalităței române din vremuri uitate. Dacă s-ar urma apelului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne fie/ În slujbă, de folos și devotați./ Să ție fiecare de-o moșie/ Fiindu-ne-n provincii și-n București argați.// O teapă nouă și nebănuită,/ Așa-numiții scriitori,/ Se și ivi în slova tipărită,/ Numindu-ne dușmani și-asupritori.// Dobrescu-Argeș, Arion, Vlahuță, Kogălniceanu și-alte haimanale,/ Au și-nceput țăranii să-i asmută/ Alăturea de unul pe nume Caragiale". La sfîrșitul lui 1957, redacția de la "Iașul literar" propune U.S., cu argumente, schimbarea denumirii în "Cronica" și, implicit, a periodicității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
discutat de reprezentanții țării, se aplică după bunul plac al agenților administrativi printr-o prealabilă și cordială înțelegere cu reprezentantul justiției în fiecare district. Țipetul celor ce strigă a ajuns să nu mai impresioneze pe nimeni. Țara se împarte în asupritori și asupriți; aceștia din urmă așteptîndu-și rândul cu resignațiune și mulțumind soartei că după atâtea și atâtea mizerii mai pot încă avea pînea de toate zilelele. Noi când ne-am aliat cu guvernul am crezut că vom putea remedia măcar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căruia "nu-i ajunge bugetul statului, trebuie să facă împrumuturi!". Nimic nu se schimbă cu adevărat decât faptul că oprimații devin oprimatori: "Și de aici veni tot răul, căci cei ce s-au crezut asupriți au trebuit să se facă asupritori, să răzbune ca magistrați lovirile ce au luat ca învinși". Da, sunt cuvintele lui Bolintineanu de pe la 1870! Și încă altele care, potop, parcă descriu o lume cunoscută nouă: "Morala politică, oribilă. Legile cu numele", "servilism", "șarlatanism", "lauda și blamul", triumful
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Îl Întâlnește, acționează „moral”, indiferent care ar fi judecata noastră asupra acestui obicei și asupra valorii lui. Sau asasinatul politic. Dacă cineva Împins de dragoste fierbinte pentru poporul său și resimțind necesitatea morală ucide un om, nemaiputând suporta vederea unui asupritor al dreptului, unui distrugător al moralei, al prosperității poporului său, el este justificat În modul său de a gândi: cine face ce-i ordonă conștiința, fără să pregete, acela acționează moral În esență, oricum ar judeca alții acest lucru: din
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În fața unui râu lângă Roman, când vagoanele oprindu-se și stând lângă râu, ca să ne dispereze mai mult, În fața apei șde seteaț de care suferiam atât de mult. Am Început să lovim ca nebunii, cu disperare la ușile vagoanelor cerând asupritorilor noștri să ne dea voie să bem și să ne scăldăm În apa aceia care ne lua mințile. Nici n’au vrut să audă. În fața acestor fapte un tânăr blond de 16 ani, cuprins de chinurile setei a spart ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
jos, să bea apă. Imediat Însă a fost atacat cu o furie diabolică de câțiva agenți șjandarmi - n.m.ț iar unul i-a străpuns corpul prin spate cu o baionetă, tânărul căzând Într-un lac de sânge, mort pe loc... Asupritorii noștri le-a venit un alt gând diabolic, spunându-ne că ne dau voie să bem apă, dar cu condiția ca după aceea să ne Împuște. Am admis imediat, chinurile setei fiind Îngrozitoare. Pe măsură ce ne dam jos șdin vagonț Înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de sudezi, poloni, cazaci și tătari lipcani, încartiruiți în Moldova. Epitetele atribuite au fost, desigur, îngroșate de o stare de spirit ostilă lor, de la început, deoarece se dovediseră dușmanii aspirațiilor lor de sustragere de sub dominația otomană, de vreme ce se aliaseră cu asupritorii lor împotriva celor de la care așteptau eliberarea, adică împotriva rușilor. Cele mai multe expresii ale amintitei stări de spirit au fost atribuite lui Carol al XII-lea și doar în foarte mică măsură supușilor săi sudezi, pe seama venirii cărora în Moldova era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
însă o femeie a descoperit că prețioasa cupă de aur nu se mai afla la fântână: o furase un răufăcător. Cu mare durere, femeia a zis: «Să știți că nu mai este domn VladVodă, necruțător dușman al tâlharilor și al asupritorilor». DREPTATEA LUI ȚEPEȘ Pe timpul domniei lui Vlad Țepeș, un neguțător care se afla în călătorie pe la noi spuse să se strige pe la răspântii că a pierdut o pungă cu o mie de lei. El făgădui o sută de lei aceluia
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
apă și le-au îngropat, ceva mai târziu, în Biserica Sf. Gheorghe din București. Deosebit de impresionat de moartea lui Constantin Brâncoveanu, poporul nu l-a uitat niciodată și a povestit uciderea sa în versuri pline de durere și mânie împotriva asupritorilor. Onuț al lui Florea Când răsculații au pornit din satul Bucium, Onuț al lui Florea s-a ținut după dânșii. Pe drum, în popasuri, sta de o parte, cuviincios și cuminte. Când oamenii se aflau în luptă, le aducea apă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ar fi deci persoana care cere libertatea politică pentru sine dar și pentru semenii săi, chiar dacă ceea ce obține pentru sine este, cel puțin pe termen scurt, contrariul. Mai mult, luptă pentru libertatea aceea interioară care ar însemna dizolvarea urii pentru asupritor. Dizidentul este un om care se desprinde de colectivitate asumăndu-și un destin personal, individual, eroic, uneori tragic. Responsabilitatea corelativă libertîții revine în regimurile opresive asupra dizidenților sub formă de represiune. Unii au fost arestați la domiciliu, alții închiși pur și
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
localismului, F. găsește ca prim cadru de expresie registrul poetic. Volumele Din țara cu bobi de aur, Drumuri cu lună (1936), Carte din pustă (1942) grupează versuri ce acoperă o arie simbolică largă (noaptea, câmpia, luna, grâul, iubita, revolta față de asupritori, singurătatea), integrate în contexte artistice eterogene, variind de la idilism pastoral și romantism până la simbolism, poezie socială și religioasă. În tot acest amalgam se observă atât naivitatea exprimării, cât și incapacitatea de a scăpa de clișeizarea imaginilor, mai cu seamă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
Visteria țării. În același hrisov mai scrie: „Cum și sameșii ținuturilor, care spre oprirea asupritoarelor chipuri, s-au socotit și s-au hotărât să se orânduiască de către vistierie." Se subînțelege că slujitorul fusese până atunci funcționarul ispravnicilor de ținut, un asupritor al locuitorilor iar trecerea lui în subordinea visteriei va conduce la încetarea abuzurilor fiscale. Atribuțiile sameșului sunt cuprinse în porunca Divanului Domnesc dată cu ocazia instalării paharnicului Const. Sion, ca sameș al ținutului Putnei, la 1829 (Uricarul, vol. XIV, p.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bisericești atârnau chestiunile de căsătorie legiuită sau nelegiuită; - în toate asemenea chestiuni era oprit amestecul autorităților civile de orice grad: boieri mari și mici, pârcălabi, vatafi ținutuali, globnici, deșugubinari etc.; - se învoia celui asuprit de vreun cleric a prinde pe asupritor și a-l duce la Episcopul său; - judecățile episcopale să nu fie orbitoare, ci drepte, după pravilă. Care nu asculta și încălca pravila și porunca Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este ca de acum legea să fie lege. Veți apăra dară pe muncitorii de pământ, despre orice asuprire, despre orice silnică îndatorire peste cuprinderea așezământului, sau a Legiuitelor invoeli și veți avea recurs la asprimea legilor, pentru nemijlocita pedepsire a asupritorilor, oricare ar fi. Însă pre cât veți avea a apăra pre țărani, pre atâta veți avea a priveghea ca ei să-și îndeplinească îndatoririle ce le sunt prescrise prin legea actuală. Vă veți purta adese ori printre dânșii, veți face
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moartea eliberatoare de icnetele torturilor de neîndurat, nu mai știu dacă nici pentru mine nu o fi mai bine să mor lăsând în urmă priveliștea calvarului celor dragi sau să trăiesc rămânând singur la marginea unui hău ce-mi zâmbește asupritor de deasupra chipurilor muribunde, așteptând să le închidă pleoapele peste ochii hipnotici, răpiți de vârtejurile morții. Într-o astfel de lume, trupurile celor plecați mă întâmpină cuminți, așezate în rânduri, asemeni unor lanțuri ce leagă omul de moarte. Ele par
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
descendenți ai celor ce fuseseră făcuți prizonieri în anii precedenți. însă, în secolul al V-lea, situația politică s-a schimbat din cauza contactului zilnic cu barbarii invadatori, care se comportau în continuare ca stăpîni, dacă nu de-a dreptul ca asupritori, ca în Africa vandalică, și a făcut ca atitudinea ostilă să devină anacronică, pentru că imperiul nu mai era cel din vremea lui Traian, de aceea s-au oferit diverse soluții pentru problema barbarilor. Uneori era necesar să fie asigurată doar
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de către alte popare, dacă nu se recunoaște independența Țărilor Baltice, a Bucovinei și a Basarabiei, dacă se fac greutăți introducerii limbii române și a alfabetului latin în școlile din Bucovina și Basarabia, aceasta arată că comunismul de la Moscova este un asupritor de popoare. Dar Mișcarea Legionară n-a practicat un astfel de naționalism. Sau poate că cei ce ne învinuiesc de naționalism doresc să ne fie rușine de a spune în public că suntem români, că limba noastră maternă este limba
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
umane), găsind-o așadar vinovată de "egoism" și de o "purificare fățarnică". Prin urmare, în melodramă singura formă de "artă" accesibilă tuturor "fiecare își găsește exaltarea sentimentelor lui bune", grație cărora "compătimim cu cei ce sufăr și ne indignăm împotriva asupritorilor". Finalul fericit asigură în felul acesta o compensație morală binevenită, dată de evaziunea superficială care ne face "să creștem în propriii noștri ochi". Pentru că ne avertizează lucidul cronicar deghizat în moralist de ocazie "oricât am fi de decăzuți, avem nevoie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de la oameni la celelalte creaturi: "Poate că va veni cândva ziua când celelalte creaturi vor dobândi drepturile care le-au fost refuzate de mâna tiraniei. Francezii au înțeles deja că nu putem lăsa o ființă umană în seama capriciului vreunui asupritor numai pentru motivul vă pielea ei este neagră. Tot așa, poate că într-o zi se va recunoaște că numărul picioarelor, pilozitatea pielii sau terminația osului sacral sunt motive total insuficiente pentru a abandona o ființă sensibilă unei astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
revoluției deschise și în care proletariatul pune bazele dominației sale prin răsturnarea pe cale violentă a burgheziei”. în 1871, după înfrângerea Comunei din Paris, Marx publică Războiul civil din Franța în care reamintește că, în ochii săi, „războiul celor oprimați contra asupritorilor lor [este] singurul război drept din istorie”. Totuși, în 1895, Engels* constată evoluția capitalismului și progresele numerice și politice ale proletariatului, și evocă posibilitatea trecerii la socialism* și prin mijloacele legale. El enunță astfel convergența dintre socialism și democrația* parlamentară
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca descendenți ai celor ce fuseseră făcuți prizonieri în anii precedenți. Însă în secolul al cincilea, situația politică s-a schimbat din cauza contactului zilnic cu barbarii invadatori care se manifestau în continuare ca stăpâni, dacă nu de-a dreptul ca asupritori, ca în Africa vandalică, și a făcut ca atitudinea ostilă să devină anacronică, pentru că imperiul nu mai era cel din vremea lui Traian, și de aceea problemei barbarilor i-au fost găsite diverse soluții. Uneori era necesar să fie asigurată
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
importantă zonă este socotită ca subdezvoltată, irațională și chiar barbară de către unii istorici. Așa s-a ajuns, de altfel, ca la sfârșitul primului război mondial să apară și termenul de "balcanizare", care semnifică existența unor mici State antagoniste, dominate de asupritori și slab dezvoltate pe plan economic. Rezistând în timp, acest vechi concept a fost rebotezat, referitor la Balcani, cu expresia "o altă Europă", apreciere care a fost pusă ca o ștampilă pe harta zonei, pentru a indica marile diferențe existente
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a unor reduceri de preț de la CFR, pentru membrii săi, care călătoreau În scop turistic pe diferite trasee montane etc. Anul 1918 - piatră de hotar pentru turismul românesc Atâta obidă strânseseră românii În sufletul lor de-a lungul secolelor Împotriva asupritorilor de neam, Încât desființarea hotarelor dintre ei În urma actelor de UNIRE din 1918, au descătușat energii inimaginabile În domeniul turismului. Dorința de cunoaștere reciprocă a românilor, era așa de mare, Încât Începând cu primăvara anului 1919 și mult amplificată
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o nouă situație, să exercite așa cum a spus Proudhon o judecată asupra istoriei. Toate revendicările care pot veni să susțină terorismul politice, rasiale, teritoriale se trag dintr-un numitor comun al unei anumite concepții a umanității împărțită în asupriți și asupritori, în săraci și în bogați, în Fii ai Tenebrelor care-i domină pe Fiii Luminii, pentru o perioadă, și a căror stăpînire trebuie abolită, pe această lume, cît mai repede posibil. A fost deja trasat drumul ce leagă temele tuturor
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]