269 matches
-
practicare duce la un faliment răsunător și la un numar de victime pe măsură. Andrei Mda. Este de admirat efortul de explicare și educare pe care-l face Codruț aici, desi mă tem că el cade peste urechi surde - sau asurzite de propagandă, ceea ce e totuna... Pe de altă parte, nici Codruț nu este cu totul credibil pt că el vine la pachet cu un fundamentalism religios care este inseparabil de o dreaptă deloc “liberală”! Bucurenci, pe de altă parte, ar
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
dacă acestea erau cu adevărat versuri bune, deoarece erau prea profund legate de amintirea noastră despre acele timpuri. Noi receptam Manifestul uman ca pe o simfonie a răzmeriței, ca pe o chemare la nesupunere: Ies în piață Și orașului îi asurzesc urechile Cu strigătul meu de disperare..." răsunau versurile deasupra pieței Maiakovski, ca și cum, acolo și în acel moment a fost găsit tocmai cuvântul necesar poetului. În versurile sale, Iurka era exact ceea ce simțeam, ceea ce însemna viața noastră însăși: "Acesta-s eu
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
la doctorat... Această banală informație s-a suprapus imaginii rectorului Universității (de stat!) din Craiova și-a unei doamne responsabile cu finanțele din suspomenita instituție. Fără să clipească, fără să le pese de așa-numita „solidaritate socială” cu care ne asurzește Iliescu, om de suflet al oltenilor, respectivii, ca și câțiva profesori aleși pe sprânceană, nu se sfiau să palmeze salarii de peste cincizeci de milioane pe lună, câțiva dintre ei trecând binișor de sută... N-aș avea nimic împotrivă, dac-ar
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
românesc desigur, băștinașii rămași - câteva mii - vor fi expuși, dimpreună cu obiectele de artizanat pe care le vor produce sub privirile vizitatorilor, mai cu seamă oale și ulcele. Dar dacă toate aceste previziuni sunt simple nerozii smucind mintea unui bucureștean asurzit de uruitul surd, interminabil totuși, al sutelor de mii de automobile în nervos trafic? Traversând în grabă pe acea parte a bulevardului unde nu staționează mașini, pierdut în puhoiul de pietoni ce dau semne a fi fugăriți din urmă, omul
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
să-l întrebe despre perși Eustache - așa-l cheamă o urăște pe Frida stă adesea pe un scăunel suflă într-o trompetă și scoate un vuiet monoton și câlțos ca lâna de oaie rămasă toamna pe câmp în scaieți ne asurzește pe toți când își curăță instrumentul din muștiuc în loc de salivă sar niște litere mici ca puricii și de neînțeles - am jucat totul pe o carte zicea eu nu mai scriu cu cuvinte scriu numai cu alfabetul ăsta e mai sigur
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
pe o carte zicea eu nu mai scriu cu cuvinte scriu numai cu alfabetul ăsta e mai sigur așa țâșnesc din tufișuri și strâng caleașca de gât da da e mai sigur așa și iar scoate vuietul acela și ne asurzește pe toți uneori cădea melancolic pe gânduri ochii i se făceau galben-albăstrii mustățile vechi i se îndreptau după urechi îi atârnau ciorchini de clepsidre „știi - eu n-am avut adulteță am avut numai pubertate și senectute alfabetul e o aventură
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
care-i prisosește zecimalele lor zănatice bîzîitoare cum țînțarii. Desen Puțină atenție și se limpezește conturul altminteri confuz ațos aidoma unei legume bătrîne conturul din care iau naștere lucrurile lucrurile din care luăm naștere noi. Ar trebui Ar trebui să asurzești cum un motor ce nu se-aude pe sine să-ți verifici virtutea precum viitorul prin mijlocirea cărților de joc să ai trac înainte de-a adormi cum un actor înaintea unui spectacol. Delta Dunării După pilda Domnului un fluviu
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
fragili. Lui Yoel i se părea cîteodată bătrînă, de o vîrstă cu cele două bunici ale ei, dacă nu și mai vîrstnică. Vorbea laconic: "Pe ăsta l-au mai dat și anul trecut", "Fă, te rog, sonorul mai mic, te asurzește". Sau: "Aveți înghețată în frigider". Cînd intriga se întețea, Netta comenta: - Precis, casierul e asasinul. Sau: Pînă la sfîrșit o să se întoarcă tot la ea. Sau: Ce stupiditate! Cum poate ea să știe că el știe? Pe parcursul verii s-au
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
patriotică: Po-pes-cu, poporul, România/ Po-pes-cu, E-mi-nes-cu, Po-e-zi-a.) Atâta merit. Și când fac aceste exerciții de automutilare sunt - pentru că le fac - mândru. Trage apa, Doamne! Trage apa lacrimii Tale peste mine! Bulboana lacrimii Tale, Doamne, să mă tragă la fund! Mă asurzește hohotul diavolului. Atâta merit." (Autospovedanie). Secvențe copleșitoare, literatură pe muchie de cuțit. Căci scrisul nu înseamnă așternere a literelor pe hârtie cu detașarea comodă a autorului într-o postură de tehnician al cuvântului. Pe cel ce a scris Arta Popescu
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
să fie reprimată, iar folosirea legală a fondurilor publice, garantată". Semnat Napoleon. în jur, marii mareșali ai Franței: Lyautey... Vauban... Turenne... Foch... De Lattre de Tassigny... E vineri, zece octombrie 2003, așadar. Muzeul alăturat al eliberării și deportărilor îl străbat asurzit de larma turiștilor. Disting aproape câteva glasuri germane care ironizează în mod evident în limba clasică a poetului ofițer Schiller, Franța războinică, orgolioasa, La France guérričre... Și nu fără motiv. Franța, care, de la Napoleon încoace, a pierdut toate războaiele, în ciuda
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
degetele scriu dar inima mea e o gară cu șinele scoase weekend cu patru pereți cât de lung poate fi și sfârșitul unei săptămâni cât pot dura două zile puse cap la cap dar până și bulevardul din centru a asurzit în acest oraș cu ferestre înțepenite tu însăți parcă ai vorbi prin casă în șoaptă la zeci de blocuri depărtare tot încerc să te cred plecată în alt oraș acum când de fapt timpul este spațiul dintre noi... weekend-ul
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
avem scuturi antira chete* Măgarul vede invers traseul, de aici problema* Mulțimile îndobitocite, emană tirani pe potrivă. Paradisul este o stare din care am fost alungați: Irecuperabilă. Consolează-te încetinind durata prin visătorie* Ochiul compus al insectelor vede. Ecourile au asurzit* Animalul învață să vâneze, prin joc.* Omul, prin jocurile de noroc ?* Dar îmbătrânind, cel vânător decade în a fi vânatul* Tot astfel, ochiul invizibil al divinității?* Paradoxul ordonator: starea de nestare* De fapt vedem imaginile răsturnat: mergem cu capu-n
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
mai e spațiul dezolant al exilului, ci loc privilegiat al retragerii și ascunderii. Singurul element nou care apare în Viața sălbatică, fiind absolut remarcabil, este o secvență în care Robinson și Vineri sînt asaltați de papagali vorbitori, care, imitîndu-i, îi asurzesc în vacarmul ecoului propriilor lor spuse. Ca să scape de acest pandemonium, cei doi își inventează un limbaj privat, alcătuit din semne, astfel că papagalii pleacă, nemaiavînd pe cine să imite. Dar și după plecarea lor, Robinson și Vineri își mai
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
tot gîndit/ între minciuni bizar întreținute/ crezînd că n-ar fi cu putință/ o catastrofă după catastrofă/ încă un babel îndîrjit/ cînd împrejur potopul cîntărește/ ironic poate/ poate fără păs/ precaritatea turnului/ și ce-mi rămîne în vacarm decît/ să asurzesc/ să nu mai știu nimic/ fără memorie fără reacții/ ca sub anestezie/ vedenii spaime sile mă citesc/ în nesimțire mă răstălmăcesc/ în sărăcia după sărăcie/ în catastrofa după catastrofă/ fals după fals" (m-am tot gîndit m-am tot gîndit
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
să-și înăbușe măruntele exultări pentru conservarea stării de voință, echilibru și stăpânire a ansamblului. Edificarea, ca efort meritoriu, ca emancipare economică a țării se transforma din când în când, printr-o apologie deșănțată, într-un marș de fanfară comunală, asurzind cu sonorități dezacordate, aruncând fapte absolut onorabile în derizoriu. De-a lungul deceniilor, țara a fost temeinic dotată: falangele industriale dădeau oricărui român un legitim sentiment de satisfacție. De asemenea, lăcașele social-culturale, ca și generațiile absorbite de noile licee și
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
să-i spună că revenise să-și ia trusa de scule care-i trebuia și că nu dorise să-l mai deranjeze. Frigiderul se opri deodată din zumzăitul său molcom și o tăcere care lui Florin îi păru că-l asurzește, cuprinse pentru scurt timp încăperea, încremenindu-l pentru scurt timp. Apoi se auziră iarăși sforăielile lui Vadim. Dezmeticindu-se, Florin păși cu grijă spre sufragerie, de unde luă scrumiera plină de mucuri de țigară și paharul din care băuse. Așeză scrumiera
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
5 puncte-amendă Posesorii ruinelor pe patru roți, adică autovehiculele care, în mers sau staționare, poluează fonic sau emană noxe peste limita admisă, vor fi sancționați cu 4 sau 5 puncte, deopotrivă cu cei din mașina cărora urlă difuzoarele, care ne asurzesc cu claxonul sau al căror autoturism nu e dotat cu trusă medicală, triunghiuri reflectorizante și stingător pentru incendii. Există însă o categorie de contravenienți care, pe lângă amendă, vor avea și permisul suspendat 30 de zile. Este vorba de cei care
Agenda2006-12-06-1-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284880_a_286209]
-
din 1921, și e mândru de asta. Terminase abia anul II la Construcții, numai bun de genist. Apoi, acolo, în Basarabia, s-a pregătit conștiincios, a trecut de testele cu explozibili, până când bubuitura și suflul exploziei aproape că l-au asurzit. Camarazii pădurari Urmau să demineze terenul pe care veneau „ai noștri” și să pună mine antitanc și antiinfanterie pentru inamic. Cei 60 de vlăjgani din Bucovina de Nord, toți pădurari, îl priveau zâmbind a neîncredere. Când le-a pus întrebări
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
Azi nu mai merge. Asta, firește, o știe și Benn. Vine cu o voce de sirenă, cântă versuri, sonorități care ți se topesc pe limbă ca mierea, evocă și iar evocă cu voce tremurată, orbit de lacrimi, amuțit de frământare, asurzit de profetica-i receptare a tuturor tunetelor și cutremurilor vulcanice care ne încojoară sau care se anunță în viitor, dansează, plânge, îmbrățișează... desgustător! Câteva versuri dintr’una din cele mai celebre poezii ale lui îmi vin în minte (pe care
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Toți vor aștepta o altă nuntă, aceleași porți se vor deschide, rămâneți încă afară durerile de cap nu mai au înțeles, de-atâta joc și zăbavă în soare, mă dor și gleznele de la picioare! A sosit frigul Azi tăcerea mă asurzește, crește cu fiecare treaptă, pe Golgota, se strâng minutele timpului în linie dreaptă. Așa e când mori, când te naști sau la cununie? Aștepți sau ți se pare că o să vie; singurătatea vorbește tot mai tare și n-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
drumul lui anotimpuri se răstoarnă, Cine știe ce-o să mai vină, ce frig în orbite, sau ce foc va arde altare învinuite de păcat, de pământul uitat cu soarele îmbrățișat. Singurătatea îmi sună în urechi ca un clopot și mă asurzește de tot. În fiecare colț se mișcă ceva, în afară de ființa mea și nu o pot vedea, oricâtă lumină s-ar strecura pe sub ușă. Pe balcon zâmbesc florile și scrisorile din cutia de lemn, stă ca un semn, demn, rămas inutil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ar răni mai mult decât credința și căința unui păcătos îngenuncheat, pe treptele bisericii uitat. Mă plimb pe zăpada albă, prin ceață în fiecare dimineață. Îmi sună în timpane trompete despre țară, că-mi vine să plec afară să nu asurzesc de tot. Atâtea glorii au apus și alte destine vin lângă pașii mei fără izbândă Chinuiți fără simbrie și fără dobândă. Mică, în spital, refuzam moartea. Așa era familia mea! Nimeni, nici mama nici bunica nu vorbeau despre ea. Șica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
văd flăcări și o lumină puternică și nebuna strigă tu ești și nimeni nu răspunde, dar bătăile în ușă se înmulțesc și parcă zeci de pumni lovesc în ușa care se deformează hâd cu fiecare lovitură și fiecare lovitură îi asurzește timpanele și chipuri care strigă mut apar în lemnul ușii și așchii de vopsea încep să sară din bucățile de lemn ciobit și nebuna aleargă iar prin cameră și caută ceva caută orice caută un obiect cu care să dărâme
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a aținut, ci o cataractă căzută din cer, o revărsare de aeriene ape peste uscatul și marea deja umflată de furia valurilor. Orizontul a dispărut cu desăvârșire, o întunecime de cositor afumat înainta dinspre Nordul Africii cu viteza unei tornade, asurzind totul cu bubuiturile tuturor tobelor și trâmbițelor din univers. Mama susținea că de trei ori s-a cutremurat pământul. Iar înțeleptul meu tată, cu slăbiciunea lui pentru filosofare, opina că în acele momente Muntele era pântecul unei gravide străbătut de
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
1830, fără a arăta pașoptiștilor decît un interes modest. Iar E. Lovinescu rostea, la lecția de inaugurare a unui curs, în 1910, următoarele cuvinte iritate: "Gîndiți-vă, domnilor, la toți Pelimonii, la toți Ariceștii, la atîți alți nenumărați poeți ce au asurzit urechile contemporanilor de la mijlocul veacului trecut - ce s-au făcut? cine-i mai citește? cine mai aude de dînșii? S-au șters după cum se șterge o umbră pe zid". Primul care i-a luat estetic "în serios" pe autorii deceniilor
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]