3,262 matches
-
Jugendstil, unde Klimt... de fapt, Viena e guvernată de doi monarhi luminați care te urmăresc din toate vitrinele cu marțipan și lenjerie de damă: Klimt și Mozart. Căutăm înnebuniți o cartelă de telefon. Trebuie s-o găsim pe doamna Schaffhauser, atașat cultural la Ambasada României, organizatoarea Serii de poezie tînără românească din cadrul Institutului Cultural Român la Viena, ca să stabilim programul. Timpul trece, nervii ne sînt întinși la maxim. în sfîrșit, stabilim un contact. Aflăm că textele noastre nu au ajuns la
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
6 noiembrie 1950, data intrării cu trenul în marele oraș, ale cărui drumuri nu sunt nicicând rătăciri dezorientate, și 23 ianuarie 1951, data revenirii în capitala Spaniei. În Madridul unde se stabilise din 1945, după ce îl cunoscuse în 1942, în calitate de atașat cultural pe lângă Ambasada Română din Spania. 1954, pentru câteva detalii legate de prezența lui din nou în capitala Franței, și 1955, tot așa, pentru capitala Spaniei, apoi anii 1956 și 1957, cu aceleași însemnări ale intelectualului pasionat, politicește ancorat în
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
pare mai probabil să fi avut soarta lui Belu Zilber. în volumul, publicat acum de Editura Polirom, "Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade", profesorul Matei Călinescu avansează o altă ipoteză. N-ar fi fost imposibil ca, acceptînd postul de atașat cultural la Paris, Sebastian să-l revadă pe Eliade în Franța, să aibă o discuție lămuritoare cu el și, de ce nu, să-l ierte. Ar fi influențat un asemenea final opera literară ulterioară a lui Eliade?, se întreabă profesorul de la
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
a fost închis și s-a convertit la creștinism, a devenit apoi monah la mănăstirea Rohia. Sebastian a murit în mai 1945, într-un accident mai mult suspect decît absurd, tocmai cînd era pe punctul să plece în Franța ca atașat cultural. Dacă ar fi apucat să plece, s-ar mai fi întors el în țară, spre a fi implicat în procesul Pătrășcanu? Sau ar fi rămas în Franța, ca exilat politic, și ar fi continuat să scrie în franceză? Că
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
manifestă pe plan didactic, de la Buenos Aires în America de Sud, în Europa, Madrid, Paris, în alte centre universitare din Spania, Italia, din nou America de Sud, Santiago (Chile). Viața i-a fost pusă adesea sub semnul marilor pericole. După ce a plecat din țară ca atașat de presă și atașat cultural la Roma și Viena (1940-1944), cade prizonier și este tîrît în lagăre germane pînă în 1945, cînd este eliberat de armatele engleze. Întîmplările războiului, ascensiunea și extinderea comunismului îi motivează hotărîrea de a alege exilul
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
de la Buenos Aires în America de Sud, în Europa, Madrid, Paris, în alte centre universitare din Spania, Italia, din nou America de Sud, Santiago (Chile). Viața i-a fost pusă adesea sub semnul marilor pericole. După ce a plecat din țară ca atașat de presă și atașat cultural la Roma și Viena (1940-1944), cade prizonier și este tîrît în lagăre germane pînă în 1945, cînd este eliberat de armatele engleze. Întîmplările războiului, ascensiunea și extinderea comunismului îi motivează hotărîrea de a alege exilul. Se deprinde pe încetul
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
al comentariilor.) * În Litere din februarie, dl. Tudor Cristea povestește, cu umor, felul în care trebuiau redactate pe vremuri prezentările din planurile editoriale. Indiferent de conținutul ori de maniera cărții, "rezumatele" acestea trebuiau să vorbească despre caracterul realist și profund atașat ideologic al, de pildă, romanului, în care apare viața luminoasă din România socialismului biruitor etc. Nostimada este că în Istoria dlui Micu despre un roman al dlui Cristea se menționează nu ce este el, nici măcar ce au văzut recenzenții în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
hiper-concentrări urbane, endo-colonialism (Apartheid-ul Africii de Sud), războiul nuclear mereu iminent spre finele războiului rece, primele discuții despre Statul Unitar, terorism, ș.a.m.d. Paul Virilio - Spațiul critic, prefață de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, colecția Panoptikon, Cluj-Napoca, 96 p., f.p. Atașat Cetății, Ciprian Mihali încearcă să afle în ce constă cotidianitatea în perspectiva ei temporală, după ce o altă lucrare a sa, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului se ocupa de semnificațiile filosofice ale termenului. "Cotidianul este prin excelență locul de
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
oarecare doamnă cu nume predestinat care conduce Direcția de Cultură din Primăria Capitalei îl dă afară pe directorul Teatrului "Bulandra" (un teatru care a cunoscut cîteva din succesele stagiunii trecute), fără să fie măcar capabilă să explice presei de ce. Ambasadori, atașați culturali, consuli generali, directori de Institute românești aflate peste graniță sînt rechemați înainte de termen și, cum se întîmplă cu d-na Elena Ștefoi de la Montreal ori cu dl Vasile Popovici de la Marsilia, nici măcar înlocuiți luni bune după rechemare. De obicei
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
Călinescu. Există actul de stare civilă, eliberat la căsătoria cu pianista Elisabeta Irina Szántó, pe data de 31 decembrie 1923, cererea adresată de Aron Cotruș în 1923 lui Nicolae Titulescu, ministru al Afacerilor Externe, prin care solicită numirea sa ca atașat de presă, rapoartele activității diplomatice de la Milano, Roma, Varșovia, Madrid, Lisabona, sursă pentru cunoașterea orientării lui Aron Cotruș, ingenioasele sale intervenții pentru ca țara sa, prin cultură și literatură, să-și ocupe locul meritat pe meridianele lumii. Dar mai există și
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
Bucure;ti ș...ț Tema discutată era răspîndirea culturii române în străinătate. La această întîlnire a participat și președintele Iliescu. Marea preocupare a scriitorilor n-a fost să-și exprime decepția ș...ț, ci să implore în genunchi posturi de atașați culturali și ambasadori în străinătate. Nu știau cum să se agațe mai serviabil la remorca puterii politice, să împingă prin noroaie căruța guvernării". Informația lui Laszlo Alexandru este riguros inexactă, cu excepția faptului că a existat o astfel de întîlnire a
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
Autoarea își adresează ei înseși, "în avalanșă", un șir de interogații în introducerea cărții, din care citez: "Ce se înțelege la urma urmei prin "muzică țigănească"? Muzica creată de romi? Muzica vehiculată de romi? Muzica de care romii se simt atașați, cu care se identifică și pe care o socotesc "a lor"? ș...ț Muzica pe care romii-muzicanți profesioniști o cântă pentru ei înșiși?" sau pentru alții?" etc. Să nu ne așteptăm să găsim în paginile cărții " atât în suita de
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
să acapareze esteticul. S-au depus eforturi din direcții felurite pentru a-l confisca și a-l manipula. Pe Schiller l-au invocat cu vârf și îndesat naționaliștii, din optica lor el ar fi exprimat esența cugetului teutonic, fiind indestructibil atașat de miturile fondatoare, de cântecul Nibelungilor. Nu mai prejos l-au revendicat doctrinarii nazismului. în 1933 a fost tipărit eseul lui Hans Fabrizius Schiller, camarad de luptă al lui Hitler. Din repertoriul teatrelor în cei 12 ani de stăpânire a
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
mine, și faptul că nu s-a prea schimbat mentalitatea conducerii de la București față de cea din anii comunismului, pentru că mi-aduc aminte că, atunci când am fost numit aici la facultate în anul 1969 și am avut prima mea întâlnire cu atașatul cultural al Ambasadei României din Londra, imaginea României era pe primul punct al agendei zilei: cum să facem ca publicul din Anglia să înțeleagă politica lui Nicolae Ceaușescu și să vadă aspectele pozitive ale acesteia. Dar facultatea, universitatea noastră este
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
cu biografia lui spirituală. Am descoperit cu surprindere mai multe date incorecte și aproximative. Am găsit peste zece erori la "capitolul" Mircea Eliade (ani, date, reviste, cărți, deplasări, călătorii). Iată câteva afirmații năucitoare: "în 1924 scrie foiletoane la Cuvântul..."; "Fost atașat al României la Madrid"...; "Asistent universitar la Cambridge"...; "Revine în țară din India, la începutul lui 1932"...; "în toamna anului 1945 a sosit în Anglia cu Aron Cotruș"...; "în 1943 e numit atașat cultural la Lisabonai"...; "Cooptat de gestapoul german
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
în 1924 scrie foiletoane la Cuvântul..."; "Fost atașat al României la Madrid"...; "Asistent universitar la Cambridge"...; "Revine în țară din India, la începutul lui 1932"...; "în toamna anului 1945 a sosit în Anglia cu Aron Cotruș"...; "în 1943 e numit atașat cultural la Lisabonai"...; "Cooptat de gestapoul german"... etc. etc. Ce încredere putem avea în asemenea documente? Credeam cu naivitate că o expertiză grafologică ar fi suficientă, că ea ar lumina labirintul. Dar cine ar putea delimita discreditarea de culpă, plastografia
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
să apară la timp, să ajungă în mâna cititorilor - de la copii, tineri și adulți și până la iubitorii de carte. Ca atare, într-o atmosferă de sărbătoare, cu invitați care ne-au onorat cu prezența, printre care dl Doru Raul Truțescu, atașat cultural la Ambasada României de la Belgrad, membri ai Consiliului de Administrație, cât și cititori fideli ai săptămânalului nostru din mai multe localități, s-a desfășurat și tradiționala manifestare a sectorului editorial „Un an editorial într-o singură zi” când se
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
ziarist și crainic la TV Novi Sad, a dezvelit portretul realizat de pictorul Ionel Popovici care, de altfel este autorul și celorlalte 12 portrete existente în Sala cu portrete de la „Libertatea”. În continuare a luat cuvântul dl Doru Raul Truțescu, atașat cultural al Ambasadei României la Belgrad care a subliniat că îi revine deosebita cinste de a trasmite mesajul Excelenței Sale, ambasadorul Daniel Banu dar și „bucuria de a mă afla în mijlocul dumneavoastră astăzi mai mult ca oricând, deoarece avem o zi
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
ficși, aducând informații sau transmițând ordine. Aceștia trebuiau să cunoască foarte bine limba și obiceiurile locuitorilor din țara în care erau trimiși în misiune. Curierii de control erau ofițeri din statul major, care se deplasau pentru a lua corespondența de la atașații militari și pentru a le transmite instrucțiuni. În timpul misiunii era necesar să culeagă informații prin observarea directă, în urma cărora întocmeau un raport (memoriu). Astfel de misiuni erau încredințate o dată pe lună. Alte atestări documentare evidențiază că în primele zile ale
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
doamnei Ioana Racottă din București, strănepoata destinatarului ei, diplomatul Nicolae Filodor. În scrisoare sunt amintite numele lui Nicolae Titulescu și al diplomatului Nicolae Dianu, care era directorul Direcției Presei din Ministerul de Externe. La 1 noiembrie 1927, Blaga fusese numit atașat de presă la Legația României din capitala Cehoslovaciei (“Manuscriptum”, nr. citat, p. 163). Nicolae Filodor îi era șef de misiune, după care chiar în luna februarie 1928 avea să fie numit în post la Belgrad. Înainte de Praga, acest diplomat cu
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
cu un rafinament aristocratic și cu o aspirație spirituală profundă, după cum memoria lui recuperatoare, interesul aproape organic pentru formele așezate și pentru spațiul tradiției, în general, se împleteau profund cu o curiozitate de experimentator și cu un spirit de avangardă. Atașat valorilor creștine și spiritului ortodoxiei, era un militant pentru reînoirea bisericii, pentru reconstrucția prezenței acesteia în spațiul public, dar și un spirit european senin, fără crispări și fără patetisme. Încercînd și prin pictura sa, cu precădere prin cea din ultima
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
Zinelli: Așa l-am imaginat eu pe Mircea, așa cum l-ai creat dumneata. Te felicit și sunt fericit. Asta poate unde Gaițele este într-o mare parte autobiografica și cum Kirițescu petrecuse o bună parte din viață la Romă că atașat cultural, poate se vedea pe el tânăr în Mircea lui Zinelli, la fel de distins și aristocrat. După ce au plecat toți din cabină, Zinelli cu lacrimi în ochi, m-a întrebat. Oare am fost așa de bun?... Sau Emil Ștefănescu, profesorul pictor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Zinelli: Așa l-am imaginat eu pe Mircea, așa cum l-ai creat dumneata. Te felicit și sunt fericit. Asta poate unde Gaițele este într-o mare parte autobiografica și cum Kirițescu petrecuse o bună parte din viață la Romă că atașat cultural, poate se vedea pe el tânăr în Mircea lui Zinelli, la fel de distins și aristocrat. După ce au plecat toți din cabină, Zinelli cu lacrimi în ochi, m-a întrebat. Oare am fost așa de bun?... Sau Emil Ștefănescu, profesorul pictor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Varșovia, de unde trebuie să revin la zero, spre a concerta în Berlin în sala Steinway, nemaigăsindu-se altă sală, sezonul fiind foarte înaintat. În Varșovia sunt găzduită la legația elvețiană, la talentata mea elevă Hedy Durrer, al cărei soț este atașatul comercial al Republicii Elvețiene. Mă prezint dimineața a doua zi la Filarmonică, unde sunt primită de președintele Hoynacky și dirijorul Fitelberg. Sunt extrem de gentili, mai ales bătrânul domn Hoynacky, prieten bun al compozitorului Brzezinsky. Pe ziua următoare, de altfel, chiar
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Ciocârlie a primit o delegație din partea organizației belgiene „Brussels Press“ care editează o revistă destinată mediului de afaceri în spațiul U.E. Tot marți, prefectul județului Timiș a avut o întrevedere cu o delegație a Ambasadei Austriei la București, condusă de atașatul comercial al reprezentanței diplomatice, domnul Johannes Becker. Prefectura Timiș, prin Biroul județean pentru romi a sprijinit organizarea, în data de 8 aprilie, a manifestărilor prilejuite de sărbătorirea „Zilei Internaționale a Romilor“, program desfășurat la Casa de Cultură a Studenților, printr-
Agenda2004-15-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282276_a_283605]