136 matches
-
putere de invenție mediocră. Din perspectiva unei analize tematice, atare carență e gravă." Altă ,durere" e deprinderea literaturii noastre de-a fi ,targetată" (sic!) mult mai mult spre critică (și-a pierdut din influență, și ce dacă...) decît spre public, atavism pe care-l atacă, ŕ tour du rôle, Ion Simuț și Costi Rogozanu: Cele mai bune romane din proza actuală au o intrigă de bibliotecă: sufletul androgin în Pupa russa de Gheorghe Crăciun sau relația ucenic-maestru în romanele recente ale
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
a stabilirii individului în orice punct al mapamondului, în temeiul unei motivații eventual decurgînd din necesitățile activității sale, fără ca de aici să se nască îndreptățirea acuzei de "antipatriotism". Naționalismul ce apare într-o atare judecată îngustă nu e decît un atavism al comunismului degenerat în decursul "epocii de aur". Virgil Nemoianu se înscrie foarte onorabil în cadrele unei Americi ospitaliere, care, după cel de-al doilea război mondial, a primit "valuri și valuri" de scriitori și intelectuali majori ai Europei, care
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
existenței. Cuvîntul de ordine e așadar conștiința amorală ("gratuitatea" gidiană se află în vecinătate), care deschide, precum un sesam, tărîmurile oricît de diversificate ale artei moderne... Nietzsche definea Răul ca fiind "o rămășiță învechită din ceea ce era găsit bun odinioară - atavismul unui ideal îmbătrînit". Astfel ne putem explica interesul susținut al autoarei Logodnicului pentru încălcările eugeniei, pentru exemplarele umane tarate ca urmare a unei eredități nefavorabile. Nu este oare aceasta o răsfrîngere a păcatului originar? Transcendența exclusă se răzbună parcă, modelînd
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul Morand asupra raporturilor dintre Occident și Orient, imaginarul său fiind de timpuriu obsedat de conflictul între civilizațiile celor două mari spații geografice, judecate drept incompatibile, dar arătându-se atras și de "atavismul" răsăritenilor, de legăturile lor mai intime cu natura, înglobate în mai larga deschidere cosmopolită a viziunii scriitorului asupra lumii. În această ecuație, România devine interesantă și pentru că este un spațiu de confluențe semnificative între cele două lumi. Comentariile privind vizita
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
anul și locul unde s'a născut autorul... La latinește, lucrul merge tot așa greu: rar candidat să poată tâlmăci limpede și cu accent proză sau hexametri antici; și examenul umanistic neputând fi o resurecție peste milenii și veacuri, un atavism literar cum îi zice Faguet, o repunere în valoare a frumuseților eterne gândite de cei cari mai credeau în muze, se împotmolește în nămol de morfologie și sintaxă." Și cum ar putea fi altfel? "Școala să nu mai rămâie de
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
riscul manierismului, eșuabil în maniacal. Alienarea acesta vine din veac, stihie bătrână, Menmosyne oarbă. O știu câțiva mari psihanaliști, au conștientizat-o nenumărați geniali, majoritatea suicidarireferindu-ne doar la scriitori. (vezi pe internet „ Zece scriitori suicidari). Orice aspirație venind din acest „atavism” ancestral, e un simptom al unor moștenite, sau dobândite (induse din societate) traume, frustrări, abuzuri; poate că încă din illo tempore ale copilăriei umanului (speciei), așa cum s-a depozitat în coduri mitologice, religioase, pe A M I N T I
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
decât un experiment nefericit: "Filipp Filippovici dădu din umeri - știință nu cunoaște încă modul de a transforma animale în oameni. Uite, eu am încercat, dar după cum vedeți, fără succes. A vorbit, dar a început să revină la starea lui primitivă. Atavism!" (Pag. 229). Liniștea Casei Kalabuhov este (deocamdată) salvată. (Mihail Bulgakov - Diavoliada, în românește de Alexandru Calais, Paraschiva Bădescu și George Potra, Tatiana Nicolescu, Izolda Vîrsta. Prefață de Ana-Maria Brezuleanu. Îngrijitor de ediție: Mircea Aurel Buiciuc Ed. Univers, București, 1998, 368
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
le desemnăm prin denumirea de modernism. Convergența doctrinelor științifice și estetice ar reprezenta o mișcare menită a umple golul decretat de Kant între sferele "facultăților", cercetările de ordin psihologic relevînd cadrul rațional al percepției, reducînd ori suprimînd factorii subconștienți și atavismele. Ceea ce constituie, evident, o foarte incitantă temă de discuție... Meritorie ni se prezintă preocuparea Mariei-Ana Tupan pentru modernismul românesc, a cărui evoluție e decelată și urmărită în planul celui european. Primul nostru modernist i se pare a fi însuși Eminescu
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
cel care fusesem, fără să mă dezic de el, dar privindu-l cu o anume detașare". Se poate pune întrebarea în ce măsură, odată centrul puterii totalitare abolit, mai poate fi îndreptățit comportamentul de "rebel". Nu cumva e o prelungire nefuncțională, un atavism psihic deranjant? N-ar fi mai bine să ne dezechipăm și să surîdem tot timpul aidoma unui fost președinte ale țării noastre, festiv îmbrățișați de acolada consensului? Din păcate nu, deoarece noua conducere a obștii românești a reprezentat "o perioadă
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
către nebunie și disperare. Și cursa continuă, cu invitarea la cină a unui fost coleg de școală, Ivănescu, o amintire palidă, reinventată cu ocazia unei întîlniri întîmplătoare, special pentru a servi de momeală. Un muzician ratat, sprijinind ușile mai-marilor culturii. Atavismul drobului de sare se declanșează, fără putință de oprire, și trece de la presupunerile despre mamă la cele despre copil, un alter ego de cinci ani al bietului tată consumat de febrele îndoielii: "m-a trecut un fior la gîndul că
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
G. Benn, înainte de toate, te bombardează cu niște cuvinte atât de mari, încât ai impresia că nu mai puțin decît coloanele Parthenonului ți-au căzut în cap. Te simți străfulgerat dela antecedenți neolitici până la bomba termonucleară, ești înfiorat de toate atavismele și sălbăticiunile acoperite cât și de strălucirea celor mai sublime fenomene apolinice. G. Benn e un vechiu expresionist. Cunoaștem, înțelegem, apreciăm, iertăm ariditățile, asprimile, disonanțele epocii respective, admirăm artistul G. Benn. Azi nu mai merge. Asta, firește, o știe și
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Avito, privește careuri, tabele, ascultă muzică... Cel mai mult îmi doresc să-mi citești din Anul creștin despre viața sfântului de azi.... îndrăznește să-l implore într-o zi trezindu-l din visul său. Avito o privește, zicându-și: Of, atavismul! și izbucnește într-o disertație împotriva tuturor sfinților din Anul creștin, oameni antisociali, mai mult chiar, antisociologici. Și, văzând expresia soției sale, își zice: "până în pântecul însuși! asta își va face efectul!" * Marina se simte rău și Avito e îngrijorat
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
absența interiorității; iată câteva caracteristici ale primitivismului. Asemenea unor niște conștiințe incomplete care nu-și găsesc împlinirea decât comunicând continuu între ele. Împlinirea pe care indivizii o pot simți în gașcă dă seama de o lipsă de interioritate, fiind un atavism. Toți avem un primitivism latent în noi ce reușește să răbufnească în momentul în care ne simțim în interiorul unui grup, a unei mase de oameni. Pe stadioane până și cei care și-au demonstrat dezvoltarea intelectuală se scufundă în manifestări
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sexuală poate începe numai după ce filmul preferat se sfârșește. Ce ne rezervă viitorul? Televizorul care ne va excita toate simțurile (inclusiv ne va lua la palme, ca să trăim cu adevărat bătăile pe care le admirăm)! Puterea exprimată în cai putere! Atavismul și-a spus aici cuvântul: trăind mii de ani pe cal, sau lângă cal, omul a putut înțelege numai din această perspectivă puterea ca forță. De-a lungul secolelor a fost mai puternic cine a avut mai mulți cai; puterea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
delict (delictul "de nap porcesc", delictul de "abajur"), scrisul e un delict, literele sunt sau nu vinovate prin simplul fapt că există (și nu se poate să nu te gândești la controlul literelor de la mașinile de scris din anii '80), atavismul e un delict (în subtext, "originea nesănătoasă" de care erau acuzați copiii sau nepoții unor oameni care dăduseră contur României), apar ființe ciudate, luptilul, cumplita pisică (torționarul), informatorii, delatorii, provocatorii, suprapușii (ofițerii de Securitate), oamenii sunt momiți cu canalizarea (aceștia
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
de politicienii noștri, astfel vom avea grijă și de noi înșine. Gânditorul V. Fetescu identifică sub chipul noului ce se vrea absolut emancipat de orice normă normalitate, de orice intimă autoritate pe zeul suprem atotputernic și amoral, divinitate teribil terorizantă, atavism divin, pe acea utopie care devine devastatoare tocmai pentru că vrea să devină realitate, ea neavând loc nici în ea însăși, ca orice explozie. Mesajul: atenție la noul cu apucături teroriste. Un astfel de zeu noul -, ce se dă erou civilizator
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
uzurpatorul, personaj inuman din categoria numinosului subsumat cinismului, și căruia îi este străină orice noblețe îndreptățită să aibă atributul măreției creatoare. Și numai un zeu al neființei poate crea oameni ai neființei din specia terror pe planeta Terra. Autorul surprinde atavismul teandric, divino-uman. Numai cel ce pur și simplu se uimește percepe în spectru sublim autoritatea -, doar cel ce degustă normalspiritual viața (care-i o minune), doar aceluia îi este milă de semenul său, doar el, cu fior moral, este creator
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
lucrând la el ceva mai intens în 2005. Dacă compar prima și ultima variantă, văd că, după decenii, din prima variantă au mai rămas circa 10 capitole (din cele 46 capitole ale cărții). Iar propozițiile rămase de atunci sunt parcă atavisme ... Cartea a apărut în aprilie 2006, la editura "Paralela 45", chiar în săptămâna patimilor. Ziceam, având o oarecare tristețe că l-am terminat. Aș fi vrut să mai scriu la el, încă un an măcar ... Cred că scrisul la o
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
unde fie și numai lumina ajută la anularea neîncrederii și unde oamenii sunt mai obișnuiți cu ceea ce e ieșit din comun, Bull născuse copilul din flori al său și al lui Alan. Era un băiat și, într-un acces de atavism, Bull îl botezase în rit episcopal. Onorariul exorbitant al clinicii și sumele și mai exorbitante necesare pentru a păstra discreția fuseseră, în mod surprinzător, suportate de polița de asigurare pentru leziuni de rugby a lui Bull. Ceea ce nu face decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
le-am parcurs aproape inconștient? Răspunsul este relativ simplu: fiecare dintre noi avem “implantat” din naștere un bioalgoritm care ne permite să evaluăm favorabilitatea stimulilor din mediul înconjurător pentru supraviețuirea noastră. “Programul” respectiv este o moștenire de la stamosii noștrii (un atavism), care le-a permis să aprecieze foarte bine ce anume este periculos din mediul înconjurător și cât este de periculos. În acelaș timp, îi ajută să vadă care sunt lucrurile folositoare din jur, cât de folositoare sunt acestea, eventual și
Emoţii care ne pot vindeca. Mecanismul de ghidare emoţională () [Corola-journal/Journalistic/68859_a_70184]
-
cu pofte și păcate. Versurile de sfîrșit aruncă vălul de perle peste smîrcuri: "De-atunci, Ioana, la toți, seară de seară,/ Le-a fost cînd floare de jar, cînd nor, cînd vioară." Un joc. Un altul, joacă de sine, e Atavism: Dacă e joc, opriți jocul afurisit!/ Căci mă simt ostenit.../ Mi-e gura amară și trupul greu,/ De parcă aș duce-n mine un Dumnezeu...". Renunțările, știute, ale modernismului. Poezia care, însă, combină imagini din recuzita comună a marilor clasici ai
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
cetățenești organizate ad hoc revendicau o stare de necesitate și o psihoză generalizată întreținută convenabil în perioada campaniei electorale. Cazul Mailat, ucigașul Giovannei Reggiani, speculat în presă a condus la decizia că românul nu poate fi decât un colecționar de atavisme, o maimuță insuficient dezvoltată, un monstru ieșit din noaptea timpului cu pânza de păianjen pe față. Aceasta nu reprezintă decât o fațetă a medaliei prejudecăților, a contenciosului intentat unui popor întreg pentru faptele comise de câțiva dintre membrii săi, cealaltă
Duios Francesca trecea... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6830_a_8155]
-
Cosmin Ciotloș Cu Provizorat, Gabriela Adameșteanu a vrut să dea un roman total. Ratare, adulter, atavism, sarcină, interdicții, apoi legionarism, rebeliune, comunism, arestări, securitate, mărire, delegații, decădere, apoi literatură, debut, amânare, recenzii, vâlvă, jurnal, confesiune, realism. Acestea sunt cuvintele de ordine ale celei mai recente apariții editoriale semnate de autoarea Drumului egal al fiecărei zile. Ce
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
sa il faceți este să luați hotărârea unei deconectări de la rutina zilnică atunci cand va începeți exerciții de concentrare și meditație. Doar ați învățat să luați hotărâri, nu? Al doilea lucru este mai subtil: trebuie să învățați să vă învingeți un atavism, tendința de a fi mereu pe fugă. De un real folos pentru strămoșii noștri, capacitatea de a se putea pune rapid în mișcare este potențata de către agitația mentală care potențează la rândul ei frământarea minții. Învățarea așezării se face în
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-meditație și echilibru (12) () [Corola-journal/Journalistic/66556_a_67881]
-
în siguranță, de regulă o peșteră, si priveau focul atunci când se încălzeau la el. Acest obicei avea darul să îi facă să se relaxeze și făcea să intervină în mod foarte natural un lucru extrem de benefic: concentrarea asupra flacării. Deoarece atavismele sunt foarte prezente în structura noastră, chiar dacă nu suntem conștienți de ele, putem încerca să ușuram procesul conentrarii din exercitul de săptămâna trecută. Sunt câteva lucruri extrem de simple care pot creea condiții asemenatoare celor în care străbunii noștrii priveau focul
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-Meditație și echilibru (10) () [Corola-journal/Journalistic/66646_a_67971]