164 matches
-
în termen de 2 ani de la încetarea expunerii profesionale considerate cauză a îmbolnăvirii. Excepție fac cazurile de cancer, pneumoconioze, fibroze pulmonare, pleurezie benignă prin expunere la azbest, îngroșări pleurale difuze prin expunere la azbest, îngroșări pleurale localizate - plăci pleurale, atelectazii rotunde prin expunere la azbest. ... ... 37. După articolul 164 se introduce un nou articol, articolul 164^1, cu următorul cuprins: Articolul 164^1 (1) În situații epidemiologice excepționale, respectiv pandemii sau epidemii, stabilite de către autoritățile competente în conformitate cu prevederile Legii
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
de 2 cm, dar mai mică sau egală cu 3 cm T2 = dimensiunea tumorii mai mare de 3 cm, dar mai mică/egală cu 5 cm sau tumoră cu invazia bronhiei principale (fără carină), invazia pleurei viscerale (PL1 sau PL2) sau atelectazie sau pneumonita obstructivă până la hil T2a = tumoră mai mare de 3 cm, dar mai mică sau egală cu 4 cm T2b = tumoră mai mare de 4 cm, dar mai mică sau egală cu 5 cm T3 = dimensiunea tumorii mai
ANEXĂ din 15 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291336]
-
mai mic sau egal cu 3 cm T2 = dimensiunea tumorii mai mare de 3 cm dar mai mică/egale cu 7 cm si/sau invazia bronhiei principale dar la o distanta de peste 2cm fata de carină si/sau afectarea pleurală viscerală si/sau atelectazie lobară extinsă până la hil, dar fara colapsul întregului plămân T2a = mai mare de 3 cm dar mai mic de 5 cm T2b = mai mare de 5 cm dar mai mic de 7 cm T3 = dimensiunea tumorii mai mare de
ANEXĂ din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282310]
-
o distanta mai mica de 2 cm față de carina dar fără implicarea traheei sau carinei si/sau afectarea peretelui toracic, inclusiv tumora Pancoast, diafragma, nervul frenic, pleura mediastinală sau pericardul parietal si/sau nodul(i) tumoral separat(i) în același lob si/sau atelectazie sau pneumonită post-obstructivă a întregului plămân T4 = tumoră de orice dimensiune cu: ● implicarea traheei, esofagului, nervului laringian recurent, vertebrei, vaselor mari sau inimii, si/sau ● noduli tumorali separați în același plămân, dar nu în același lob Statusul Ganglionilor (N) Nx = ganglionii
ANEXĂ din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282310]
-
sunt reduse, iar la nivelul diafragmului apare o distribuție neuniformă a presiunii exercitate de organele abdominale. În acest context apare o scădere a ventilației pulmonare în special la nivelul segmentelor posterioare și mediane. Scăderea ventilației determină apariția unor zone de atelectazie (zone în care nu pătrunde aerul) inițial reversibilă și apoi ireversibilă. Schimbarea poziției pacientului la un interval de minim 2 ore favorizează scăderea ventilației în alte teritorii pulmonare însoțită de apariția unei atelectazii reversibile. La persoana imobilizată sau puțin mobilă
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
Scăderea ventilației determină apariția unor zone de atelectazie (zone în care nu pătrunde aerul) inițial reversibilă și apoi ireversibilă. Schimbarea poziției pacientului la un interval de minim 2 ore favorizează scăderea ventilației în alte teritorii pulmonare însoțită de apariția unei atelectazii reversibile. La persoana imobilizată sau puțin mobilă apare scăderea metabolismului general însoțită de reducerea necesarului de oxigen. Este un aspect ce trebuie cunoscut de kinetoterapeut deoarece mobilizare va fi însoțită de creșterea necesarului de oxigen, creștere asigurată prin tahicardie și
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
bogată în limfocite, uneori conține celule lupice. Mai frecvent (56 %) se întâlnește o pleurită uscată; • pneumonia acută lupică este rară (5-10 %) se manifestă prin durere, tuse, dispnee, hemoptizii, raluri crepitante predominant bazale, iar radiologic infiltrate bazale cu aspect clasic de atelectazii lamelare. Este dificil de deosebit de o pneumonie infecțioasă; • hemoragii alveolare - foarte rare, dar extrem de grave, cu sindrom de detresă respiratorie, febră, hemoptizii, infiltrate difuze bilaterale, anemie acută; • fibroză pulmonară interstițială difuză - foarte rară (5 %); • HTA pulmonară - excepțională (1 %), dar cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
alergic se administrează - după Păun (1983) - corticoizi și un antihistaminic intravenos. În obstrucțiile prin inhalarea unui corp străin se încearcă masajul percutor sau manevra Heimlich. În cazurile deosebite se recurge la extragerea corpului străin pe cale endobronșică sau cu bronhoscopul. În atelectaziile ce apar în bronhopatiile cronice este folosit drenajul postural sau bronhoaspirația. Un aspect important îl reprezintă pătrunderea alimentelor în căile respiratorii, cu apariția riscului de înecare. Și în acest caz se aplică manevra Heimlich, care va permite eliminarea corpurilor străine
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
incapacitatea pulmonilor de a asigura hematoza; poate fi acută sau cronică. Insuficiența respiratorie cronică poate avea drept cauze bronopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul bronșic, fibrozele pulmonare grave, pneumoniile interstițiale, iar cea acută poate fi consecința stării de rău astmatic, pneumotoraxului, atelectaziei sau pleureziei masive, emboliilor pulmonare, miopatiilor, miozitelor sau paraliziei mușchilor respiratori, afecțiunilor neurologice ce cuprind centrii respiratori, traumatismelor toracice cu volet costal, sau poate reprezenta un episod de acutizare a insuficienței respiratorii cronice. Insuficiența respiratorie are drept consecință diminuarea capacității
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
îngustării bronhiilor expirația fiind îngreunată ca într-o afecțiune pulmonară de tip obstructiv, ceea ce poate duce cu timpul la emfizem pulmonar. Travaliul crescut al mușchilor respiratori are drept consecință obosirea acestora, cu scăderea debitului ventilator și apariția insuficienței respiratorii hipercarbice. Atelectazia pulmonară, retracția întregului plămân sau a doar a unui lob al acestuia, poate avea etilogie congenitală, infecțioasă (consecința unei bronșite sau bronhopneumonii), sau compresivă, caz în care se poate complica cu hipertrofie cardiacă sau cu tulburări de creștere dacă survine
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
terapie în miastenia gravis, cu caracter recidivant la bolnavii cu scleroză multiplă, iar în scleroza laterală amiotrofică este progresivă chiar sub tratament). Obosirea mușchilor inspiratori se manifestă prin tahipnee cu diminuarea volumului curent, ceea ce asupra pulmonilor poate avea drept consecință atelectazia, iar asupra mușchilor striați diminuarea oxigenării, ceea ce creează un cerc vicios ce duce la instalarea insuficienței respiratorii. Aceeași consecință o are și obosirea mușchilor expiratori, mai ales în cazul bronșitelor, mecanismul fiziopatologic fiind insuficienta eliminare a secrețiilor prin tuse, cu
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sub 760 mm Hg, adică sub presiunea atmosferică). Capacitatea vitală reprezintă volumul de aer ce poate fi eliminat în timpul unei expirații forțate, după un inspir profund. Ea este scăzută în afecțiuni pulmonare ce sunt însoțite de reducerea parenchimului pulmonar (pneumonie, atelectazie) sau când expansiunea plămânilor este împiedicată (revărsate pleurale, deformări ale cuștiitoracice). Încondiții de imobilizare prelungită, capacitatea vitală este modificată prin ambele fenomene. În ortostatism, conținutul abdominal exercită o presiune uniformă asupra diafragmei. În clinostatism, presiunea este distribuită și la nivelul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ventilația este normală sau chiar crescută. Apare un fenomen de insuficiență respiratorie parțială, cu hipoxemie și hipercapnie, prin hipoventilație alveolară. Acești pacienți pot fi expuși unor dificultăți ventilatorii serioase, în condițiile apariției unor afecțiuni intercurente. În zonele cu hipoventilație apare atelectazia pasageră, care ulterior poate deveni permanentă. Apariția zonelor de atelectazie determină o scădere și mai accentuată a capacității vitale. - Staza secrețiilor bronșice este favorizată de lipsa de mișcare a organismului. La acești pacienți tusea este insuficientă, ceea ce avantajează staza secrețiilor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
insuficiență respiratorie parțială, cu hipoxemie și hipercapnie, prin hipoventilație alveolară. Acești pacienți pot fi expuși unor dificultăți ventilatorii serioase, în condițiile apariției unor afecțiuni intercurente. În zonele cu hipoventilație apare atelectazia pasageră, care ulterior poate deveni permanentă. Apariția zonelor de atelectazie determină o scădere și mai accentuată a capacității vitale. - Staza secrețiilor bronșice este favorizată de lipsa de mișcare a organismului. La acești pacienți tusea este insuficientă, ceea ce avantajează staza secrețiilor. Frecvent, aportul hidric este și el insuficient, astfel că secrețiile
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de lipsa de mișcare a organismului. La acești pacienți tusea este insuficientă, ceea ce avantajează staza secrețiilor. Frecvent, aportul hidric este și el insuficient, astfel că secrețiile devin vâscoase și necesită un efort mare pentru a fi eliminate. În zonele cu atelectazie și cu stază a secrețiilor apar condiții favorabile pentrudezvoltarea germenilor microbieni. Aceste probleme pot fi evitate atunci când se respectă orarul de schimbare a poziției de decubit a pacientului și când se aplică corect drenajul postural. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Evaluarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
13]. Mortalitatea este direct proporțională cu gravitatea simptomelor și invers proporțională cu durata incubației. Bolnavii care supraviețuiesc 10 zile sau mai mult au șanse crescute de însănătoșire. Uneori cauza morții este reprezentată de diferitele asocieri de complicații neletale. Aspirația și atelectazia pulmonară pot fi urmate de pneumonie. Glosita traumatică e frecvent întâlnită ca și escarele de decubit, constipația și retenția de urină. Cistitele și pielonefritele pot surveni în urma sondajelor repetate. În convulsiile severe pot surveni fracturi și tasări vertebrale. Urmărirea la
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
monoxid de carbon; tulburarea termoreglării. Tulburări respiratorii: hipoxie periferica cu acidoza metabolica; insuficiență respiratorie mixtă; în exploziile în mediu închis:gazele caustice și aerul supraîncălzit dau leziuni directe la care se asociază cele indirecte toxice, infecțioase și edem; edem interstițial, atelectazii și hematoza redusă datorate alterării surfactantului pulmonar. Edemul toracic poate crea dificultăți respiratorii ducând chiar la insuficientă pulmonară. plămânul de șoc; În arsurile căilor respiratorii inferioare se eliberează o cantitate crescută de mediatori vasoactivi de la nivel pulmonar , crescând suprafață de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
și alte particule care pot transporta substanțe toxice cum ar fi SO2 și NO2. Poate exista de asemenea fum toxic datorită prezenței unor gaze că acidul clorhidric, sulfuric, cianhidric. Evoluția în timp a acestor leziuni poate fi spre edem bronșiolar, atelectazie pulmonară, traheobronșită pseudomembranoasă, hemoragie intraalveolară, edem pulmonar și/sau pneumonie bacteriană. Diagnosticu 1 leziunilor prin inhalare se face pe baza anamnezei, examenului clinic și testelor paraclinice. Anamneza unei arsuri în spațiu închis sugerează puternic un asemenea diagnostic. La examenul fizic
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată de prezența leziunilor viscerale sau parietale importante care pot determina scăderea respirației externe, afectând toate cele trei componente ale ei: ventilația, difuziunea și perfuzia, rezultând insuficiență respiratorie acută, precum și tulburări respiratorii
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
funcției respiratorii dar comportă riscuri intrinseci (depresiune centralnervoasă, bronhospasm, alterări ale raporturilor ventilație/perfuzie etc.după O. Bercea) [4]. O problemă majoră în chirurgia non-toracică la bolnavii cu afecțiuni respiratorii preexistente o constituie complicațiile pulmonare redutabile cu risc vital imediat: atelectazia, pneumonia, bronhopneumonia, embolia, edemul pulmonar, etc. Prevenția acestora în perioada preoperatorie se face prin corectarea constantelor homeostazice, reducerea secrețiilor bonșice, vaccinarea specifică și nespecifică, antibioprofilaxia, etc. La elementele amintite, în cazul chirurgiei toracice, se adaugă riscuri legate de: leziuni bronho
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
principale ale procedeului Ivor-Lewis sunt: 1. impactul fiziologic a celor două incizii de acces majore (toracotomia dreaptă și laparotomia medianăă; 2. localizarea anastomozei intratoracic, la nivelul venei azigos. Durerea provocată de incizii împiedică respirația profundă și evacuarea secrețiilor bronșice, determinând atelectazii și pneumonii. Complicația anastomozei intratoracice poate fi dificil de tratat, drenajul defectelor anastomotice este dificil rezultând empieme care necesită reintervenție. Esofagogastrectomia pe cale toracoabdominală stângă Abordul taraco-abdominal stâng este indicat pentru rezecția esofagului distal și stomacului proximal, când aceasta este necesară
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
durata intervenției chirurgicale, de poziția pe masa de operație, de utilizarea sau nu a toracotomiei; principalele consecințe sunt legate de scăderea capacitații reziduale funcționale (C.R.FĂ care poate ajunge în anumite condiții la valoarea volumului de închidere, ceea ce determină apariția atelectaziilor pulmonare. a. acumularea de secreții în timpul intervenției chirurgicale; b. utilizarea unor concentrații mari de oxigen în timpul intervenției chirurgicale (>50%Ă ce favorizează apariția atelectaziilor de resorbție prin transformarea zonelor cu raport ventilație perfuzie scăzut în zone atelectatice; c. administrarea excesiva
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
C.R.FĂ care poate ajunge în anumite condiții la valoarea volumului de închidere, ceea ce determină apariția atelectaziilor pulmonare. a. acumularea de secreții în timpul intervenției chirurgicale; b. utilizarea unor concentrații mari de oxigen în timpul intervenției chirurgicale (>50%Ă ce favorizează apariția atelectaziilor de resorbție prin transformarea zonelor cu raport ventilație perfuzie scăzut în zone atelectatice; c. administrarea excesiva de fluide intraoperatorie favorizează acumularea acestora la nivelul plămânului dependent(edem interstițială cu scăderea suplimentara a C.R.F. 109 d. transfuzia masivă intra-operatorie poate
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
poate contribui la apariția complicațiilor pulmonare prin: limitarea mișcărilor cutiei toracice, reducerea capacitații de tuse cu incapacitatea eliminării eficiente a secrețiilor și creșterea tonusului musculaturii abdominale mediat reflex cu scăderea funcției diafragmatice ceea ce determină scăderea complianței pulmonare cu risc de atelectazii și suprainfecții. Alți factori implicați în apariția complicațiilor pulmonare post operatorii: distensia abdominală ce însoțește ileusul post operator, utilizarea unor pansamente strânse, efectul rezidual al unor droguri anestezice, medicația sedativ / analgetică în special când se folosesc droguri opioide, imobilizarea prelungită
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
favorizează eliminarea acestora (percuții și vibrații la nivelul cutiei toraciceă; 6. ameliorarea performanței respiratorii se poate obține prin spirometrie incitativă ce determină o inflație pulmonară optimă, o distribuție adecvată a ventilației, o tuse eficientă, prevenind totodată retenția de secreții și atelectaziile. Evaluarea cardio vasculară preoperatorie Importanța clinică: 1. stabilirea riscului cardio vascular și în funcție de acesta alegerea tehnicii anestezice optime; 2. identificarea pacienților ce pot beneficia de pregătire cardio vasculară preoperatorie în vederea reducerii riscurilor de apariție a unor accidente coronariene majore în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]