23,518 matches
-
colocviului, cer iertare pentru aceasta atât cititorilor interesați, cât mai ales participanților români la colocviul clujean). În afara sesiunilor de conferințe, întâlnirea a inițiat bazele unei rețele de excelență având drept obiectiv realizarea unei Enciclopedii a imaginarului european și a unor ateliere de lucru aferente (workshops). Proiectul se numește EURIMAG, este propus de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, organizatorul colocviului, și ambiționează să abordeze imaginile, stereotipurile și prejudecățile Europei. Este doar un proiect deocamdată, el urmând să primească (sau nu) girul
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
este vorba de o premieră națională în domeniu, proiectul urmând, dacă el va fi dus până la capăt din punct de vedere ideatic și administrativ, să fie depus la Bruxelles, în competiție. Enciclopedia ar urma să fie alcătuită din mai multe ateliere tematice, fiecare atelier fiind condus de specialiști în temele respective din fiecare zonă sau țară a Europei. Iar temele gândite spre a fi abordate sunt, deocamdată (putând să fie îmbunătățite sau reduse, depinde de acceptul pe care și-l vor
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
o premieră națională în domeniu, proiectul urmând, dacă el va fi dus până la capăt din punct de vedere ideatic și administrativ, să fie depus la Bruxelles, în competiție. Enciclopedia ar urma să fie alcătuită din mai multe ateliere tematice, fiecare atelier fiind condus de specialiști în temele respective din fiecare zonă sau țară a Europei. Iar temele gândite spre a fi abordate sunt, deocamdată (putând să fie îmbunătățite sau reduse, depinde de acceptul pe care și-l vor da reprezentanții celorlalte
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanții punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar fi mai degrabă realizabil un asemenea proiect prin intermediul unui lanț de colocvii internaționale pe temele atelierelor mai sus menționate, decât printr-un șir de volume, chiar dacă acestea ar fi axate pe teme de interes european?; s-a vorbit de adaptarea sau neadaptarea proiectului EURIMAG în funcție de politicile culturale ale Comisiei Europene de la Bruxelles (în sensul următor: renunțăm
Cercetarea Imaginarului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11248_a_12573]
-
în negocierea cu eternitatea, că ființa noastră nu este pasageră și că esența ei nu este alterabilă. Și pentru a susține toate astea, ea și-a dezvoltat atît de utila funcție a ubicuității și, conform proiectului, instrumentează totul: merge la atelier, trezește conștiințe, activează memoria, provoacă imagini, încheagă discursuri de forme, își animă colegii, dă telefoane, scrie, își plastifiază revista, o distribuie, crede, se revoltă, speră, visează și, din cînd în cînd, organizează expoziții mari și decisive. De data aceasta, în
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
își vine-n simțiri doar stropit, pe rînd, cu amîndouă licorile. Nici acum nu știu, de-adevăratelea, răspunsul, dar e, în tot cazul, la mijloc un fel de-a recompune, din cioburi, o imagine, trecînd-o, ca pe-o fotografie, în atelierele de demult, prin ,ape". Mi-am amintit de-ntrebarea asta și de bătrîneștile ,filozofii" care căptușesc basmele citind, de curînd, o carte cu copertă verzuie (după obîrșia-i franțuzească, vert Nil, vernilul e-un verde de apă...): Oglinzile, de Petru Creția
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
cuprinde nu atît accidentalul și episodicul, cît fatalitatea unui destin și manifestarea specifică a unei specii. O explicație imediată pentru această opțiune ar putea fi și împrejurarea că pictorul a crescut și s-a format oarecum solitar, la început în atelierul tatălui său, mai tîrziu în preajma lui Nicolae Tonitza, el însuși fidel unui anumit figurativism, e drept, mai puțin grav, mai festiv și, în general, mai apropiat unei viziuni decorative. Ani buni din perioada tinereții sale, Baba visează o călătorie la
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
aptitudinilor și înlocuirea vechilor instrumente cu noile tehnologii, valorile elementare ale artei, acelea care au definit specia și i-au conturat destinul, cum ar fi creativitatea, funcțiile imaginarului, meditația existențial-artistică și cercetarea specifică asupra formei, recluziunea în spațiul securizat al atelierului, în evidenta lui simbolistică matricială, travaliul tenace și manifestarea discretă, au devenit capete de acuzare și etape cu o eficiență garantată în ceremonialul lent al sinuciderii publice. într-un asemenea scenariu, sfidînd toate adversitățile clipei și urmărind, cu o fascinație
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
i se spunea Andaluza și ,mica franțuzoaică", de care încercau toți să se apropie, fascinați de personalitatea ei. Era fiica unei franțuzoaice cu un colonel peruan. Se va căsători la 17 ani cu André Chazal, un tipograf, proprietar al unui atelier de litografie, cu care va avea trei copii, printre care Aline, viitoarea mamă a pictorului Paul Gauguin. Chazal se dovesește a fi o brută de care Flora hotărăște să se despartă, făcând apoi toate eforturile pentru apărarea drepturilor femeilor (și
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
care, prin intermediul numelui, neagă individualitatea persoanei. Regăsim în contextele actuale și un alde popular, non-depreciativ, care precedă nume de rudenie - ,Și ne-a zis și de voi, și de-alde frate-tu. De-amândoi. ... Da' a fost alde mă-sa" (atelier.liternet.ro). Adesea alde se combină cu un pronume personal, atît plural - alde noi: ,lumea sclavilor (de-alde noi)" (dezvaluiri.as.ro), - cît și singular - alde eu, alde mine (în funcție de cazul cerut de poziția sintactică): ,nu de alde mine trebuie
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
urmat pasiunea descoperită în liceu la Cercul de Foto-Cinematografie al Școlii Populare de Arte din Craiova și a devenit fotograf și cameraman. În tinerețe era pasionat de tot ce apărea nou în legătură cu peliculă și a avut ambiția să deschidă primul atelier foto color din Craiova. Din același motiv, a folosit pentru nuntă ălor mei peliculă de Super 8, care nu se găsea cu ușurință în România, desi Kodak o inventase în 1965. După Revoluție, a descoperit cameră de filmat digitală și
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
invatat, la rândul meu, să fac fotografii și să filmez și tot el mi-a dat primul meu Zenit. Cu experiență căpătata la Craiova la nunți și botezuri, am deschis la mine la țară în vechea bucătărie de vară un atelier foto alb-negru cu activitate estivala. Clientela era formată mai ales din bătrânele satului care aveau nevoie de poze pentru legitimațiile de urmaș de veteran de război. Câștigurile nu se comparau cu ceea ce făceam când filmăm la Craiova, dar îmi ajungeau
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
comentariu cumva offtopic cumva ontopic, da’ tot trebuie să întreb m-a pocnit azi dimineață când mă uitam la un documentar despre reciclarea hârtiei și mi-am amintit că durerea asta ma pocnea în fiecare vineri când duceam gunoiul din atelierul de la scoala is studentă la grafică la Arte Plastice și cel putin odată pe saptamana înjur școală aia pentru TONELE de hartie care se aruncă la un loc cu alte laturi menajere, în loc să le recicleze dreacu mai mare rușinea (la
Linia verde – Defrisarile by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82940_a_84265]
-
trezim peste noapte că vrem să-i concepem. Ele sunt fericitele pe care ne dorim să le iubim non-stop și pe care nu reușim să le mulțumim decât cu intermitențe. Ele ne răscolesc nopțile, trecutul și corespondență. Femeile țesute în atelierele ascunse ale minților noastre, proiecțiile fantasmatice ale mamelor, traumelor și ale copilăriilor noastre. Pe femeile adevărate nu le iubim niciodată, pe ele le amușinam, le cucerim, le posedam, le despicam, le dezvrăjim, le privim lung și le lăsăm în urmă
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
facă și o reclamă în care să arate avantajele mersului cu bicicleta în loc de mașină :). bună dragoș! irina dobre din consiliul local al tinerilor focșani sunt. vream să luăm legătură cu tine pentru a te ruga să ne ajuți cu un atelier pe tema marxismului la o reuniune de consilii locale din țară ce va avea loc săptămâna viitoare la noi în oraș. cum aș putea să iau legătură cu tine? mulțumesc, irina dobre Nu se gândesc la conservarea resurselor.Poate nu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
1990, ea zace de atunci în bălăriile de la Mogoșoaia, alături de statuia doctorului Petru Groza. Pe locul acesteia din urmă se înalță acum Monumentul Artileriei: o țeavă de tun în poziție verticală flancată de două pușcoace "istorice", confecțioante cu măiestrie în atelierele Muzeului Militar Central. Bucureștiul n-are o statuie a lui Cuza, dispune în schimb de una a lui Bolivar. Bucureștiul n-are o statuie a lui Decebal, intenționează în schimb să-i facă una lui de Gaulle. Bucureștiul n-are
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
și elocventă conformitate cu viziunea caragialescă asupra revoluției: "Steaguri, muzici, chiote, tămbălău..." Tot din articolul menționat mai aflăm că Mihai Buculei este artistul cel mai potrivit spre a umple golul din Piața Scînteii: "Elev al lui Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a fi mandatat să repare simbolic, în același spațiu de creație și de execuție, ceea ce profesorul și înaintașul său a perturbat prin realizarea arogantei statui a lui Lenin de la Casa Scînteii." Subscriu cu amîndouă
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
apoi, după fiecare număr,/ strigătele mulțimii:/ - Fantasmagorii! Fantasmagorii!" (Anestezie /I/). Obiectivat, la un moment dat, în chip de monument, poetul se tînguie: "Cel mai adesea mă văd ca pe o structură ratată,/ acoperită de praf într-un colț al Marelui Atelier" (ibidem). Sau: "Apropie-te, pîndește-mă, hăituiește-mă/ toarnă-mă-n bronzul insomniilor tale" (ibidem). Sau, împrumutînd temperatura scăzută a monumentelor în care se presupune turnat, consemnează o "beție rece", un "timp boreal" prin care se străvede aceeași ispită a imobilității
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
creației. în nici un alt domeniu artistic percepția tactilă, materială, a creativității, înțelegerea lumii artei ca univers determinat și posibilitatea efectivă a refugiului nu sunt mai reale și mai preganante decît în cazul artelor plastice și, în particular, în acela al atelierului de pictură, prin natura lui mai ordonat fizic și mai coerent simbolic. Discuțiile sunt conduse în așa fel încît fiecare dintre parteneri este pus în situația de a balansa permanent între memorie și actualitate, între anii formației și cei ai
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
Constantin Țoiu Lângă Beaubourg, centrul Pompidou, cu aspectul lui de hală industrială, care îi șochează pe esteții prea fini, în preajma căruia se află și atelierul lui Brâncuși deschis vizitatorilor, poți vedea clădirea trompel'oeil, unică nu numai în Europa. Notez febril în carnet: rue Andry Le Bouche colț cu rue Quincampoux. Copii care se joacă la ferestre, porumbei agățați de pervazele ferestrelor, câte un chip
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
e rușine să-ți spun, însă parcă am jăratec în pîntec." El îi răspunde: "Să nu te rușinezi. Și mie sexul mi se întărește de fiecare dată cînd mă gîndesc la privirea ta, chiar și pe stradă, chiar și în atelier, cînd lucrez." Încetul cu încetul, ea începe să-l cheme la orișice oră. Fără să țină seama de timp. Măcar pentru un minut. E atît de nesățioasă și de insistentă că i se face rușine, însă dorința de a fi
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
e condamnat la o amendă. Heemkers îl convinge pe ucenic să accepte suma fixată de judecător. Meaume încasează banii. Tînărul gravor pare aproape senin, deși trădarea fiicei judecătorului și tăcerea ei continuă să-l chinuie. Și-a reluat lucrul în atelierul lui Heemkers. Își lăcuiește plăcile de cupru prin tamponare. Își ascute de două ori dăltițele de gravură pe piatră. În acest moment tînăra fată îi trimite o scrisoare. Capitolul V Scrisoarea fiicei lui Jacob Veet Jakobsz adresată lui Meaume: "Am
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
dejun, privirea mi-a căzut pe scrisoarea ta și pe micul portret gravat pentru mine. Mi-au dat lacrimile, căci eu îți spun adio. Alaltăieri, în biserică, te-am privit. Ieri te-am văzut coborînd pe străduță și intrînd în atelier. Ai devenit hidos. În plus, reamintindu-mi încăierearea ta cu Ennemond, mi-am zis că nu știi să te bați. Ai fost jalnic. Mai jalnic nici că se poate. Pe lîngă toate astea, mi-am reproșat că m-am dăruit
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
a altuia. Privind lucrurile și dintr-o altă perspectivă, una mai puțin supusă logicii administrative, dar nu lipsită de o anumită logică ascunsă, Mihai Buculei este artistul cel mai potrivit pentru acest proiect. Elev al lui Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a fi mandatat să repare simbolic, în același spațiu de creație și de execuție, ceea ce profesorul și înaintașul său a perturbat prin realizarea arogantei statui a lui Lenin de la Casa Scânteii. Dar nu numai
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
operele lor se regăsesc în jurnalul său, iar atenția incredibilă cu care citește și comentează texte rare l-ar fi recomandat ca excelent editor), Radu Petrescu a rămas cel mai "pur" în aplicarea programului care singularizează acest grup: jurnalul ca atelier al operei, dar și ca operă în sine, viața trăită în și pentru literatură, cizelarea încăpățînată a propriilor texte pînă la cristalinul flaubertian, amînarea debutului după 40 de ani. Cu alte cuvinte, toate piedicile posibile în calea unei notorietăți ușoare
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]