9 matches
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Substantivele de declinarea -’* provin din cele de declinarea -j** prin căderea lui j precedat de ì (i accentuat). ( ì
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
în silabă accentuată, -a în silabă neaccentuată ** -j = terminații la N. sing., pl.: -j (semiconsoană) în silabă accentuată, -a în silabă neaccentuată *** -s = terminații la N. sing., pl.: -s în silabă accentuată, -des în silabă neaccentuată Substantivele de gen masculin atematice de aceste declinări au terminația de N. sing. precedată de vocală accentuată. ( ì-’, V̀-j, V̀-s) Referință Bibliografică: SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
la N. sing., pl.: -s în silabă accentuată, -des în silabă neaccentuată Substantivele de gen masculin atematice de aceste declinări au terminația de N. sing. precedată de vocală accentuată. ( ì-’, V̀-j, V̀-s) Referință Bibliografică: SUBSTANTIVELE ATEMATICE ÎN SPOITOREASCĂ - DECLINAREA -’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1442065095.html [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
haine, a coborât din casele tatălui ei de pe deal și și-a făcut, vrednică, toată treaba. Iar acum, când a apărut din senin străinul acesta magnetic, așteaptă să se usuce straiele la soare. Construcții aberante de imperfect, cârduri de particule, atematice groaze, supletivism, forme ionice, aoriste fără augment, misterioase pasive, pronume înviate și regăsite, dualul, uitatul dual, hapax legomena, politeți numai la a doua singular, șuvoaie de cuvinte necunoscute, unele țăndărite metri gratia, alte mai lungi decât e legiuit prin glosare
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
aproape lisztiană. Acestea concretizează o adevărată provocare acrobatică, într-un caracter impetuos și exacerbat, adresată interpretului în mod paradoxal de către un artist ce se afirmase inițial ca maestru al introvertirii. Printr-o continuitate de concepție asistăm la un nou discurs atematic, a cărui mișcare giratorie nedirecționată desfășoară cu o dezinvoltură improvizatorică arabescuri caleidoscopice ce gravitează, cu prioritate, în spațiul generos al sferei atonale. Pentru încă odată, Debussy recurge la abandonarea ideii de pregnanță tematică, expunând o țesătură sonoră „compactă”, a cărei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fenomenului", în SCL, LIX. Până Dindelegan, G., sub tipar c, "Tipuri de gramaticalizare. Pe marginea utilizărilor gramaticalizate ale prepozițiilor de și la", în: Până Dindelegan (coord.). Perret, D., 1970, "Leș appellatifs", în Langages, 17, p. 112-120 Pitiriciu, S., 2006, " Neutrele atematice cu pluralul în -e/-uri în limba română actuala", în: Sală (coord.), p. 340-353. Pop, L., 2005, La grammaire graduelle, à une virgule près, Bern, Berlin etc., Peter Lang. Popescu-Marin, M., 1987, "Adjectivele defective din română contemporană", în LR, XXXVI
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
autotrof, suficient de dens (și de împlinit) pentru a se converti într-o carte în sine. Estetica imaginarului muzical, Muzica între intraductibil și apofactic, Docta neglijență, O formă muzicală gotică pierdută: labirintul armonic, Elemente pentru o grafologie muzicală, Tematic versus atematic, Radiografia avangardei, Arta de a asculta troleibuzul sau percepția muzicii contemporane, Opera contemporană, Muzica britanică și muzica finlandeză, Despre experiment constituie tot atîtea volume, chiar dacă unele aflate încă la vîrsta copilăriei sau adolescenței. Ca și într-o rodie, în cartea
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
intervale de timp, pe lîngă faptul că istoria se repetă, omenirea este periodic supusă unei încercări căreia anevoie îi rezistă. Așa cum, bunăoară, travaliul variantic de extracție post-modernă guvernează în muzică însăși conturarea și existența ideilor sonore, fie ele tematice sau atematice, constituite în forme deschise ce cu greu pot fi receptate într-o dispunere temporală tradițională. Există la Kundera, chiar dacă doar sugerat într-un plan speculativ formal, un tip de variațiuni, să le spunem meiozice, născute din contragerea în lanț a
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
jurământului are semnificația unei invocări ca martori a celor care stăpânesc orice formă de viață. În ceea ce privește etimologia acestui teonim, total inacceptabilă este tocmai varianta avansată de marele lingvist Jakobson, care a presupus (1969) existența unui compus străvechi cu primul element atematic, adică un protoslav *Vel-sú (din care ar apărea termenul rus Volosúxe "Volosu^", la fel cum din *melko, „lapte”, a apărut termenul rus moloko) cu semnificația „cel care are vederea (vel-) bună (-sú)”. În realitate, un asemenea compus este absolut imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]