3,106 matches
-
modalități nuanțate de a observa acest fenomen. Nu a sosit niciodată vreo invitație oficială pentru oamenii de cultură ai redacției, colaboratorii noștri, nume marcante, nu au scăpat de emoțiile intrării la un concert sau altul, cu acreditare fără loc la Ateneu, cu un bilet de ultimă secundă, deși, și asta e o altă poveste, critici muzicali sînt din ce în ce mai puțini. La concertele de la Sala Palatului s-a întîmplat să văd, anul acesta, multe, foarte multe locuri goale, clasica poveste cu invitații neonorate
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
uitat și am iertat. S-a arătat ca acompaniatoare a lui Beethoven, a lui Christian Zacharias, a mea, a nopții. Nu știu dacă m-am simțit atît de tare aparținînd lumii, lumii întregi, ca în cele două seri petrecute la Ateneul Român. Sala a fost arhiplină, oameni de cea mai bună calitate au venit cu energii bune, cu dorință, cu cunoaștere a ceea ce îi interesează, a ceea ce ascultă, văd, simt. Am văzut pe scări arhitecți mari, doctori, l-am văzut pe
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
înșiși de arta maestrului, de ce le-a cerut, de ce au făcut. Era o prelungire a transei. Orașul era pustiu, curat, luminat. Luna strălucea. Și îmi dirija pașii pe drumul nopții. se instalase deja în toți cei care am fost la Ateneu. Delicatețea și fermitatea acestui muzician, cu o energie fantastică, cu o putere de concentrare uluitoare m-a făcut să cred că poate cînta la mai multe intrumente în același timp, ca un fel de om-orchestră. Prezența lui Beethoven a devenit
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
a romanului Domnul ambasador cu un fragment din volumul II de memorii al lui Erico Verissimo, Solo de clarinet, apărut postum. Nu în ultimul rând și pentru un sentiment ușor nostalgic de déjŕ vu (vă mai amintiți recitalurile ŤEminescuť de la Ateneu, cu Caramitru și Dan Grigore?) În 1959, scriitorul face prima sa călătorie în Portugalia, aflată sub dictatura ,de dreapta", a lui Salazar, care în destule privințe (cenzură, arestări și deportări politice, torturi și asasinate) nu era cu mult mai prejos
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
întregii manifestări festivaliere; ...considerând - ca atâția alții dintre cei din jurul nostru - că ne pricepem la orice, că putem comenta public orice. Să amintesc faptul că Bucureștiul dispune de două săli bune de concert? Mă refer la sala cea mare a Ateneului Român, cu o capacitate de 800 de locuri, sală construită în sfârșitul de secol XIX, o bijuterie a arhitecturii capitalei, sală cu acustică în mare parte excelentă, în mică parte discutabilă, loc în care atât muzicianul performer cât și publicul
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
Festivalului enescian, dispune de un mediu acustic artificial, greu de controlat, pe care inginerii noștri de sunet nu reușesc a-l stăpâni, mediu total impropriu pentru jumătate din efectivul celor peste 4000 de locuri. Și totuși, cu totul recent, în afară de Ateneul Român, în afară de Sala Radio, seară de seară, pe parcursul a 17 concerte la rând, mii de oameni se îndreptau către acest loc din centrul Bucureștiului, către Sala Palatului, loc în care se petrecea marele ritual festivalier. Chiar dacă percepția evenimentului era limitată
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
în imposibilitatea de a evolua pe scenă în compania colegilor. Nu au ratat, însă, întâlnirea cu marea muzică, cu spiritul colocvial al acesteia, cu acest mare opus cameral care este Trio-ul cu pian de Franz Schubert realizat pe scena Ateneului în colaborare ad hoc cu pianistul singaporez Melvyn Tan. Și dacă suntem de acord că frecvența formațiilor de cvartet, în fond frecvența muzicii de cameră în viața muzicală a unei colectivități, demonstrează gradul civilizației muzicale a acesteia, trebuie să convenim
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
Dragoș Bucurenci Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat postul TVR CULTURAL cu somație publică, deoarece în emisiunea “Jurnal Cultural” difuzată în ziua de 23 martie 2008, în cadrul unei știri privind concertul de gală desfășurat la Ateneul Român, în mod eronat s-a atribuit paternitatea operei “Simfonia Domestică” lui Johann Strauss, creatorul acesteia fiind, în realitate, Richard Strauss. Au fost încălcate astfel normele audiovizuale potrivit cărora, în cadrul emisiunilor cu caracter informativ, radiodifuzorii trebuie să asigure informarea corectă
S-a făcut dreptate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82872_a_84197]
-
bucureștene au fost realizate cu participarea unor performeri sosiți din Japonia; în mod cert, farmecul exotic al acestora, curiozitatea privind acomodarea cu marele repertoriu simfonic european, au constituit aspecte de atracțiozitate pentru o parte a publicului care a intrat la Ateneul Român. În mod regretabil colaborarea primei orchestre simfonice a țării cu un șef de orchestră de modestă înzestrare profesionlă, cum este Atsushi Nukii, a fost acceptată dată fiind proximitatea turneului de concerte organizat de acesta în Extremul Orient japonez. În
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
mai puțin artistice a sunetului. În compania aceluiași colectiv orchestral pianistul Horia Mihail demonstrează că se situează la nivelul artistic al unui tânăr maestru; a revenit definitiv din Statele Unite ale Americii și desfășoară o susținută activitate concertistică; a prezentat la Ateneul Român Concertul în la major K. 488 de Mozart, lucrare formulată cu sensul unui înseninat echilibru interior ce pornește de la concepția asupra lucrării și ajunge la nivelul calității îngrijite a sunetului. Concerte de un special interes au marcat deschiderea stagiunii
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
grijă să ne umple rafturile bibliotecilor cu scrierile lor. Zilele trecute și dl Constantinescu și-a făcut apariția pe rafturi cu patru volume groase, cumulînd 3.500 de pagini sub titlul " Timpul dărîmării, timpul zidirii". Lansarea a avut loc la Ateneu, într-un cadru select, prefațată de un film documentar despre autor - aplaudat de peste 1000 de admiratori. Din sala arhiplină au lipsit totuși cîteva piese arheologice importante atît în timpul dărîmării sale, cît și în timpul (aici autorul a fost comparat ba cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
președinte, printre altele, că "amintirile sale costă 1,6 milioane de lei, iar în ediția de lux - peste două milioane. Dumnezeule, ce mult ne costă amintirile!" încheie, totuși benign comentatoarea Curentului. Pentru unul dintre editorialiștii ziarului ZIUA, Dan Pavel, lansarea de la Ateneu a cărții fostului președinte al României "a fost un spectacol de sunet și lumină cu efecte studiate, în care se împleteau cultul per-sonalității și nostalgia pentru vremurile bune ale Convenției Democratice. [...] După ce a promis acum doi ani că nu va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
alte cuvinte, scriitorul ar fi picat examenul de securist, la care se prezentase cu entuziasm. În alt eseu, este menționat gestul curajos și demn al lui Cela de a renunța la o slujbă prestigioasa și foarte bine plătită (Președinte al Ateneului din Madrid), la aflarea veștii că Franco executase cîțiva deținuți politici. Iată cum sună frază lui Umbral: "Și Cela a renunțat la funcția să și la jumatatea de milion de pesetas, o grămadă de bani pentru anii 60, devenind un
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
un text dezolant") și tabăra pro-Judt (limbaj contondent, ton agresiv, atitudine violentă). Nu mai e cazul să amintim din care tabără a făcut parte dl Iorgulescu însuși, politicosul, ironicul și academicul nostru chițibușar. * În numărul pe august al revistei băcăuane Ateneu, dl Al. Călinescu vine cu cîteva interesante opinii (la rubrica Proximități, despre cartea dlui V. Tismăneanu de la Polirom Scrisori din Washington. Tot acolo dl Tudor Opriș consacră un amplu comentariu recuperator dlui M. Beniuc, "un mare poet nedreptățit". E adevărat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
inimă partidului Exprimîndu-mi și acum satisfacția participării, alături de ceilalți colegi din județ, la Forumul Național al Culturii, mai întîi la întîlnirea zonală de la Craiova, la care am și intervenit în plenul dezbaterilor, apoi la întîlnirea națională de la București, de sub cupola Ateneului Român...", scrie dl Stan V. Cristea, directorul MEANDRELOR teleormănene în editorialul numărului 1/2002 al revistei. După un astfel de început, care ne amintește de mulțumirile adresate pe vremuri partidului, nu mai e nimic de adăugat. Chiar dacă în paginile revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
președinte al Uniunii Scriitorilor în diferite ipostaze, de la aceea literară la aceea de jucător (de cărți și nu numai). Noua formulă a TOMISULUI constănțean promite. Numărul pe noiembrie conține multe lucruri de citit. Actualitatea e la ea acasă și în ATENEUL de la Bacău (numărul ultim pe 2002). O revistă de cultură contează doar în măsura în care e actuală și neprovincială. Chiar dacă apar în provincie, Tomis și Ateneu n-au aer provincial. Pourvu que cela dure! (Să traducem pentru dl Pruteanu într-o românească
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
promite. Numărul pe noiembrie conține multe lucruri de citit. Actualitatea e la ea acasă și în ATENEUL de la Bacău (numărul ultim pe 2002). O revistă de cultură contează doar în măsura în care e actuală și neprovincială. Chiar dacă apar în provincie, Tomis și Ateneu n-au aer provincial. Pourvu que cela dure! (Să traducem pentru dl Pruteanu într-o românească neaoșă: Să dea Domnul să țină!) O bună revistă de cultură rămîne ARCA din Arad, din care am răsfoit numărul triplu (10-11-12) de anul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
tot mai mult cu istorioara cocoșului roșu - nici o aluzie la culoarea din opoziție a fostului PDSR. Căci apropo de schimbări de tot felul, remarcă Adevărul, președintele și regele României l-au urmărit "cot la cot" pe dirijorul Seiji Ozawa, la Ateneu. Să zici că asta e istoria e cam mult, să accepți că asta e viața poate că e cam puțin, dar mai aproape de adevăr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Cristian Teodorescu Într-o zi, prin vară, Sergiu Adam m-a anunțat că a devenit director onorific la Ateneu. M-a trecut o presimțire rea. L-am întrebat dacă la Bacău - oraș cu oameni politicoși - așa se cheamă tragerea pe dreapta. Vorbeam la telefon. Nici el nu știa prea bine cu mera cu directoratul lui onorific, dar, om senin
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
Carmen Mihalache, cronicarul dramatic al revistei, pe care n-am mai văzut-o de vreo zece ani - poate mai bine - aceeași voce, același ton calm zîmbitor de camaraderie feminină din timpuri mai îndepărtate. Asta a fost pentru mine tranziția la Ateneu, cu Sergiu Adam pe post de maestru de ceremonii. Am o rubrică de sport la această revistă - nu mai pot după ea! -, dar și dacă n-aș avea-o, tot m-ar lega de Ateneu cîteva întîmplări din viață. Prima
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
fost pentru mine tranziția la Ateneu, cu Sergiu Adam pe post de maestru de ceremonii. Am o rubrică de sport la această revistă - nu mai pot după ea! -, dar și dacă n-aș avea-o, tot m-ar lega de Ateneu cîteva întîmplări din viață. Prima, poate cea mai importantă, s-a întîmplat în 1981. Ia nevastă-mea a doua repartiție, adică ne uitam amîndoi pe hartă unde s-o ia, doctoriță stagiară. Scosese în acel an Ministerul Sănătății la concurs
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
scrise de Corneliu Vadim Tudor pentru Elena Ceaușescu.Și tot eliminînd - mai era și iarnă! - mă trezesc spunîndu-i nevesti-mi: "Du-te la Faraoani..." Asta e o comună din județul Bacău. Și am o inspirație - La Bacău, te duci la revista Ateneu și întrebi de Sergiu Adam. M-a întrebat dacă îl cunoșteam pe Sergiu. "nu, dar o să te ajute!" Nu-l văzusem niciodată pe Serviu, nu vorbisem cu el la telefon. Îmi plăceau poeziile lui și știam, vag, că nu era
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
nu, dar o să te ajute!" Nu-l văzusem niciodată pe Serviu, nu vorbisem cu el la telefon. Îmi plăceau poeziile lui și știam, vag, că nu era un admirator al acelor vremuri frumoase. Imaginați-vă că se duce ea la Ateneu, dă de Sergiu Adam și îi transmite mesajul meu. Sergiu n-o trimite la plimbare. Avea de făcut corectură la niște șpalți, face corectura cu ea, apoi o ajută. Și în frigul acelei ierni, el și fostul meu coleg de
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
Un stol de porumbei după viscol, în ianuarie, după ce iese soarele și se mai încălzește un pic și care, decolând brusc, speriați, aripile lor înghețate scot un zgomot de sticlă spartă. Câțiva se așează pe capul statuii lui Eminescu de la Ateneu. E secetă. După un timp, câțiva nori se adună în fine deasupra Bucureștiului. Parcă ar sta să plouă. Un tip, pe Transilvaniei, unei tipe care încearcă de zor să deschidă o umbrelă veche, defectă: "Tâmpito, închide umbrela, sperii ploaia!" Mitică
Războinicul ciung by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14040_a_15365]
-
lumea în care îi este dat să trăiască, atunci va avea destinul pe care-l merită: unul minor și periferic". Aceste cuvinte îi aparțin poetului Ion Mircea și le-am reprodus după interviul acordat de autor dlui Sergiu Adam pentru ATENEUL băcăuan (nr. 3). l Tot memorabile, dar în alt sens, sînt și cuvintele dlui Ovidiu Ghidirmic despre dl Adrian Păunescu: "...Dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat". Cum istoria noastră confuză s-a ocupat cu asta, nu mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]