3,112 matches
-
propuneri aflându-se Ferdinand Brunetière, George Clemenceau, Laurent Tailhade, Malchior de Vogüe, Joséphin Péladan. Prima acțiune a noii societăți artistice o reprezintă o conferință care are loc pe 16 ianuarie 1898, în locul devenit simbolic pentru legitimarea culturală a secesioniștilor, sala Ateneului, conferință intitulată " Despre dezvoltarea artelor în România", ținută de Ștefan Ciocârlan. Înainte de a i se da cuvântul arhitectului Ciocârlan, un cuvânt de deschidere este rostit de Cons. Lahovary, președinte al Societății "Ileana", discurs publicat la rubrica "Lettres, sciences et arts
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cadrul și principiile, ceea ce s-a și întâmplat cu vremea"497. În curând, societatea își atrage o adversitate consistentă și insistentă, devenind pentru o bună perioadă de timp avangarda artei moderne românești. Expoziția deschisă pe 1 martie 1902 în sălile Ateneului are succes și critica tinde să releve superioritatea lucrărilor expuse aici față de cele expuse la Salonul Oficial sau la "Cercul Artistic". În martie 1903, cu o nouă expoziție, artiștii beneficiază, așa cum se întâmplase în cadrul expoziției societății "Ileana", de susținerea lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la rubrica "Impresii de artă". Printre tablourile expuse se află și câteva având ca temă celebrul personaj biblic, Salomeea. Aceste trei tablouri intitulate invariabil Salomé (16, 56, 61) fuseseră expuse și la expoziția din 1911, în sala Exarcu a palatului Ateneului, așa cum o demonstrează catalogul expoziției 549. Lucrezzia Karnabatt surprinde la pictorul român ilustrarea aceluiași moment climactic al contemplării capului Botezătorului supliciat, oferit pe o tipsie Salomeei "perverse" de către călău. Tabloul trezește instinctul dramatic al scriitoarei, care continuă efervescent-pasional scena înfățișată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorul surprinde colțuri pitorești din Paris, în înserări în care aprinsul felinarelor sfredelesc vagul întuneric cu puncte de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Art et Décoration, Emile Lévy, Éditeur, Librairie Centrale de Beaux-Arts, Tome XXIII, Janvier-Juin 1908, p. 128. 161 Apcar Baltazar, op. cit., p. 131. 162 Ibidem, p. 128. 163 Ibidem, p. 131. 164 Ibidem, p. 134. 165 Vezi Apcar Baltazar, "Expozițiile de la Ateneu: Eugène Carrière, Aman-Jean, Grandhomme, Henry Martin, Voinescu Eugen, Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908. 166 Op.cit., pp. 136-137. 167 Ibidem, p. 137. 168 Peter
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictură Vermont Rodica Maniu", apărut în "Facla", An II, nr. 13, 26 martie 1911, p. 198. (nesemnat) cu titlul: Expoziția Vermont- Maniu, Tudor Arghezi, Opere, vol. III, p. 102. 238 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 44. 239 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură și artă), nr. 10/1909, p. 221. 240
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1957, p. 10. 243 Virgil Vătășianu, Pictorul Octavian Smigelschi, Krafft & Drotleff S.A., Sibiu, 1936, pp. 33-34. 244 Ibidem, p. 34. 245 Rampa, An I, nr. 144, sâmbătă 14 aprilie 1912. 246 Catalog Expoziția de pictură Emilian Lăzărescu, Sala Exarcu, Palatul Ateneului, 1911. Pe frontiscipiul caietului de expoziție se află un desen cu o tentă secesionistă, o femeie care împrăștie ghirlande de flori. 247 Adevărul literar și artistic, An I, nr. 14, dumincă 27 februarie 1921. 248 Amelia Pavel, Ion Theodorescu-Sion, Editura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
New York, 2000, p. 159. 366 Ibidem, p. 158. 367 Helen K. Gediman, Fantasies Of Love And Death In Life And Art: A Psychoanalytic Study Of The Normal And The Pathological, New York: New York University Press, 1995. 368 Apcar Baltazar, "Expozițiile de la Ateneu: Eugène Carrière, Aman-Jean, Grandhomme, Henry Martin, Voinescu Eugen, Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reprodus în "Convorbiri artistice", prefață și antologie de Radu Ionescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
9 Noembr. 1900, 57670. 408 S54(3)/D1, Paris in 30 Dec 1900, 9 Rue des Fourneaux, 57671. 409 S12/CML, Fondul N. Vermont, emitentul Strâmbu (Strâmbulescu), Ipolit, destinatarul Kimon Loghi, data 1927, martie 21; București, 209399. 410 "Expozițiile de la Ateneu: Eugène Carrière, Aman-Jean, Grandhomme, Henry Martin, Voinescu Eugen, Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reluat în Apcar Baltazar, Convorbiri artistice, prefață și antologie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1980. 426 D. Karnabatt, Un pictor poet, p. 1. 427 Ibidem, p. 2. 428 Miroslav, "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"", în Vremea, An. II, nr. 256, joi 25 martie 1904, p. 1. 429 Spiridon Antonescu, "Expozițiunile de la Ateneu", în Viața românească, aprilie 1908, p. 95. 430 Ibidem, pp. 95-96. 431 Ibidem, p. 96. 432 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 170. 433 Ibidem, p. 95. 434 Petre Oprea, "Un pictor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
despre artă, vol. II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, București, 2000, p. 108. 488 A se vedea manifestul publicat în 1940, în Dacia literară de către Mihail Kogălniceanu. 489 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 40. 490 În această privință, datele nu coincid, în ziarul L'Indépendance roumaine din 1898, conferința era înregistrată pe 13 ianuarie. 491 L'Indépendance Roumaine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XLIV, 2007, pp. 67-73. 548 Sigmund Maur, "Expozițiile Arta Română și Paul Scorțescu", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 77, duminică, 14 mai 1922, p. 3. 549 Catalog Expoziția de pictură Emilian Lăzărescu, Sala Exarcu, Palatul Ateneului, 1911. 550 Lucrezzia Kara, "Expoziția Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă", în Seara, An. I, nr. 358, luni 10 ianuarie 1911, p. 1. 551 Constantin Prodan, op.cit., p. 44. 552 T.A Teodoru, "Cronica artistică, A
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și mă bucur că se face la Ploiești, unde Eugenia Moldoveanu este o personalitate foarte apreciată, fiind una dintre marile cântărețe ale lumii. Să ne întoarcem la Sala Ateneu, unde, din când în când, melomanii vă duc dorul. Ce surprize le-ați pregătit pentru noua stagiune? Un lucru care mi se pare extraordinar de important în această stagiune e faptul că am declanșat o acțiune în colaborare cu Inspectoratul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
specială... Da, din toate punctele de vedere, pentru că Bacăul este orașul în care mi-am cunoscut soția, care e băcăuancă, scria și colabora cu Filarmonica, era profesoară de engleză aici la Liceul “Vasile Alecsandri”, era o colaboratoare apropiată a revistei “Ateneu” și a ziarului “Steagul roșu”, unde făcea traduceri. Deci, Bacăul face parte și din familia noastră și întotdeauna am venit cu plăcere să colaborez cu Filarmonica din Bacău, mai ales că sunt și coleg de generație cu directorul Filarmonicii, cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Paul Dugas și, fiind un om de cultură, să știți că a fost odată la București pentru a prezenta două lucrări, între care Concertul pentru fagot, a venit cu această mare fagotistă americană, care era fagotistă la Londra atunci, la Ateneul Român, acum 10 ani. Și am văzut în acel moment ce înseamnă un om de cultură. A venit în România pentru două lucruri. A venit să audă, să vadă prima execuție mondială a acestui concert, în interpretarea acestei doamne, și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dar nu era la nivelul la care să poți să descoperi, pentru că încă nu cunoscusem nivelul până la care poate ajunge muzica. A fost de ajuns, la o vârstă destul de fragedă, naș putea spune că eram mare, să mă duc la Ateneu să ascult un concert. Aveam 12 ani și de atunci am spus că altceva nu mai vreau. N am dormit nopți întregi, m-a răscolit atât de mult, mi-aduc aminte că era și un program extrem de interesant Uvertura Romeo
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Perfido, o arie foarte complicată, dar știu că m-a impresionat până și această lucrare, dar tot, orice s-ar fi cântat. A fost și ineditul la mijloc... Sigur, nu știu cum s-a întâmplat, dar am picat pe picior greșit în Ateneu. M-a impresionat în primul rând construcția aceasta extraordinară când am văzut sala, nu știu, era așa, ca o vrajă. Și din momentul acela, eu care aveam un contact cu muzica, mi-am spus că numai aceasta va fi, că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Toma Spătaru (Constantin R. Crișan), ceea ce mă onora, desigur, dar când am vrut s-o public într-un volum, alături de Amintiri dintr-o copilărie furată, așa cum și-au publicat volumele de proză și poezie ceilalți redactori și colaboratori ai revistei Ateneu (George Bălăiță, Corneliu Buzinschi, Ovidiu Genaru), foștii mei elevi și membri ai cenaclului pe care îl coordonam, a fost zdrăngănită „tinicheaua” din autobiografie, și volumul pregătit atunci pentru tipar n-a apărut decât în 2004, la Editura Egal din Bacău
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar, inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (18571859), cu care am debutat editorial. Un prim fragment a fost publict în revista Ateneu, cu sprijinul lui Corneliu Buzinschi, care, mai apoi, în calitatea sa de redactor la Editura Tineretului, mi-a facilitat încheierea unui contract de editare, povestirea apărând în două volume, în colecția „Clubul Temerarilor”, într-un tiraj de 75.000 de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la lumină și a reevalua momentele și personalitățile care au contribuit din plin la progresul socialpolitic și cultural al acestui ținut moldav: de la epoca lui Vasile Alecsandri, reprezentată de Iancu Gheorghiu Budu și feciorii săi, la momentul Orizonturi noi și Ateneul Cultural, reprezentat de George Bacovia, Grigore Tabacaru, Ion Luca, Alexandru Gheorghiu Doinaru, I.I. Stoican și Alexandru Șendrea, până la gruparea scriitorilor băcăuani din jurul noului Ateneu, reprezentată de poeți, prozatori și dramaturgi, afirmați ca scriitori moderni nu sub „pulpana” realismului socialist, cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lui Vasile Alecsandri, reprezentată de Iancu Gheorghiu Budu și feciorii săi, la momentul Orizonturi noi și Ateneul Cultural, reprezentat de George Bacovia, Grigore Tabacaru, Ion Luca, Alexandru Gheorghiu Doinaru, I.I. Stoican și Alexandru Șendrea, până la gruparea scriitorilor băcăuani din jurul noului Ateneu, reprezentată de poeți, prozatori și dramaturgi, afirmați ca scriitori moderni nu sub „pulpana” realismului socialist, cum ar fi vrut regimul comunist, ci sub influența suprarealismului, care a reprezentat haina „portocalie” în evoluția vieții spirituale din ultima jumătate de secol. Despre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nou în partid. Cert este că „tinicheaua” și-a continuat efectul și după ce am intrat în regimul de democrație originală prelungită, fiind mereu „exclus” și când s-au acordat decorațiile „Meritul Cultural” scriitorilor din Bacău, și la acordarea premiilor revistei Ateneu, și când s-a dat titlul de Cetățean de Onoare multora dintre scriitorii băcăuani, inclusiv unora dintre foștii mei elevi. În schimb, m-am bucurat și eu de acordarea premiului și Diplomei de excelență, cu prilejul aniversării a 85 de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
place de mine. Ce-ați vrea să transmiteți cititorilor noștri? Fericire și vă iubesc pe toți! MIRCEA DINUTZ: Rămân al Bacăului prin toată ființa mea... Dragă prietene, în iunie s-au împlinit, iată, patru decenii de la debutul tău în revista Ateneu. Ce îți mai spune astăzi poemul Întoarcere? Un semn al tinereții mele, nimic mai mult. Am scris poezie din preaplinul sufletesc, nu din convingere sau dintr-o cunoaștere temeinică a artei poetice. Nu era vocația mea. După câțiva ani, în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a fost - inițial - o obligație de serviciu (lucram atunci la Muzeul Județean de Istorie și Artă Bacău), care s-a transformat apoi în plăcere. Studiul integral a apărut în Carpica/1978. Datorită generozității domnului Constantin Călin, atunci redactor-șef al Ateneului, am ucenicit în perioada următoare, publicând recenzii în revistă și cronici în cotidianul local la care lucrai în acei ani. Romanul Lumea în două zile (1975) al lui George Bălăiță a fost prima piatră de încercare majoră în tentativa mea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în revistă și cronici în cotidianul local la care lucrai în acei ani. Romanul Lumea în două zile (1975) al lui George Bălăiță a fost prima piatră de încercare majoră în tentativa mea de a convinge în ipostaza de critic: Ateneu/decembrie 1979, Carpica/1979, România literară/28 octombrie 1982, SLAST/1986. Marin Preda a fost prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]