90 matches
-
contestă această ipoteză. Pe filonul unor vechi precepte, Rădulescu Motru zicea că individul, cunoscându-se pe sine, dar cunoscând și mediul sufletesc căruia îi aparține, dobândește un reazim puternic pentru activitatea sa. Puteți evoca secvențe relevante din acest "mediu sufletesc", atingător cu familia, școala, cercurile tinereții? - Desigur, și locul unde ne naștem are un cuvânt greu de spus în viața noastră. A arătat-o H. Taine cu strălucire, explicând sensul mediului în viața popoarelor și implicit a indivizilor izolați. Aș putea
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
de orice altă natură. 79. Nu se vor desființa și se vor trimite spre păstrare în arhiva Statului: a) Conturile de gestiune și bugetare ale administrațiunii generale a finanțelor; ... b) Conturile de gestiune ale oficiilor de casierii publice; ... c) Actele atingătoare de bunuri sechestrate, de consemnațiuni și de depozite de tot felul; ... d) Procurile, actele de vanzare, cesiuni, delegațiuni și tranzacțiuni; ... e) Contractele în genere: ... f) Deciziunile și declarațiunile Curții de Conturi. ... 80. Actele ce vor trebui desființate se vor constata
LEGE din 31 iulie 1929*) pentru reorganizarea Înaltei Curţi de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106063_a_107392]
-
inventar se va supune Curții, care în secțiuni-unite va decide care anume acte vor fi desființate. Un exemplar de pe acest inventar se va păstra la Curtea de conturi, iar un alt exemplar la Ministerul de Finanțe. Nici conturi, nici acte atingătoare de ele nu se vor putea desființa decat după ce se va constata că au trecut doi ani de la predarea copiei de pe deciziunea sau declarațiunea pronunțată asupra contului și numai după ce se va fi pronunțat Curtea asupra contului respectiv pe anul
LEGE din 31 iulie 1929*) pentru reorganizarea Înaltei Curţi de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106063_a_107392]
-
cercetare, clasicistele/biblistele Monica Broșteanu și Francisca Băltăceanu ne oferă minunatul lor dar, rod al unei vieți dedicate citirii, înțelegerii și interpretării Cărților care încep acolo unde trecutul se învecinează cu veșnicia și călăuzesc către un viitor la rându-i atingător de veșnicie. E vorba de cele mai frumoase povestiri din Biblie în traducere directă; în cuvântul său însoțitor, Andrei Pleșu subliniază, cu binecunoscutul său talent de a surprinde esențialul, deosebirea dintre povestiri și povești (lămurind astfel și substratul propriei cărți
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
a unui izvor statistic inedit-Catatgrafia mânăstirilor și bisericilor din județul Mehedinți la 30 martie 1840 constituie un demers necesar mai ales că aceasta făcea parte dintr-un document cu caracter general:''Delă pentru cercetarea și aflarea științelor celor mai sistematicești atingătoare de mânăstirile și bisericile din eparhia acestei Sfinte Episcopii, de cine anume sunt zidite și preînoite , cu argheologia lor ctitoriceascăde privileghiuri sau alte monumentale științe mai însemnătoare''2 . Această lucrare statistică a fost ordonată de către Departamentul Logofeției Treburilor Bisericești și
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
de forță, cu gânduri învâlvorate, pornind uriașe roți sufletești din te miri ce sugestie exterioară, văzând mereu generalitatea în incidental, durabilul în clipă,... această publicistică masivă, care e de fapt filosofie, istorie și eseu de cel mai înalt nivel, e atingătoare de alte domenii și scapă de sub imperiul ruinător al momentului.” (Artur Silvestri, Critica Prozei, vol. I [1973-1989], Prozatori (A-G),Ed. Carpathia, 2015, p. 200-202) Conștient de harul primit de la Dumnezeu, de forța sa creatoare și împreună lucrare cu divinul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
nr. 1559 din 08 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În ultimii ani au apărut o multitudine de volume privitoare la diverse terapii alternative sau complementare, care se întrec în a descrie căile de vindecare sau ameliorare a bolilor fizice sau atingătoare ale psihicului, prin diverse tehnici de reechilibrare și armonizare a tuturor celor trei structuri: fizic, psihic și suflet. Atunci, de ce acest volum? ne-am putea întreba. Ce aduce el nou? În primul rând trebuie să precizăm că autoarea Neluța Stăicuț
MEMORII ȘI REMEDII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374977_a_376306]
-
comunistă, motivele au fost mereu aceleași: dorința obsesivă de control din partea celor aflați la putere...” Cuvinte pline de înțelepciune și realism exprimate de AURORA PEȚAN în prefața lucrării distinsului om de cultură și diplomat, AL. PAPADOPOL CĂLIMAN „Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia” . 5 Multe din aceste scrieri dispărute ori ascunse ochiului „neavizat” au conținut cu siguranță o serie de informații extrem de utile arborelui genealogic al poporului român, cât și referitoare la istora zbuciumată a acestui neam ales de Dumnezeu pentru
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
comunistă, motivele au fost mereu aceleași: dorința obsesivă de control din partea celor aflați la putere...” Cuvinte pline de înțelepciune și realism exprimate de AURORA PEȚAN în prefața lucrării distinsului om de cultură și diplomat, AL. PAPADOPOL CĂLIMAN „Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia” . 5 Multe din aceste scrieri dispărute ori ascunse ochiului „neavizat” au conținut cu siguranță o serie de informații extrem de utile arborelui genealogic al poporului român, cât și referitoare la istora zbuciumată a acestui neam ales de Dumnezeu pentru
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
comunistă, motivele au fost mereu aceleași: dorința obsesivă de control din partea celor aflați la putere...” Cuvinte pline de înțelepciune și realism exprimate de AURORA PEȚAN în prefața lucrării distinsului om de cultură și diplomat, AL. PAPADOPOL CĂLIMAN „Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia” . 5 Multe din aceste scrieri dispărute ori ascunse ochiului „neavizat” au conținut cu siguranță o serie de informații extrem de utile arborelui genealogic al poporului român, cât și referitoare la istora zbuciumată a acestui neam ales de Dumnezeu pentru
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își lua obligația de „a subscrie la toate principiile și dispozițiile atingătoare de Uniunea telegrafică austro-germană, potrivit convenției și alcătuirilor suplimentare din 14 octombrie 1851 și 23 septembrie 1853”. Coronini trimise și 11 broșuri, conținând regulamentul Uniunii. Cu alt prilej, el adăugase că regulamentul acestei Uniuni „ar fi de dorit să se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
idei. Prezența lui Eminescu devine tot mai evidentă, chiar din primele numere ale lunii iunie, în toate rubricile aferente părții neoficiale, prin articole politice, economice, istorice, sociale, prin scrieri referitoare la instrucțiunea publică; rubricile „Diverse”, „Noutăți” și , înainte de toate, cele „atingătoare” de partea propriu-zis literară sunt, de asemenea, scrise de el. Poetul va da substanță paginilor din C. de I. prin nuvele, articole literare, cronici dramatice, note și recenzii. Tot el va reproduce din alte publicații texte în consonanță cu părerile
CURIERUL DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
C. scoate o pagină de ironie cărturărească fină. O carte despre Corectitudine și greșeală îi trezește un colorat protest împotriva celor care nu se controlează când vorbesc și, mai ales, când scriu. Terminologia freudistă în critică îi provoacă o ironie atingătoare. Nu-i place termenul „inefabil”. Găsește din nou câteva exemple, și sarcasmul criticului este necruțător. Este iritat și atunci când întâlnește „vizionăm”, „lecturăm”, „atenționăm”, „demistificare”. Ia peste picior și pe cei care folosesc termenul „scriitură” în loc de sănătosul, curatul „stil”. „Scriitură” traduce
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Cronicile României sau Letopisițele Moldovei și Valahiei, III, București, 1874, 487-524; Opere complete, I-II, îngr. V. A. Urechia, glosar L. Șăineanu, București, 1886-1888; Cronica Țării Moldovei și a Munteniei - Cronica polonă, tr. și îngr. Ioan Bogdan, în Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895; Chronicon Terrae Moldavicae ab Arone principe, îngr. E. Barwinski, București, 1912; Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. și îngr. P. P. Panaitescu, București, 1929; Cartea despre descălecatul dintâi - Letopisețul Țării Moldovei
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
conturând o viziune mai adecvată asupra istoriei și literaturii vechi românești. Publică, astfel, ediții și studii privind istoriografia bizantină și sud-slavă, cea mai importantă fiind Cronica lui Constantin Manasses (1922), istoriografia românească - Vechile cronici moldovenești până la Ureche (1891), Cronice inedite atingătoare de istoria românilor (1895), Letopisețul lui Azarie (publicat în „Analele Academiei Române”, 1908-1909) -, precum și texte literare sau folclorice medievale - O traducere moldovenească a „Vieții lui Bertoldo” din veacul al XVIII-lea („Convorbiri literare”, 1891), Vlad Țepeș și narațiunile germane și rusești
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
secolul al XVI-lea, Macarie, Eftimie și Azarie, și-au păstrat, în mare parte, valabilitatea, la fel ca și temeinicul studiu filologic și literar privitor la narațiunile despre Vlad Țepeș. SCRIERI: Vechile cronici moldovenești până la Ureche, București, 1891; Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895; Vlad Țepeș și narațiunile germane și rusești asupra lui, București, 1896; Luptele românilor cu turcii până la Mihai Viteazul. Cultura veche română, București, 1898; Istoriografia română și problemele ei actuale, București, 1905; Cronica lui Constantin Manasses
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
că ar fi aruncat un balsam mântuitor în sufletul junelui artist și inscripția Stabat mater dolorosa ce era asupra frontispițului capelei îi insuflă de a pune pe muzică acel imn ce [e] compus de o cugetare atât de nevinovată și atingătoare. Pergoleze era afundat în meditație când Duni îl izbi pe umere, zicîndu-i cu acel glas vesel ce avea totdauna: - Ei, ce faci tu aci? Dumnezeu să mă ierte, tu îmi pari mai trist decât Madona cu șapte dureri! Pergoleze ardică
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
contra oricărui drept și a oricării datorii, iar pre el însuși [î]l vor rearunca în întunerecul trecut al unui neînsemnat om privat". Dacă recunoașterea și sfințirea din partea papei nu putuseră prezerva pe un rege de un așa grav și atingător dispreț din partea latinilor, ele pierdură în ochii lui orice valoare, și în părerea sa el se crezu de acuma-nainte dispensat față cu Roma 100 {EminescuOpXIV 101} de orice altă-ndatorire. Înfuriat cumplit asupra răspunsului arogant a lui Balduin, regele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu această memorie, întrunind deci cele două calități ce caracterizează inteligențele 87 {EminescuOpXIII 88} geniale: memoria și judecata, cunoscând o sumă de limbi vie și moarte, între cari pe cele slave, d-sa ne-a descoperit cel dentăi izvoarele slavonești atingătoare de istoria noastră, cu atât mai prețioase cu cât, fiind înconjurați de slavi, aceștia ne cunoșteau poate mai bine decât popoarele apusene. Cronice polone, colecțiuni de documente slavone, poezia poporană a neamurilor balcanice și a celor de la nord, multe din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
negustorie și s-apucă de alta: de negustoria literară. Și acea fizionomie de frizor nu s-apucă doar să critice ceva de-o seamă cu el; nu, de Alecsandri se leagă. D. N. Xenopulos învață doppia scrittura și alte lucruri atingătoare de negoț în străinătate, dar, întors aci, s-apucă de negoț estetic în coloanele "Pseudo-Romînului", judecând iar de sus în jos autori de cari nici nu e în stare să-și deie bine seama. C-un cuvânt, nu în d.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că "l'Independance belge" e rău informată. Într-adevăr, nu e nici o deosebire între vederile maiorității Camerei și, putem adauge, ale națiunii, și vederile guvernului în cestiunea propunerii Barrere. Toți, fără osebire de păreri, consideră acea propunere nu numai ca atingătoare drepturilor de suveranitate ale țării, ci și ca jicnitoare libertății Dunării și deci comerciului puterilor occidentale. Deosebire în această privință nu e și nu poate fi. Cât pentru revizuirea Constituțiunii în vedere d' a schimba titlul ce se dă suveranului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Iorga, Demostene Russo trimitea la alt manuscris cu o formă similară, dar nu identică. Textul se mai păstrează, fără îndoială, și în alte manuscrise. Repere bibliografice: M. Gaster, Il Physiologus rumeno, „Archivio glottologico italiano” (Torino), 1886-1888; I. Bogdan, Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895, 7-8; M. Gaster, Grundriss der Romanischen Philologie, II, Strasbourg, 1901, 417; N. Iorga, Cărți și scriitori români din veacurile XVI-XIX, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXIX, 1906-1907; Demostene Russo, Studii și critice, București, 1910, 89
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
cronicari din secolul al XVII-lea și din prima jumătate a celui de-al XVIII-lea, Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce. Ediții: Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, în Ioan Bogdan, Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895, 34-78, în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, 1-23, în LRV, I, 26-55. Repere bibliografice: Bogdan, Scrieri, 46-59, 374-393, 678-680; Iorga, Ist. lit., I, 125-131; I. Ursu
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
de fecioare”. Raptului, însă (din care nu putem exclude nici violul), posibilă „etapă” a drumului spre prostituție - plasat, prin urmare, între delictele grave și deplasându-se dinspre „civil” (în fapt, un „canonic” al Bisericii - răspunzătoare timp îndelungat de toate chestiunile atingătoare de căsătorie și familie - care judeca astfel de silnicii în virtutea unor delegări voievodale) către „penal” (care atrăgeau și atenția Divanului domnesc 391) -, puteau să-i cadă victime și femeile măritate, și cele rămase fără bărbat (văduvele tinere, mai cu seamă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a sincerității poetice, trebuie să observăm nu numai o expresie temperamentală, ci și o reacție față de extraordinara inflație de abstracțiuni din poezia actuală. O neîncredere totală se manifestă, atunci, în posibilitatea cuvîntului de a exprima ideea, și poetul alege expresia atingătoare, fără grații lirice. EUGEN SIMION SCRIERI: Poarta cetății, București, 1966; Cine mă apără, București, 1968; Frunze, pomi, arbori, București, 1968; Ochiul neantului, București, 1969; Sunetul originar, București, 1969; Fum, București, 1971; Stelele fixe, București, 1977; Locuri și oameni, scriitori și
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]