982 matches
-
în care școlile joacă rolul de reproducători ai statului social. Efecte de rețea Cercetările dedicate acțiunii colective au stabilit impactul structurii de rețea a comunităților asupra participării. Potrivit unor studii (McAdam, McCarthy, Zald, 1988), oamenii participă mai puțin din motive atitudinale sau psihologice și mai des datorită faptului că poziția lor structurală în lume facilitează sau împiedică implicarea. Astfel, unul dintre predictorii cei mai importanți ai participării constă în situația de a fi în legătură cu un participant. McAdam, în celebru său studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale ale elevilor; o criză locală sau chiar mondială majoră (atacuri ale unor grupări extremiste, conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se mai poate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei colective. În paralel cu lupta elitelor anticomuniste de a produce o schimbare de paradigmă în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condamnator trecutul comunist, îl consideră ca o alternativă preferabilă decepționantului prezent tranzițional. Seria de studii "New Europe Barometers" (NEB), derulate între 1991 și 2004, constituie o resursă unică de date statistice capabilă să ofere posibilitatea de examinare longitudinală a tendințelor atitudinale din fostele societăți comuniste din Europa Centrală și de Sud-Est cu privire la moștenirea comunistă. Răspunsurile formulate la întrebarea " Pe o scală de la +100 la -100, unde +100 înseamnă cel mai bine, iar -100 înseamnă cel mai prost, unde ai situa fostul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în folosul țării", către o distribuție relativ egală între aceștia și cei ce consideră că răsturnarea vechiului regim a fost "în dauna țării" (40,3% vs. 35,7%). Poate cea mai spectaculoasă metamorfoză a opiniei publice românești are ca obiect atitudinal cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu, simbolurile fostului regim și încarnările umane ale comunismului. Condamnați în mijlocul vârtejului revoluționar, în data de 25 decembrie 1989 într-un proces unanim recunoscut ca o mascaradă juridică, executarea soților Ceuașescu în ziua Crăciunului a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este vorba de nostalgie și cât este vorba de considerații morale care nu nimic de-a face cu nostalgia după comunism. Însă per total, metamorfoza spectaculară a opiniei publice românești cu privire la executarea soților Ceaușescu vine pe fondul unor alte evoluții atitudinale care reflectă sentimente nostalgice. Tabel 37. Răspunsurile la întrebarea "Socotiți că soții Ceaușescu..."33 Anul Și-au meritat soarta (%) Nu trebuiau executați (%) Nu știu (%) 1992 49,0 28,5 19,5 1993 47,5 35,2 16,1 1997 28
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
924) = 28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate prezentiști (58 la sută), în sensul că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul comunist (53%, respectiv 58%). Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație Educație Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 4 clase 34,5 12,6 52,9
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent Părinții (%) Profesorii (%) ... tăi ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este mult mai bună 11,3 13
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mic, doar 61,4 la sută preluând atitudinile parentale de valorizare a perioadei comuniste. Același tipar se poate observa și în cazul în care examinăm relația corespondenței atitudinilor dintre cele atribuite profesorilor și cele deținute de către elev. Există o suprapunere atitudinală de 80 la sută între profesorii "prezentiști" (adică cei care sunt percepuți ca având atitudini de pozitivare a ordinii socio-politice actuale) și elevii care exprimă aceeași atitudine favorabilă perioadei actuale. În schimb, între profesorii percepuți a fi "nostalgici" și elevii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt percepuți ca având atitudini de pozitivare a ordinii socio-politice actuale) și elevii care exprimă aceeași atitudine favorabilă perioadei actuale. În schimb, între profesorii percepuți a fi "nostalgici" și elevii cu atitudini de pozitivare a perioadei comuniste există o suprapunere atitudinală de doar 62,8 la sută. Două concluzii pot fi desprinse în urma examinării acestor date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal, cât mai degrabă un de pachet de caracteristici structurale (clasă, rasă, etnie, religie, educație etc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal, cât mai degrabă un de pachet de caracteristici structurale (clasă, rasă, etnie, religie, educație etc.) care îi expune pe copii acelorași experiențe de viață ca și cele avute de părinți. Puși în aceleași situații structurale și condiții existențiale, copiii vor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public al familiei și în contextul vieții cotidiene a indivizilor). Rezistența nostalgică, chiar dacă pasivă, a populației României față de îmbrățișarea narativei oficiale a comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului Tismăneanu, de definire a memoriei publice a comunismului împotriva curentului nostalgic. Intentând "procesul comunismului" în cadrul mai amplu al justiției tranziționale, statul român postcomunist a reușit să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi inclusă în cea formativă deoarece presupune evidențierea ,,diferenței” a ,,distanței” dintre performanța individuală (nu neapărat cantificată și măsurabilă în unități de măsură consacrate) și performanța standard stabilită (care poate fi înțeleasă și ca model de execuție, model tehnic sau atitudinal) și astfel, rezultatul evaluării devine element de reglare a activității educaționale individuale. Prin prisma paradigmei curriculumului, recunoașterea evaluării ca parte integrantă a procesului didactic, constituie o normă fundamentală cu valoare axiomatică dar și metodologică, se reactualizează problematica elaborării și utilizării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
deosebite de afecțiuni medico-chirurgicale, la indicația medicului de specialitate examinator. B. METODOLOGIA DE INVESTIGAȚIE PSIHOLOGICĂ UTILIZATĂ ÎN EXAMINAREA PSIHOLOGICĂ A PERSONALULUI CU RESPONSABILITĂȚI ÎN SIGURANȚĂ CIRCULAȚIEI OBIECTIVELE INVESTIGAȚIEI I. Stabilirea stadiului de maturitate psihică și a existenței/inexistentei capacităților aptitudinal - atitudinale integrării în responsabilitățile siguranței circulației Se urmăresc aspectele: 1. Psiho-somatice: tonus dinamico-energetic, tipul de sistem nervos, vitalitate, dezvoltare psihoconstitutionala; 2. Cognitiv-aptitudinale: capacitate de prelucrare a informației, de a învăța și de a capitaliza informație, de a rezolva probleme practice, tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
la cerințele funcției pentru care s-a făcut examinarea, precum și o reflectare a dinamicii evolutive a caracteristicilor psihologice evidențiate în contextul exercitării funcției profesionale. CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE INVESTIGATE ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EXAMINĂRII 1. Examinarea la școlarizare urmărește: - prezența unui potențial aptitudinal și atitudinal de bază implicat în activitatea specifică din perspectiva posibilităților de antrenare, educare, instruire și formare. 2. Examinarea la angajare/reangajare urmărește: - determinarea și evaluarea gradului de reprezentare a structurilor aptitudinal-atitudinale și a modului cum acestea sunt dinamic angrenate în structura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
deosebite de afecțiuni medico-chirurgicale, la indicația medicului de specialitate examinator. B. METODOLOGIA DE INVESTIGAȚIE PSIHOLOGICĂ UTILIZATĂ ÎN EXAMINAREA PSIHOLOGICĂ A PERSONALULUI CU RESPONSABILITĂȚI ÎN SIGURANȚĂ CIRCULAȚIEI OBIECTIVELE INVESTIGAȚIEI I. Stabilirea stadiului de maturitate psihică și a existenței/inexistentei capacităților aptitudinal - atitudinale integrării în responsabilitățile siguranței circulației Se urmăresc aspectele: 1. Psiho-somatice: tonus dinamico-energetic, tipul de sistem nervos, vitalitate, dezvoltare psihoconstitutionala; 2. Cognitiv-aptitudinale: capacitate de prelucrare a informației, de a învăța și de a capitaliza informație, de a rezolva probleme practice, tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232392_a_233721]
-
la cerințele funcției pentru care s-a făcut examinarea, precum și o reflectare a dinamicii evolutive a caracteristicilor psihologice evidențiate în contextul exercitării funcției profesionale. CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE INVESTIGATE ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EXAMINĂRII 1. Examinarea la școlarizare urmărește: - prezența unui potențial aptitudinal și atitudinal de bază implicat în activitatea specifică din perspectiva posibilităților de antrenare, educare, instruire și formare. 2. Examinarea la angajare/reangajare urmărește: - determinarea și evaluarea gradului de reprezentare a structurilor aptitudinal-atitudinale și a modului cum acestea sunt dinamic angrenate în structura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232392_a_233721]
-
deosebite de afecțiuni medico-chirurgicale, la indicația medicului de specialitate examinator. B. METODOLOGIA DE INVESTIGAȚIE PSIHOLOGICĂ UTILIZATĂ ÎN EXAMINAREA PSIHOLOGICĂ A PERSONALULUI CU RESPONSABILITĂȚI ÎN SIGURANȚĂ CIRCULAȚIEI OBIECTIVELE INVESTIGAȚIEI I. Stabilirea stadiului de maturitate psihică și a existenței/inexistentei capacităților aptitudinal - atitudinale integrării în responsabilitățile siguranței circulației Se urmăresc aspectele: 1. Psiho-somatice: tonus dinamico-energetic, tipul de sistem nervos, vitalitate, dezvoltare psihoconstitutionala; 2. Cognitiv-aptitudinale: capacitate de prelucrare a informației, de a învăța și de a capitaliza informație, de a rezolva probleme practice, tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232394_a_233723]
-
la cerințele funcției pentru care s-a făcut examinarea, precum și o reflectare a dinamicii evolutive a caracteristicilor psihologice evidențiate în contextul exercitării funcției profesionale. CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE INVESTIGATE ÎN FUNCȚIE DE NIVELUL EXAMINĂRII 1. Examinarea la școlarizare urmărește: - prezența unui potențial aptitudinal și atitudinal de bază implicat în activitatea specifică din perspectiva posibilităților de antrenare, educare, instruire și formare. 2. Examinarea la angajare/reangajare urmărește: - determinarea și evaluarea gradului de reprezentare a structurilor aptitudinal-atitudinale și a modului cum acestea sunt dinamic angrenate în structura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232394_a_233723]