1,305 matches
-
Spre deosebire de titoism (o formulă „opresivă, nu represivă”, scrie Tony Judt), de gulaș-comunismul maghiar sau de cel emancipat, din Cehoslovacia, românii au Împărtășit soarta albanezilor, aceea a unei „societăți Închise, oprimată, condusă tiranic de un autocrat din partidul local, paranoic și atotputernic”. „Calea independentă” a României, Începând cu 1958, n-ar fi, În aceste condiții, decât Încercarea liderilor comuniști de la București de a se menține la putere, În condițiile În care jucaseră un rol important În ștergerea urmelor revoluției maghiare din 1956
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sa pentru că și-a învățat concetățenii că tot ceea ce este rău sau bun trebuie să aibă un înțeles identic pentru toți. Or, în Antichitate învățăturile lui Socrate erau percepute ca o erezie, întrucât se considera că aduc o știrbire voinței atotputernice a zeilor; doar zeii puteau fixa eternul, nicidecum mintea finită a omului. În Apus întâlnim „o cooperațiune socială bazată pe o identitate de deprinderi sufletești: viața politică și morală, activitatea științifică și creațiile artistice urmează un fir de continuitate. Sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politice reale, fiind un simbol al statului și poporului. Între anii 1955-1993, viața politică a fost dominată de Partidul LiberalDemocrat. Sistemul prezidențial are următoarele caracteristici: șeful statului este și șeful executiv și nu răspunde în fața Parlamentului; șeful statului nu este atotputernic, dar Parlamentul nu-l poate determina să demisioneze decât în cazuri excepționale; arhetipul sistemului prezindențial este S.U.A.; acest tip de sistem a fost adoptat și de Rusia, chiar dacă aici există prim ministru; Modelul prezidențial american: la nivel federal, puterea executivă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în sate considerate în întregimea lor stăpânire aservită, așa cum am mai arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești, a căror putere și importanță economică și socială sunt estompate de prezența marelui și puternicului stăpân de aici și a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
condițiile și obligațiile fiind unilaterale, numai pentru țărani forțați să le accepte din lipsa pământului necesar existenței lor. Acum, aceste condiții sunt specifice întregii țărănimi, clăcași și răzeși, ambele categorii resimțind nevoia de a se învoi cu proprietarul ori arendașul atotputernic prin avere și sprijin politic. Umbrăreștenii nu au rămas în afara acestei situații. Bătrânii satului vorbeau în perioada interbelică ca despre niște amintiri amare, cum ei au trăit și au muncit „înainte de război ponturile boierești” la arendașii moșiilor Umbrărești (Traian Cristescu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]