34 matches
-
de cauză: ,,Și mai greșită este apoi încercarea, tot din acel motiv, de a scoate pe Eminescu cu desăvârșire de sub influența lui Lenau... Înrâurire a avut Lenau asupra lui Eminescu necondiționat, și anume acea însușire ce se explică ușor din atracțiunea reciprocă a două firi omogene"3). De la Mite Kremnitz, al cărei Der rumaenische Lenau (Preussische Jahrbuecher, 1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
rătăcită în sfera științei și a politicei rămîne, întîi, neînțeleasă și neinteresantă pentru marea majoritate a oamenilor contimporani și este, al doilea, pierdută în generațiunile următoare chiar pentru cercul restrîns de indivizi, pentru care a avut un sens și o atracțiune în ziua nașterii ei"? Sau această observație, reluînd pe cea dintîi: "Recapitulînd rezultatul dobîndit din cercetarea teoretică de pîn-acum, afirmăm din nou adevărul cu care am început: ideea sau obiectul poeziei nu poate fi decît un simțimînt sau o pasiune
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
eu de ce ești atît de neîndurătoare cu mine! Ți-ai zis: acest om și-a pus în minte să mă aibă... El n-are avere, n-are timp, nu e plin de galanterie și de duh... n-are nici una dintre atracțiunile romanticului amant... Să vedem, tinere, daca astfel se cucerește o femeie...! De aceea te-ai încăpăținat de-a mă respinge... Știu bine că suferi sub aceste tot atât cât mine. Pot să fiu mizerabil, Cleopatra, si un om de rând
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
de egoism! Deci el nu mai este pentru noi acea vagă concepțiune, mare ca șiu nemărginirea; eternă ca și universal, sublimă prin însăși depărtarea sa de noi; acel calculator divin care a aruncat stelele în spațiu tocmai în marginea sferei atracțiunii și gravitațiunii universale, ca să poată sta atârnate ca lampe de bolta cerească ; acea diafană ființă care stă în contemplațiune dincolo de sticla cerului albastră și a cărei liniște, a cărei seninătate, se reflectă și în seninătatea cerului- nu mai e nimic
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
pentru a răspunde la apelul nominal, ca să poată lua diurna. Poate oricine înțelege ce interesante ajung discuțiile unei Adunări din care toți caută a scăpa cât se poate mai curând și care nu se ține la un loc decât prin atracțiunea diurnei și a intereselor de partid. În alte țări se cântăresc termenii legii, la noi nici dispozițiile ei. Articol după articol se votează cu aceeași repejune cu care trec pe dinaintea ochilor stâlpii telegrafului când călătorești în vagon. Ceea ce caracterizează generațiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un organ de publicitate ne-a vorbit atât de dezghețat ca acesta. El arată cum, după căderea Imperiului otoman, Principatele dunărene fără escepție, departe {EminescuOpXI 410} de-a deveni independente în mod absolut, au căzut din contra în sfera de atracțiune a marilor rivali cari-și dispută dominațiunea în Orient și că nu fac decât să oscileze când într-o parte când într-alta, pîn-în momentul fatal în care cei doi rivali vor ajunge să se-ncaiere, moment în care și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-și ție cumpăna fără jignirea intereselor justificate ale puterilor, scopul conservării politice a țării este ajuns. E o politică cam veche aceasta, dar e o politică bună. Se poate ca și sfatul de-a ne decide pentru sfera de atracțiune a uneia dintre puteri ce ni l-a dat un ziar francez mai deunăzi să nu fie absolut rău, la locul său și la vremea sa. Dar ni se pare că el nu e bun decât faute de mieux. Să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Franța, cu excepția provinciilor în care poporul păstrase dreptul de-a-și pune singur dări. Una din aceste provincii era Languedoc. Se lua garanția acestei provincii pentru a face împrumuturi pentru stat. 2264 Pretutindenea s-arată tendința spre centralizare, împuținarea tăriei atracțiunei locale; sporirea absentismului. TRANSPORT 2270 Daca se cere ca omul să câștige putere asupra naturei e neapărat ca piața pentru munca lui și pentru produsele lui să-i fie la-ndemînă și aproape. Daca e departe, gunoiul nu poate fi restituit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fac ocolul prin multe aplicațiuni folositoare întreținerii vieții și procurării mijloacelor de subsistență. {EminescuOpXIV 957} {EminescuOpXIV 958} PRINCIPIUL INDEPENDENȚEI ABSOLUTULUI 2275(11) Principiu care este foarte folositor în cercetarea legilor naturii. Iată în adevăr ce zice Laplace în privirea legii atracțiunii în rațiune inversă a pătratului distanței: "Una din proprietățile ei remarcabile, că, dacă dimensiunile tuturor corpilor universului, distanțele lor mutuale și repejunile lor ar crește sau ar descrește proporțional, ar descrie curbe cu totul asemănătoare celora pe cari le descriu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
î]l va apăra. Iată dar un alt fragment al majorității grupat pe lângă acest drapel, fragment care n-are ridicola pretenție de-a fi virtuos. Din contra, unde găsește ceva pus rău, el pune bine. Iată deci două centre de atracțiune dintre cari unul virtuos, "fețișoara mărită fetișoara"; altul mai puțin virtuos dar "sutele mărită slutele". Atât virtutea de zile mari a unora cât și cea mai de zile de lucru a celorlalți arată opoziție în contra Vizirului. Nu e îndoială nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un popor ca starea de dezagregațiune pentru un corp. O societate compusă nu din clase adecă din organe c-o activitate specifică ci din indivizi, e ca un corp în discompunere chemică în care fiece molecul, scăpând din sfera de atracțiune a semenului său, nu mai însemnează nimic, pentru ca totul să nu mai însemneze nimic. Venim la un alt act datorit domnișorilor noștri, a cărui origine numai prudența nu poate fi: vorbim de adresa înmînată d-lui Clemenceau. Daca d. Rochefort
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de popoarele înconjurătoare, deși suntem un popor mic, voim să trăim în sfera noastră proprie de activitate și că în orice caz e o nefericire pentru noi - un corp mic - 311 {EminescuOpXIII 312} de-a fi împinși sub radiul de atracțiune al unui corp incomparabil mai mare. E o nefericire pentru cel mic de-a avea nevoie de sprijinul celui mare. Cu toate acestea, când toate interesele morale și istorice ale poporului ne-ar sili să recurgem la un asemenea sprijin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știu eu de ce ești atât de neîndurătoare cu mine! Ți-ai zis: acest om și-a pus mintea să mă aibă... El n-are avere, n-are timp, nu e plin de galanterie și de duh... n-are nici una din atracțiunile romanticului amant... Să vedem, tinere *, daca astfel se cucerește o femeie...! De aceea te-ai încăpățînat de-a mă respinge... Știu bine că suferi sub aceste tot atât cât mine. A mea ești... acum pentru totdeuna, cu toată natura * ta
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
După ce-mi propusesem să-nmărmuresc figura sa cea frumoasă în vro novelă a mea, a[m ] căutat negreșit să fac cu el o cunoștință mai de aproape. L-am văzut în urmă de mai multe ori și, fiindcă o atracțiune instinctivă mă fermeca înspre el, de aceea i-am propus să mă viziteze. Căpătasem în el un amic, care nu mă vizita decât ca să mă certe, care nu se purta decât în [haine] negre, care râdea zile întregi cu un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
În a. 1861 înființă în Frankfort lângă Main o foaie mare, care apărea în toate zilele, numită "L'Europe " și ținută cam în felul "Independenței Belgice ". Cunoștințele sale foarte varie și întinse cu cei mai însemnați oameni de stat și atracțiunea care o esercita față cu talente publicistice au făcut să înflorească și această întreprindere. La 1866 generalul prusian Vogel v. Falckenstein, ocupând cu trupele sale orașul liber Frankfort, au suprimat și ziarul "Europe", iar Gănescu se întoarse în Franța, unde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de unde, atuncea poporul le va respinge cu conștiința și cu brațul. Educațiunea străienă implică spirit străin, și un corp coprins de spiritul străin e asemenea unei pietre desprinse din zid. Ea aparține zidului prin destinațiunea ei, însă spiritul străin al atracțiunei pământului o face să cadă. Căzând la pământ ea încă nu e pământ, cum românul renegat nu e încă ungur, cumcă evreul botezat nu e încă creștin. Abia dizolvîndu-se în pulbere devine pământ, cum ovreiul abia în nepoții lui devine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu, 1995, pp. 93-116. 80 "Valurile, scrie poetul, nu sunt decât încercarea (s.n.) a două puncte unite de o putere de a rota una în urma alteia împrejurul acelei axe care formează jumătatea liniei de atracțiune. E cumpăna pusă în cumpănă" (Eminescu: 2011, X, 245). 81 Acești "ochi" pe care îi vede George Munteanu în portretul ființial, cum ar spune Mihai Cimpoi, poate că sunt sorii care luminează și energizează paradisul selenar al lui Eminescu. 82
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
trece de cale de mijloc. Circe ar cânta în zădar - noi n-am merge. Dar, fiindcă estremele s-ating, ar fi mult mai lesne să ne azvârlim în idealism, căci, ca ceva de tot nou, ar avea și mai multă atracțiune pentru complexul unor suflete care neci mirosul nu i-l știu și apoi, cunoscîndu-l de rău, trecerea la justemilieu ar fi lesne. ["MÎNDRIA NAȚIONALĂ"] 2257 În mândria națională consistă dobitocia popoarelor ce se numesc civilizate. Eu cred că un om
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ajuns până la noi. Dar care este raportul just între finit și infinit? E proporționala - e ecuația. Natura însăși o urmează. O lopată de pământ căzând jos, s-așază în grămadă, tot astfel o mână de *** - e purtarea* corpului față cu atracțiunea admisă * infinită a pământului. Acțiunea pământului se manifestă în atracție, reacțiunea corpului în forma piramidei. [PERSPECTIVA] 2255 [1] Orice mișcare pe fața pământului nu este decât o formă în care se refractează razele soarelui ajunse la suprafața lui. Vibrațiune, undă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mare. [STAREA DE AGREGAȚIE ȘI GRAVITAȚIA] 2267 Întrucât participă gazurile: oxigen, carbon, idrogen, azot - organogenele - la mișcarea pămîntului? În măsura stării lor de agregație. Starea de agregație fiind contrară legii gravitațiunii se naște o rezultantă din mergerea în sus și atracțiunea în jos. Această rezultantă este temeiul vieții organice. Cât scade atracțiunea spre pământ a unui chilogram de carbon prefăcut în gaz? 335 {EminescuOpXV 336} {EminescuOpXV 337} ["ORGANISMELE, MAȘINI INTERCALATE... "] [1] 2270 Organismele, mașini intercalate în linia directă a mișcărilor mari
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
carbon, idrogen, azot - organogenele - la mișcarea pămîntului? În măsura stării lor de agregație. Starea de agregație fiind contrară legii gravitațiunii se naște o rezultantă din mergerea în sus și atracțiunea în jos. Această rezultantă este temeiul vieții organice. Cât scade atracțiunea spre pământ a unui chilogram de carbon prefăcut în gaz? 335 {EminescuOpXV 336} {EminescuOpXV 337} ["ORGANISMELE, MAȘINI INTERCALATE... "] [1] 2270 Organismele, mașini intercalate în linia directă a mișcărilor mari ale universului - paranteze într-un text general. [2] 2257 organismul e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în comun ["CAPILARITATEA BUREȚILOR... "] 2255 Capilaritatea bureților aplicată la rane pentru a absorbi materiile bolnave. În burete o materie * ușoară care merge în sus și trage după dânsa pe cele bolnave. Suirea în sus pe fire (capilaritate) se datorește puterilor * atracțiunii Soarelui, de-a atrage spre sine materii ușoare (hidrogen). ["TRĂDARE... 2255 Trădare! Ea * e în folosul popo[ru]lui* Dai -a Dai atunci ca reacție [plus] a Zero Te nimicești: moartea Haralamb! [ARHITECTUL UNIVERSULUI] 2255 Dumnezeul păcii și al luminii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se compromită un alt bun, și mai mare, liniștita conviețuire a populațiunilor întinsului regat. Uu cuvânt ciudat invocat în contra românilor transcarpatini este acuzarea că doresc unitatea politică a elementului latin din Orient, așa numitul dacoromînism, o acuzare agravată încă prin atracțiunea care se pretinde că România ar fi exercitînd-o asupra conaționalilor din statele învecinate. Ar fi fățărnicie din parte-ne de-a nega existența acestei idei în o seamă de capete. Dar originea ei nu este a se căuta la noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parte-ne de-a nega existența acestei idei în o seamă de capete. Dar originea ei nu este a se căuta la noi, în principatele dunărene, căci ideea "Daco-Romîniei" e o idee politică austriacă, zămislită nu pentru ca românia să exercite atracțiune asupra Ardealului, ci viceversa, pentru ca Ardealul să exercite atracțiune asupra Principatelor dunărene. Noi din parte-ne am protestat totdauna contra ideii acesteia. Născută la Blaj, în secolul trecut, pe când la noi domneau încă fanarioții și nu era umbră de școală
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o seamă de capete. Dar originea ei nu este a se căuta la noi, în principatele dunărene, căci ideea "Daco-Romîniei" e o idee politică austriacă, zămislită nu pentru ca românia să exercite atracțiune asupra Ardealului, ci viceversa, pentru ca Ardealul să exercite atracțiune asupra Principatelor dunărene. Noi din parte-ne am protestat totdauna contra ideii acesteia. Născută la Blaj, în secolul trecut, pe când la noi domneau încă fanarioții și nu era umbră de școală și de cultură națională, literați catolici crescuți în colegiul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]