23 matches
-
se putea face fără dacă nu ne foloseau serviciile. până ce adversarul, mai mic, este concurență și necesita mijloace Un sprijin neaștreptat ne-a secătuit de costuri fiind desființat reduse. Să iei din cutia de gunoi venit însă de la primejdioasă prin atriție. Din grupul asociației ceea ce a avut în gură unul care maladie SIDA. Datorită acesteia, care ne-a dat în judecată făcea putea să fi fost un bolnav contagios, înțalegerea modului de transmitere parte și colosala firmă 3M pentru și să
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
pericolelor am a afirmat textual că brackeții fusese un 'frivolous suit', cu alte trimis prin poștă unei firme de reciclați sunt 'Safe and Effective' cuvinte un proces absurd având că specialitate, aflată departe, brackeți adică nevătămători și eficienți. A scop atriția fondurilor noastre, în d e c l a r a ț i d e n o i d r e p t d o u a r e c u n o a ș t e r e a f
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
de nebănuite, pe atât de monumentale. Jon Lukas, cumnatul lui Angelo Konstantin și singurul rival pentru putere, este îngrijorat de evoluția războiului. Flota primise prea puțin sprijin din partea Terrei și slăbește pe zi ce trece, măcinată într-un război de atriție. Jon ia legătura în secret cu Uniunea, oferindu-i stația Pell. Uniunea trimite un agent sub acoperire, pe nume Jessad. În acest timp, ultimele 10 nave supraviețuitoare ale Flotei se grupează pentru operațiunea cea mai critică a războiului. Toate manevrele
Stația orbitală a lumii de jos () [Corola-website/Science/322867_a_324196]
-
telomere este de interes particular, deoarece este dovedită scurtarea lor în celulele musculare netede vasculare și endoteliale. De aceea sunt considerați factori predispozanți majori pentru arterioscleroză și reducerea capacității de neovascularizație (22). Stresul oxidativ și inflamația sunt factori determinanți ai atriției telomerelor. Sodium oxigen dismutaza, un antioxidant endogen, se consideră că inhibă procesul de îmbătrânire și scurtarea telomerelor. În mod similar, estrogenii și sexul feminin par să aibă efect protector, ceea ce explică diferența de lungime a telomerelor între sexe, în favoarea femeilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
mod similar, estrogenii și sexul feminin par să aibă efect protector, ceea ce explică diferența de lungime a telomerelor între sexe, în favoarea femeilor (23). Factorii de risc CV, în special fumatul și obezitatea, accelerează îmbătrânirea aparatului cardiovascular și apariția aterosclerozei prin atriția telomerelor. Modificările CV ca rigidizarea arterială și creșterea presiunii pulsului, hipertrofia ventri - culară stângă sunt puse în relație cu scurtarea telomerelor. Același fenomen intervine în apariția unor afecțiuni CV ca hipertensiunea arterială, AVC, boala coronariană la femei (23). Interesant este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cumularea factorilor de risc convenționali odată cu îmbătrânirea. O explicație alternativă este asocierea vârstei înaintate cu factori de risc specifici. În plus, modul de interacțiune a factorilor de risc se poate modifica odată cu înaintarea în vârstă conform așa-numitului fenomen de „atriție a susceptibililor” (17). Astfel, persoanele vulnerabile la un anumit factor de risc vor dezvolta tromboza precoce (de exemplu, trombofilia), la vârste înaintate aceeași populație fiind mai puțin afectată per primam de același factor de risc. Incidența este afectată și de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
grefei prin tromboză are o incidență de 10-15%, interesează cu precădere grefele venoase și este direct corelată cu vârsta și coagulabilitatea sângelui pacientului (inclusiv rezistența la terapii antiplachetare). Distensia hiperpresională a grefelor venoase și proprietățile lor protrombotice reduse cresc rata atrițiilor precoce a grefelor venoase. În cazul recoltării unei grefe de dimensiuni insuficiente, în momentul realizării anastomozei tensiunea parietală determină leziuni minime la nivelul endoteliului, cu inițierea cascadei coagulării trombocitare; după 5 ani de la intervenție vena însăși poate suferi modificări ateromatoase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
fig. 92). Această abrazie poate fi rezultatul uzurii firești, fiziologice sau al acțiunii unor factori patologici. Când uzura este determinată de executarea funcțiilor sistemului stomatognat în condiții fiziologice, în intervalul normalității, se consideră a fi fiziologică și este definită concret “atriție”. Când uzura este rezultatul executării unor parafuncții cum ar fi ticurile profesionale, obiceiurile vicioase voluntare sau involuntare, se consideră patologică și este definită concret ca “abrazie dentară”. 13.1. Atriția dentară este un proces adaptativ funcțional care are ca scop
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
normalității, se consideră a fi fiziologică și este definită concret “atriție”. Când uzura este rezultatul executării unor parafuncții cum ar fi ticurile profesionale, obiceiurile vicioase voluntare sau involuntare, se consideră patologică și este definită concret ca “abrazie dentară”. 13.1. Atriția dentară este un proces adaptativ funcțional care are ca scop menținerea homeostaziei la nivel odonto-parodontal și consecutiv la nivelul celorlalte elemente morfologice ale sistemului stomatognat. Atriția se manifestă la nivelul fețelor ocluzale, respectiv la nivelul marginii incizale și la nivelul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sau involuntare, se consideră patologică și este definită concret ca “abrazie dentară”. 13.1. Atriția dentară este un proces adaptativ funcțional care are ca scop menținerea homeostaziei la nivel odonto-parodontal și consecutiv la nivelul celorlalte elemente morfologice ale sistemului stomatognat. Atriția se manifestă la nivelul fețelor ocluzale, respectiv la nivelul marginii incizale și la nivelul fețelor proximale. La nivel ocluzal, atriția intervine ca un reglaj fin al sincronizării activității determinanților anatomo-funcționali ai sistemului stomatognat. Contactele ocluzale determină contracțiile musculaturii manducatoare sub
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
funcțional care are ca scop menținerea homeostaziei la nivel odonto-parodontal și consecutiv la nivelul celorlalte elemente morfologice ale sistemului stomatognat. Atriția se manifestă la nivelul fețelor ocluzale, respectiv la nivelul marginii incizale și la nivelul fețelor proximale. La nivel ocluzal, atriția intervine ca un reglaj fin al sincronizării activității determinanților anatomo-funcționali ai sistemului stomatognat. Contactele ocluzale determină contracțiile musculaturii manducatoare sub influența cărora se desfășoară dinamica mandibulară. Morfologia primară a reliefului ocluzal imprimă într-o primă fază caracteristicile contracțiilor musculare și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
acestor fațete ale reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară. Atriția, ca fenomen adaptativ, trebuie să se manifeste de la începutul perioadei evolutive de modelare a morfologiei dinților și arcadelor dentare. Inexistența atriției la peste 30 ani constituie anormalitate și exprimă ineficienta funcțională masticatorie. Poate fi cauzată de stări patologice cum ar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară. Atriția, ca fenomen adaptativ, trebuie să se manifeste de la începutul perioadei evolutive de modelare a morfologiei dinților și arcadelor dentare. Inexistența atriției la peste 30 ani constituie anormalitate și exprimă ineficienta funcțională masticatorie. Poate fi cauzată de stări patologice cum ar fi: leziuni coronare, boli parodontale, malocluzii sau ceea ce se definește ca “stereotip de masticație leneș”. Se întâlnește la subiecții care consumă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Poate fi cauzată de stări patologice cum ar fi: leziuni coronare, boli parodontale, malocluzii sau ceea ce se definește ca “stereotip de masticație leneș”. Se întâlnește la subiecții care consumă numai alimente moi, executând mișcări masticatorii nesemnificative prin ritm și intensitate. Atriția depinde de poziția dintelui pe arcadă, duritatea smalțului și calitatea implantării determinată la rândul ei de calitatea țesuturilor parodontale, numărul de rădăcini, raportul coroană/rădăcină. În concluzie, atriția dentară este un proces adaptativ și la un moment dat i se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
consumă numai alimente moi, executând mișcări masticatorii nesemnificative prin ritm și intensitate. Atriția depinde de poziția dintelui pe arcadă, duritatea smalțului și calitatea implantării determinată la rândul ei de calitatea țesuturilor parodontale, numărul de rădăcini, raportul coroană/rădăcină. În concluzie, atriția dentară este un proces adaptativ și la un moment dat i se apreciază întinderea, orientarea și profunzimea “suprafețelor de uzură”. Morfologia “suprafețelor de uzură” exprimă caracteristicile efectului funcțional al mișcărilor mandibulare. Marginile incizale se transformă în suprafețe mai mult sau
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
puțin înclinate oro-vestibular. Vârful și pantele aninilor se aplatizează. Relieful ocluzal se aplatizează și suprafețele ocluzale capătă diferite orientări. O sistematizare a efectelor pe care le poate avea uzura tuturor fețelor ocluzale se regăsește în clasificarea lui BARADUN: Grupa I - atriția fețelor ocluzale cu orientare de jos în sus spre palat în ocluziile adânci; Grupa II - atriția selectivă a molarilor inferiori: - Molarul 1 are suprafața ocluzală orientată spre V; - Molarul II are prima jumătate a feței ocluzale orientată spre V și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
capătă diferite orientări. O sistematizare a efectelor pe care le poate avea uzura tuturor fețelor ocluzale se regăsește în clasificarea lui BARADUN: Grupa I - atriția fețelor ocluzale cu orientare de jos în sus spre palat în ocluziile adânci; Grupa II - atriția selectivă a molarilor inferiori: - Molarul 1 are suprafața ocluzală orientată spre V; - Molarul II are prima jumătate a feței ocluzale orientată spre V și o a doua jumătate orientată spre L; - Molarul III are fața ocluzală orientată spre L. În
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a molarilor inferiori: - Molarul 1 are suprafața ocluzală orientată spre V; - Molarul II are prima jumătate a feței ocluzale orientată spre V și o a doua jumătate orientată spre L; - Molarul III are fața ocluzală orientată spre L. În ansamblu, atriția grupului molar mandibular are formă helicoidală, fiind denumită “helicoidul lui Ackermann”. Grupa III - aplatizarea curbei transversale cu menținerea curbei sagitale; apare în ocluziile cap la cap; Grupa IV - atriția orientează fața ocluzală maxilară de sus în jos, spre lingual. 13
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
L; - Molarul III are fața ocluzală orientată spre L. În ansamblu, atriția grupului molar mandibular are formă helicoidală, fiind denumită “helicoidul lui Ackermann”. Grupa III - aplatizarea curbei transversale cu menținerea curbei sagitale; apare în ocluziile cap la cap; Grupa IV - atriția orientează fața ocluzală maxilară de sus în jos, spre lingual. 13.2. Uzura dentară de cauză patologică, denumită “abrazie dentară” apare datorită: - exercitării parafuncțiilor: ticuri profesionale (tapițer, croitor, instrumente de suflat); - obiceiuri vicioase - consumatori de semințe, geofagi (consumatori de pământ
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se poate localiza: - la nivelul unui dinte și se datorează efortului de a se înlătura un contact prematur; - la nivelul unui grup de dinți - grup solicitat de tic sau de obiceiul vicios respectiv; - generalizat, la nivelul întregii arcade dentare. Atât atriția cât și abrazia produc uzura țesuturilor dentare în profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se realizează clinic. Examenul clinic este cel care poate evidenția cauza fiziologică sau patologică a uzurii dentare. în cazul abraziei patologice există întotdeauna un factor cauzal care trebuie depistat și tratamentul va fi subordonat raționamentului “de la cauză la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mobilitatea fiziologică a dinților. În consecință, suprafața ariilor de contact crește. Simultan se produce mezializarea tuturor dinților. Această mezializare se produce în ansamblul unităților odonto-parodontale și are ca efect secundar reducerea amplitudinii mezio-distale a arcadei dentare. În ambele situații (de atriție sau de abrazie), la nivelul sistemului stomatognat se manifestă reacții de menținere a homeostaziei. Unele nu sunt reproductibile pe model (depunerea de dentină secundară, consolidarea elementelor parodontale). Altele pot fi identificabile pe model și se concretizează prin modificarea parametrilor morfologiei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
denumirea de Crush Syndrom . 12.2.7.1. Sindromul de strivire (Crush Syndrom) Reprezintă ansamblul modificărilor locale și generale determinate de compresiunea prelungită a maselor musculare ale extremităților. Este un sindrom de compresiune a cărui caracteristică constă în zdrobirea sau atriția musculară și anoxia prelungită apărută la indivizii răniți prinși sub dărâmături, surpări și alunecări de teren și care se complica evolutiv cu insuficiență renală acută și stare de șoc. Sindromul este identificat la un număr din ce în ce mai mare de politraumatizați. Evoluția
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]