1,238 matches
-
al acestei lumi are rostul de a-ți împinge sensibilitatea pînă la pragul paroxismului. Suferi pentru orice nimic și din cauza oricărui fleac, te răstignești singur pe crucea dezgustului și îți spui că viața e cruntă, oribil de cruntă, de o atrocitate fără capăt și fără leac, și repeți asta mereu, pînă la istovire și pînă la resemnare, fără să-ți dai seama că deja ai trecut într-o stare care e opusul oricărei resemnări, dar și al oricărei ,gîndiri pozitive". Și
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
m-aș fi așteptat la un asemenea comentariu, într-un context similar, din partea actualului președinte american, mai puțin din cea a unui latin întreprinzător. Oricum, dacă mă ajută memoria, documentarul e prea ,curat" , preferând să lase în obscuritate urmele unor atrocități petrecute în acea zi. În schimb, se mulțumește să descrie în detaliu moartea locuitorilor din Pompei, inclusiv modul în care le dădeau în clocot creierele înainte să explodeze (nu glumesc)! Dar să nu mă las învinsă de entuziasmul față de istoria
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
germani", ca și cea dintre "sovietici" și "ruși" este de natură să particularizeze culpă pentru ororile acelor regimuri, si nu a națiunilor în genere: "Trebuie să fim cu băgare de seamă când folosim anumite cuvinte. Nu nemții au făcut aceste atrocități, ci naziștii! Noi, la 23 August 1944 nu am luptat contra nemților, contra Germaniei, ci contra naziștilor! Nu este vorba despre același lucru". Nuanțele regelui cu privire la acul de la 23 August ajung, evident, în mod inevitabil, la atitudinea Occidentului față de atrocitățile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atrocități, ci naziștii! Noi, la 23 August 1944 nu am luptat contra nemților, contra Germaniei, ci contra naziștilor! Nu este vorba despre același lucru". Nuanțele regelui cu privire la acul de la 23 August ajung, evident, în mod inevitabil, la atitudinea Occidentului față de atrocitățile comise de sovietici după 1944. Dezamăgirea Regelui, la fel cum am demonstrat și în prima parte a acestui articol, a fost legată reacția slabă a Vestului în raport cu acordurile stabilite în urmă conferințelor de pace postbelice dar și în privința atitudinilor generale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de pace postbelice dar și în privința atitudinilor generale de dupa 1944 și, mai ales, după 1947. Acuzațiile și consternarea regelui de la începutul anilor '90 privesc dublul standard al Occidentului, atunci când vine vorba de compararea regimurilor politice: Dar când este vorba despre atrocitățile comise de comuniști, atunci Occidentul închide ochii, spune "să lăsăm lucrurile să meargă încet" și așa mai departe. Chiar și acum se procedează la fel. Pentru mine sunt lucruri de neînțeles. (...) poporul român și țara românească au suferit și suferă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asemenea ființe josnice care cu greu, majoritatea dintre ei, pot fi numiți oameni. Am făcut de prea multe ori greșeală să privesc fiecare țigan nou pe care l-am văzut, obiectiv și cu greu încercând să fac abstracție de toate atrocitățile agresive, mizerabile și verbale făcute de ei ... Nu vi se pare revoltător, să vedeți cum vă storc de fiecare bănuț profitând de milă, compasiunea și umanitatea noastră, pe care ei n-o au; să vedeți că va fura, tâlhăresc și
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
într-o direcție când căutăm crime împotriva umanității. Nu e nevoie să supradimensionam tragismul holocaustului și al lagărelor naziste, cvasiignorand pandantul sau siberian. Nu trebuie să căutăm gropi comune doar la Iași ci și la Katin. Istoria consemnează astfel de atrocități în dreptul tuturor ideologiilor politice, dar și al religiilor. Aici este vorba despre faptul ca Dragoș Bucurenci își propune să facă o campanie marxismului apelând la astfel de mijloace: proslăvim stânga și îngropam dreapta, deși el se referă doar la extreme
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
în fața schimbărilor incredibile care s-au produs în numai cîțiva ani. Personajul e redactor de cultură, la fel și colegul Luca și împreună trăiesc umilințe de necrezut. Știrile despre cărți sau teatru nu-și găsesc decît cu greu locul printre atrocități inventate și crime reale, servite constant de reporterii de teren și de corespondenți, mai ales cei din Moldova. Redactorii de cultură se complac în această postură umilă, scriu știri care încearcă să transforme un spectacol de teatru într-o poveste
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
și sacru. Pentru aceia dintre noi care nu se bucură de această favoare, care nu știu unde se află mormântul taților, mamelor, fraților, surorilor, fiilor și fiicelor lor este o calamitate suplimentară. Contemporaneitatea tragediei grecești constă din prezentarea în cuprinsul ei a atrocității sorții, a atrocității vieții, a atrocității lumii. Și refuzul acestei lumi și a celor care au rânduit-o și o conduc: zeii și stăpânitori." Dar nu numai Shakespeare și tragicii greci l-au atras pe Jan Kott, ci teatrul în
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
aceia dintre noi care nu se bucură de această favoare, care nu știu unde se află mormântul taților, mamelor, fraților, surorilor, fiilor și fiicelor lor este o calamitate suplimentară. Contemporaneitatea tragediei grecești constă din prezentarea în cuprinsul ei a atrocității sorții, a atrocității vieții, a atrocității lumii. Și refuzul acestei lumi și a celor care au rânduit-o și o conduc: zeii și stăpânitori." Dar nu numai Shakespeare și tragicii greci l-au atras pe Jan Kott, ci teatrul în genere, terenul prin
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
care nu se bucură de această favoare, care nu știu unde se află mormântul taților, mamelor, fraților, surorilor, fiilor și fiicelor lor este o calamitate suplimentară. Contemporaneitatea tragediei grecești constă din prezentarea în cuprinsul ei a atrocității sorții, a atrocității vieții, a atrocității lumii. Și refuzul acestei lumi și a celor care au rânduit-o și o conduc: zeii și stăpânitori." Dar nu numai Shakespeare și tragicii greci l-au atras pe Jan Kott, ci teatrul în genere, terenul prin excelență al controversei
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
Furet spunea că tocmai universalismul doctrinei comuniste a fost cel care a tras în capcana lui și intelectualii. Însă eu v-am pus întrebarea tocmai pentru că după prăbușirea comunismului au ieșit la iveală, mai ales pentru mulți occidentali, și toate atrocitățile comise în numele unei lumi "mai bune". N.C.: Grozăvenia a fost ce s-a instalat. Atenție, nu ideile au fost groaznice, ci regimurile. Ideile nu s-au aplicat. Dacă dumneavoastră credeți că a existat comunism fie și o singură zi, fie
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
oțel, se aruncă de pe acoperișul casei doar pentru a dovedi rezistența la presiune a justiției? Toate aceste grozăvii s-au petrecut în intervalul unei singure săptămâni. Și nu e vorba decât de o selecție aleatorie, pentru că altminteri presa geme de atrocități, bestialități și înspăimântoare manifestări ale sălbăticiei. Societatea românească, perfect secționată în două, a devenit fie paradisul opulenței desfrânate (pentru cam jumătate de procent din populație), fie comuna primitivă, pentru restul. Partea ciudată e că ambele sunt egal de neplăcute la
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
spiritul de contradicție. Jean Cocteau, Scrisoare către americani. Traducere din franceză de Irina Mavrodin. Editura EST, Samuel Tastet Editeur, 2001. Întrebarea, cu voce tare Un best-seller german al zilelor noastre nu poate ocoli tematica iubirii goetheene și nici problematica holocaustului, atrocitățile celui de-al doilea război mondial și câteva întrebări filosofice. Bernhard Schlink, născut în 1944, profesor de drept la universitățile din Bonn și din Berlin, copleșit de premii după 1995, când a publicat romanul Cititorul , este astăzi tradus în 35
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
mai larg al istoriei europene. Ele reflectă un climat de opinie ce i-a determinat pe istoricii revizioniști să insiste asupra caracterului mimetic al național-socialismului, a cărui ideologie ar avea ca model societățile fasciste din Europa latină și ale cărui atrocități s-ar oglindi în crimele perioadei stalinsite. Folosindu-se cronologia nu numai ca explicație, ci, în mod la fel de inadecvat, și ca scuză, specificul german a ajuns să fie perceput, la scară europeană, aproape ca normalitate. Astfel, holocaustul a fost redus
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
începând cu dimineața lui 1 ianuarie, anunțau posturile de radio și canalele de televiziune. Cabane luate de ape, hoteluri în flăcări, reședințe oficiale jefuite ca ultima tarabă, turiști dispăruți sub avalanșe, crime comise cu inimaginabil sadism - un întreg registru al atrocităților. Dar nimic din toate acestea nu mai impresionează pe nimeni. N-am văzut obraz de politician care să ia măsuri ori măcar să dea explicații. Dimpotrivă, ca într-un carusel stricat, prin fața ochilor au continuat să ni se perinde figurile acelorași
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
mai mari? Cu capacitatea ei de entuziasm, cu lacrimile ei de emoție care o împiedică să vadă clar lumea exterioară, poezia lirică, această zeiță intangibilă, n-a fost ea, oare, predestinată să devină, într-o zi fatală, cea care înfrumusețează atrocitățile, "servitoarea lor cu inimă mare"? Iată problemele ce m-au fascinat când, acum douăzeci și trei de ani, am scris Viața e în altă parte, roman în care Jaromil, un tânăr poet de mai puțin de douăzeci de ani, devine
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
ar înțelege-o, ar putea să-i facă mai maturi. Căci puterea culturii aici se află: ea răscumpără oroarea transsubstanțiind-o în înțelepciune existențială. Dacă spiritul procesului reușește să distrugă cultura acestui secol, nu va mai rămâne după noi decât amintirea atrocităților cântate de un cor de copii. Traducere și prezentare de Simona Cioculescu
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
ceva. (...) Se rezema în inconștiența sau în cedarea sa de pereții acelei gherete infernale și instalația se prăbușea. Așadar, se răsturna ghereta cu trupul celui de dinăuntru pe acele vârfuri de cuie." Un alt episod amintește de celebra colecție de atrocități a lui Ivan Karamazov. În timpul unei deportări spre Kazahstanul de Nord, un copil de 12 ani încearcă să fugă ascunzându-se în tufișuri. Kaghebiștii observaseră intenția și, vrând să se "distreze", au asmuțit o haită de câini care l-au
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
și spectatori, punîndu-ne față-n față, ca într-o oglindă, cu istoria și personajele ei? Tot în sala "Toma Caragiu" avea loc și acel spectacol al lui Darie, ca și acesta. Și acum, ideea de amplasare a șirului impresionant de atrocități într-un fel de arenă pentru gladiatori văzută de sus mi se pare remarcabilă. Întreaga sală, binecunoscută, este transformată în sensul acesta printr-o construcție de lemn ce se întinde peste aripile scenei, aducîndu-i pe spectatori foarte aproape de poveste, de
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
rupturi dramatice. Fiecare dintre parlamentarii aflați acum pe post e pândit de patru-cinci candidați cu buzunarele groase și ambiții pe măsură. Siguri, de-acum, că nu li se poate întâmpla nimic (după modelul Ion Iliescu, despre ale cărui crime și atrocități nu mai vorbește nimeni), ei își pregătesc mișcările următoare. După ce-a luat cu japca tot ce poate fi luat (de la pământuri și fabrici, la funcții și onoruri), țoapei nu-i lipsește decât scaunul de senator sau deputat. N-am
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
fără să le ceară încuvințarea - ceea ce promite de mult: să transforme România într-un uriaș stadion în care adversarii vor fi priviți doar prin cătarea mitralierei. Și atunci, degeaba va invoca Adrian Năstase minunata sa colecție de artă. Valul de atrocități ce amenință România e cu totul altceva decât șirul de afirmații urmate de retractări ale guvernanților de azi. Echipa extremistă ce abia așteaptă să se înscăuneze nu seamănă cu jucătorii de alba-neagra fascinați de bagheta iluzionistului Ion Ilici. în mâna
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
din Japonia despre ororile făcute în timpul războiului de japonezi? D.F.: În Germania de obicei părinții și bunicii vorbesc despre război și le spun copiilor adevărul; ce s-a întâmplat e un subiect liber, deschis. Însă în Japonia subiectul războiului, al atrocităților din trecut, e un subiect tabu. Nu se vorbește absolut deloc despre asta. L.V.R.: Și atunci, piesa aceasta? D.F.: Cu mine s-a întâmplat altceva. Eu am trăit în anii războiului și am simțit datoria să spun ceea ce s-a
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
e o politică de a menține oamenii în ignoranță? D.F.: După război au fost multe victime și Japonia a trebuit să iasă din mizeria războiului și din sărăcie. Pentru bunăstarea Japoniei trebuiau folosiți mulți oameni. Acești oameni care au făcut atrocități în război au ajuns să ocupe posturi importante, în universități, în medicină, în politică. Japonia s-a sprijinit pe acești oameni. Ei au pus bazele Japoniei actuale. L.V.R.: Vă felicit pentru scrierea acestei piese și consider că mesajul ei trebuie
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
pe scena pe care i-o oferă poezia sa atît de construită, atît de sfidător artificioasă, încît autenticitatea morală i se poate aproxima chiar din această politică a disimulării. Astfel ea se vrea o curtezană vicioasă, o nesățioasă nimfomană mînuind atrocități (e rolul preferat): "La Cesarina mi se spune,/ sînt curtezană bătrînă cu nările azmuțite/ de bărbătuși proaspeți cu pieile smălțuite./ Către seniorii nopții rosteam vorbe deșarte,/ cînd l-am zărit pe Alois, efeb spasmodic,/ venit din abis./ Atunci pe loc
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]