1,498 matches
-
care și-a desăvârșit personalitatea... Valoros este și faptul că autorul, deși este înzestrat cu ochi critic și o fermitate remarcabilă în aprecierea adevărului, nu intervine în desfășurarea evenimentelor, lăsându-i cititorului libertatea de a-și forma propriile păreri. Vocea auctorială intervine doar atunci când aduce faptele la timpul de azi: „Au trecut mai bine de șaptezeci de ani din acea zi, dar parcă simt și trăiesc și acum jalea evreilor care se vedeau alungați, fără să știe de ce, de pe pământurile în
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1477296632.html [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
o similaritate axiologică între umanism și creștinism, soldată cu unitatea dintre uman și divin. Poetul, în aceste două volume, pune cititorul între cei doi poli ai scriiturii po (i ) etice: realul imaginar și sensul și cei doi versanți ai atitudinii auctoriale: libertatea spirituală din primul volum și gestul comunicării și implicării în social, din al doilea volum. Exemplificăm cele afirmate mai sus: din primul volum (Axis Mundi ); Bate-n răstimpuri/ Clopotul inimii,/ Curg în descânturi/ Durerile lumii;(Teluric ), și din al
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1447161179.html [Corola-blog/BlogPost/369384_a_370713]
-
roman fantastic, exotic, fosforescent care survolează un spațiu ubicuu, de la imensitatea albastră a Atlanticului la natura luxuriantă a insulei Madeira sau realizează sondaje în diferite straturi ale istoriei recente. Și mai trebuie să vorbim de înalta conștiință artistică și reflexivitate auctorială, ceea ce definește, cu o sintagmă banală, „măiestria artistică”. Trebuie subliniate erudiția cognitivă, filosofică și mitologică, precum și intuiția de prozator profund cu care doamna Elisabeta Iosif emite o diversitate de informații și judecăți despre lumea foarte diversă a artei cu măsură
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1497168485.html [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
112 pagini) STROIA A. GHEORGHE: Epigrama este descendenta unei stări de revoltă. Se poate percepe indignarea, ca efect al neputinței și durerii. Prin logica internă, asocierile surprinzătoare, între elemente care nu au (aparent) nicio legătură, prin forma sa - adecvată efuziunii auctoriale și exprimând concluzia printr-un vers lapidar, epigrama are strălucirea unui fulger efemer (iluminarea) care premerge tunetului asurzitor (hohotele). A scrie epigramă este un lucru, deloc facil. Un epigramist care nu are umorul „la purtător”, își poate transforma demersul într-
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1398360378.html [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
o imensă pânză a unei construcții picturale, semiabstracte, într-o gamă cromatică largă. Însăși genul liricii sale este o îmbinare a mai multor tendințe literare. Dacă accentele expresioniste (introversiunea) le preced pe cele impresioniste (subiectivismul construcțiilor), ori elemente realist-magice (reticența auctorială) le completează pe amândouă, atunci poezia lui Constantin Severin este o poezie a realului (așa după cum spune însuși autorul) - o realitate pe care poetul o transmite într-o manieră proprie și originală. Valențele filosofice ale poeziei sale sunt evidente, amintind
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 by http://confluente.ro/Constantin_severin_improvizatii_pe_cifraj_armonic_sau_arhetipalele_mesaje_ale_poeziei_componente_ale_unui_univers_liric_inovator.html [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
comun pe harta barocului ) dar cu un stil narativ lucid, susținut de o remarcabilă forță evocatoare, erudita scriitoare Cornelia Păun (Cornelia Păun Heinzel) ne prezintă în lumina unui cod cultural elevat o nouă culegere de povestiri, care prin proiecțiile lor auctoriale deschid un complex orizont psihologic; un adevărat labirint epic (ca materie de cugetare ) ce comportă pe diferite registre numeroase ipostazieri spirituale. Titlul reflectă și angajarea într-un program hermeneutic, menit să exprime semnificațiile mesajelor ; de unde convingerea că, autoarea își recunoaște
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
va aștepta nerăbdător următoarele sale romane și alte scrieri în proză.” Marian MALCIU - SLATINA - vicepreședinte al Filialei Olt a LSR -- august 2015 - Fragment de prefață -roman „În mâna destinului” Disipări lirice „Cu un aer de prospețime și cu o voință auctorială greu de depășit, Olguța Luncașu Trifan bate la porțile literaturii cu câteva cărți, asaltând genuri și specii literare diferite, adică își susține ideile în varii domenii: poezie, proză și cercetare monografică. Ambițioasele proiecte au prins viață prin cărțile recente: 43
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olgu%C5%A3a_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
Cine râde la urmă e mai încet la minte” (Oradea, Editura Duran’s, 2013), este una excepțională și se bucură de un imens succes pe Internet. Ea se subintitulează „Folclor umoristic internetist (II)”. Cu modestie, profesorul Florentin Smarandache, ca instanță auctorială, se limitează a se considera doar cel care a cules, selectat și prelucrat bancurile. Om al noului, excepționalul Florentin Smarandache aduce patru ameliorări majore bancului. Mai întâi, creează bancuri. Apoi, inteligența matematică impregnează bancul de o organizare inteligibilă și sensibilă
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
pe ecranul televizorului, în luptă cu politicienii corupți. Finalul tragic aduce și o semnificație de ”love story”, pe lângă anumite implică ri sociale și o anume aluzivitate politică. Autorul nu a rămas insensibil la reflecțiile autoreflexivitate și chiar ”independență” față de intenționalitatea auctorială, aducând vorba despre teoriile lui Borges, despre atitudinea intertextuală. Alter-ego-ul ”scriptorului” nu este ziaristul Gabriel Dunea, cum ar părea la prima vedere, ci un povestitor poate convențional, aproape absent din narațiune, Mihail Manea, care își apără fantasmele născute în solitudine
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești by http://uzp.org.ro/recenzie-ion-marin-vremea-sacalilor-romanul-vietii-gazetaresti/ [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
naivă a fost, când o să fie prea târziu. Atunci nu va mai avea pe umărul cui să plângă”. Un triunghi conjugal pe cale să se sfărâme. Foecare va pleca în altă parte. Soare se va întoarce la familie. Cărare este vocea auctorială, lucidă și transparentă, care dezvăluie urzeala ce îi învăluie pe ceilalți. Și totodată se autodefinește ca o persoană onestă: “Am auzit că oamenii cu funcții înalte când ajung printre străini sunt asemenea mie, slugi, nu angajați așa cum ar fi normal
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
că ar fi putut continua mult timp de acum încolo. Nu a fost să fie, dar ceea ce a rămas până acum este deja o cucerire de certă valoare. Din păcate, nu credem că vom mai întâlni prea curând asemenea combinații auctoriale atât de interesante, atât de reușite și de promițătoare precum a fost cel de față. ---------------------------- Cristian Petru BĂLAN Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România Membru titular al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte Glen Ellyn, Illinois, SUA 4 martie
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1488958362.html [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
tu spargi oglinda, eu deschid mormântul. / Dumnezeu întoarce foaia de hârtie / pe cealaltă parte.» (p. 5). Imediat, în valea tastaturii, dar tot pe coordonate ars-poeticești, costelstăncuianul erou liric, poate, cândva, nu acum, în calitate de „fiu risipitor de hârtie“, își afirmă și auctorialul drept «de a nu scrie nimic», deoarece - ne încredințează Vocea Poemului / Poetului - ca în orice instanță democratică („penală“ / „polițienească“, „civilă“ etc.): «tot ce scriu va fi folosit împotriva mea». Cuvintele - ale căror înțelesuri „depline“ n-au fost găsite de scriitor
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495619072.html [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
Vocea Poemului / Poetului - ca în orice instanță democratică („penală“ / „polițienească“, „civilă“ etc.): «tot ce scriu va fi folosit împotriva mea». Cuvintele - ale căror înțelesuri „depline“ n-au fost găsite de scriitor - se dovedesc „martori mincinoși“; însă scriitura izvorâtă din necesitatea auctorială „de a nu putea minți“ pare a rămâne „suspendată“ de vreme ce „distinsul cititor este mințit“ și „mințitul se preface că îl crede pe emițător“, și ambii se încearcă în „a supraviețui prin cuvânt“, căci viața e luptă, paradoxist rezolvându-și necunoscutele
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495619072.html [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
surplus de sens. Textualizarea întoarcerii la sine și punerea în discurs a istoriei interioare aduc spiritul creator în situația de a se regăsi pe sine ca sens, ca ființă ce a ajuns la sens. În periplul prin istoria personală, eul auctorial reține expresivități existențiale, evenimente ce i-au marcat viața ajunsă la sens. Pe fond, chiar întâmplările, imaginile reținute dau sensul vieții. A doua sursă de energie estetică a cărții o reprezintă ideea morții. Spiritul creator își retrăiește viața, prin elementele
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-sensul-vietii-si-spectrul-mortii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
definitive. Poetul apelează des la astfel de tehnici de schimbare a registrelor, prin care o afirmație e negată imediat de opusul ei, enunțul e mutat în gama metatextuală, formulele considerate excesiv de sensibile sunt readuse la un ton neutru, prin intervenții auctoriale: “adie o lumină o liniște/ pe străduțe dintre cele mai vechi/ (bunăoară strada Salcâmilor) ale orașului/ Copacii de pe bordúri/ își împleticeau umbrele cu a mea/ cu a rarilor trecători - /ei bine, o stratagemă a luminii/ (mi-am zis cu puțină
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
de eros dar și de suferință. Lirica sa conține fine inserțiuni de mitic, trasând pe harta destinului veritabile ” Cărări printre stele”, căi spre împlinirea viselor, aparent intangibile. Simplitatea și expresivitatea versurilor, limbajul fără nicio urmă de aroganță livrescă, multiplele pasaje auctoriale, cromatica rezervată a tablourilor sale existențiale, tăcerea înțeleaptă, iată câteva dintre resursele poeziei lui Ionel SIMA. O întreagă simptomatologie a unei ”boli” agreabile, inspiratoare de tandrețe, dar și răscolitoare, în egală măsură - IUBIREA. - Gheorghe A. Stroia, Membru corespondent al Academiei
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_in_colecti_gheorghe_stroia_1379308910.html [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
-a a prezentei antologii, ar face inutil, prin suficiența lor, orice comentariu. Dar, pentru că un plus la cele cuvenite nu face rău nici unui autor, ni l-am îngăduit și pe-al nostru. Substanța poetică a lucrării ordonează, după viziunea selectivă, auctorială, patru tipuri de scrieri de „inspirație” biblică: cei 150 de Psalmi davidieni, 12 epistole „autobiografice”, profund meditative, ale Ecclesiastului (fiul lui David, rege al Ierusalimului), 131 de Pilde ale lui Solomon și Rugăciunea regelui Manase. Prologul și Epilogul ce îmbrățișează
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
imaginară ce-și asumă generic textualizarea și pe care lectorul o percepe ca fiind delegatul sau reprezentantul mesajual al autorului în text. Această instanță este confundată cu autorul. În realitate, eul textual (liric, epic, dramatic) nu este același cu eul auctorial. Eul liric configurat în Ioan Es. Pop are o formulă existențială ușor perceptibilă și complexă. Eul-instanță ce se revelă în textul liric este o ființă dotată cu organe de percepție și cu capacitate de reflecție. „A fi înseamnă a avea
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
cuvântul, da, cuvântul/ umblă cu ferocitate prin lume/ scăpat din lesa divinei tragedii » (Ferocitatea cuvântului, p.14). Autorul își asumă tranzitivitatea miturilor, în care statutul de erou nou impus subminează eroul recent învins, amândoi fiind de fapt grefele aceleiași personalități auctoriale supuse presiunii unui histrionism vitalist - la fel cum, bunăoară, încoronarea lui Prometeu nu ar fi putut avea loc fără moartea centaurului Hiron, al cărui sfârșit consfințește vindecarea omenirii. Secretul acestui perpetuum mobile este accesul la acel sentiment paroxistic de epuizare
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_imaginar_artistic_original_semnat_de_ion_caragea.html [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
titlul proprietății se schimbase din Medin în Leroi» (p. 13); numai pentru atât nu poate fi considerată (după o modă ajunsă în ultimul deceniu și pe la noi) drept exponent feminin al vânătorii „dianice“ de prinți; însă- după cum ne încredințează vocea auctorială dinspre un personaj aproape „reflector“ / „catadioptru“, Elena Rosetti / Cuza, cunoscătoare de seamă a lumii din palatele de pe lângă vestita catedrală Notre Dame - doamna Leroi «avea renumele de mahalagioaică sadea» (ibid.). Tipologic, emigrantul împământenit / căpătuit în Valahime este cel ce ajnge strălucitul
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
V-lea Ghica), Carol Davilla este «doctorul chipeș, dar cam încrezut, prea plin de sine, ca o halbă de bere peste marginile căreia se revarsă spuma» (p. 24; bună, plasticizant-revelatorie comparația aceasta, dar nu dinspre Doamna Elena, ci dinspre vocea auctorială). Personajul mai este înzestrat cu aleasă „înțelepciune balcanic-nastratinească“ și cu mult umor curajos (ca la Tribunalul Mare din București, când își salvează un coleg de breaslă acuzat pe nedrept de malpraxis cu laxativa „Apă de Viena“, supra), cu demnitate, cu
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
pusă în discurs, prin finețea tehnicii narative și prin expresivitatea limbajului ce antrenează generarea de sensuri, semnificații și înțelesuri. În centrul construcției epice se află Rebecca Levin (Rivka Raveca Lungu). Armătura pe care se structurează romanul este una complexă. Instanța auctorială angajează în demersul imaginativ două tipuri de cunoaștere. Este vorba, mai întâi, de o cunoaștere fragmentară și convergentă. Aceasta are ca scop conturarea unui chip real al Rebeccăi: „încerc să adun un portret plauzibil al Rebeccăi - al femeii reale” (p.
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mirel-brates-biografia-imaginara-ca-posibilitate-de-a-medita-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
Cine râde la urmă e mai încet la minte” (Oradea, Editura Duran’s, 2013), este una excepțională și se bucură de un imens succes pe Internet. Ea se subintitulează „Folclor umoristic internetist (II)”. Cu modestie, profesorul Florentin Smarandache, ca instanță auctorială, se limitează a se considera doar cel care a cules, selectat și prelucrat bancurile. Om al noului, excepționalul Florentin Smarandache aduce patru ameliorări majore bancului. Mai întâi, creează bancuri. Apoi, inteligența matematică impregnează bancul de o organizare inteligibilă și sensibilă
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ȘI COINCIDENȚE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de VIRGINIA PARASCHIV Zăpada neagră-potriveli și coincidențe auctoriale Zăpada neagră-potriveli și coincidențe auctoriale Forfotește presa scrisă și virtuală cu privire la
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401646984.html [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ȘI COINCIDENȚE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de VIRGINIA PARASCHIV Zăpada neagră-potriveli și coincidențe auctoriale Zăpada neagră-potriveli și coincidențe auctoriale Forfotește presa scrisă și virtuală cu privire la tânăra speranță a prozei maramureșene, Anca Goja. Zăpada neagră, un volum de povestiri, face obiectul unui interes mediatic deosebit, autoarea fiind un nume cunoscut în jurnalismul cultural. Anca Goja
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401646984.html [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]