115 matches
-
e un regionalism care numește meșteșugul solomonarului și de aici supranumele lui. Cuvântul arhaic are rezonanță slavă și s-ar putea să derive din "beregovoi", om trăitor la margine, în singurătate, ca orice magician. Sufixul din structura substantivului indică un augmentativ semnificativ pentru mentalitatea colectivității care sporea proporțiile salvatorului. Drept care voi opta pentru substantivul comun, restabilit ca atare doar în titlul și în sumarul Integralei prozei literare a lui Voiculescu, îngrijită de Roxana Sorescu. Ultimul berevoi e o proză simbolică al
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
Poamă de sticlă, Poamă ghergheliu, Poamă păsărească, Razachie, Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele (tot rare) vinoi și vinoaică; substantivele vinar (podgorean) și vinărie (pivniță); adjectivele viniu, vinuriu - "cu gustul sau de culoarea vinului", vinos "zemos"; învechite sunt vinărit și mai ales vinărici - cuvinte care au desemnat multă vreme impozitul (deloc neglijabil) pe vii
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
o narațiune cu inegală distribuție a perioadelor - trunchiul lucrării tratează copilăria, adolescența memorialistului, anii primei afirmări artistice, capitolele finale îngrămădind cumva evenimente de vitală pondere politică, istorică. Oricum, eroul de la capătul cărții avea 28 de ani... Stilul este hașurat, astmatic, augmentativ în suita propozițiunilor, cumva în genul prozelor lui Zaharia Stancu, rupând din frază membre, pentru un grafism accelerând notația, inculcându-i patosul vibrației: "Părăsesc pentru a doua oară uniforma regelui. Port din nou haine civile. N-am nici un venit. Locuiesc
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
vedere semantic, dar poate atrage atenția asupra unor procedee derivative și asupra unor valori stilistice specifice registrelor orale. Cuvîntul e un fel de hipocoristic de la denumirea comercială a firmei și a produselor Mercedes; un nume afectiv, format cu un sufix augmentativ, și folosit pentru o mașină cu statut simbolic evident - conotînd în lumea românească de azi bogăția, un anume statut economic și social. Cel puțin la început, modificarea unui asemenea nume real se face din punctul de vedere al "cunoscătorilor", al
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
a fost analizat în detaliu, cu cîteva decenii în urmă, de Marieta Pietreanu (în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, ÎI, București, Editura Academiei, 1960); de origine slavă, el e interesant mai ales prin valorile sale augmentative (băietan, puștan, juncan etc.) și prin conotațiile peiorative (în lungan, grăsan, bețivan; bădăran, ghiorlan, modîrlan, țopîrlan), mai apare, popular, în nume proprii de animale (Lupan, Iepuran, Duman; în seria de nume formate de la zilele săptămînii găsim chiar - întîmplătoare asemănare de
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
miere“, sunt „fecioare caste, cu părul bălai, soprane“, bananele devin livide de teama devorării, iar leul ce împodobește somiera urmărește adormit dansul haotic al muștelor din odaie. Pentru Katherine Mansfield, autoare de jurnal, dar și de proză scurtă, această viziune augmentativă are rolul de a smulge măruntul eveniment, obiectul, gestul din cotidian și de a-i restitui demnitatea inițială, și are în substrat un certain mal de vivre, care survine din boala ce-i macină trupul, dar și din criza existențială
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
kere "acasă", dar se leagă și de verbul românesc popular "a (se) căra", de la care poate fi o simplă formație glumeață. De fapt, terminația -el evocă diminutivarea (poate fi sufixul diminutival, aplicat în glumă chiar unei forme verbale, așa cum sufixul augmentativ și onomastic -oi(u) apare în devierea glumeață am terminoiu), dar poate fi percepută și ca element tipic țigănesc (fiind o terminație verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
în plus o radicală adaptare stilistică: sonoritatea sufixului îl plasează în plin registru popular, familiar-argotic. Pătrunderea prin limbajul copiilor, al adolescenților, contaminarea cu argoul sînt unele dintre cele mai sigure căi de răspîndire a unei forme. Sufixul -ău (-ălău) - este augmentativ și peiorativ; a fost descris ca atare de Zorela Creța, într-un articol din 1967 ("Sufixele peiorative", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. IV). Sensul peiorativ provine în bună măsură de la termenii din care
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
conţinut; sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; aplicativ: arhaismele; regionalismele; neologismele; împrumuturile; categorii semantice (contextualizare/ recontextualizare); paronimele frecvente; pleonasmul; dinamica vocabularului – normă/abatere de la normă; câmpul lexico-semantic; mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului; aplicativ: sufixele diminutivale și augmentative N ivelul fonetic Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele; reguli de despărțire a cuvintelor în silabe; aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conțin diftong, triftong, hiat ; accentul; alfabetul limbii române; vocale şi consoane; punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor; relaţia dintre intonaţie
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
şi serviciile, sistemele şi politicile care, fie nu există, fie ridică obstacole în calea implicării persoanelor cu o problemă de sănătate în toate domeniile existenţei. format accesibil: Braille, imprimare cu corp mare de literă, mijloace multimedia accesibile, limbaj simplu, moduri augmentative şi alternative. (a fi) integrat în comunitate: Dreptul de a fi integrat în comunitate se leagă de principiul integrării și participării depline și efective în cadrul societății (art. 3 (c) din Convenție ) și implică a trăi o viață socială deplină
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
se poate de simplă și nu prea complicată, am făcut rost de un meseriaș și am intrat în claia de căblăraie” (volvo-club.ro); „desfăcut, verificat bec, căblăraie, siguranțe” (daciaclub.ro). Destul de frecvent e și sticlăraie, cu două valori - colectivă și augmentativă -, după cum se leagă semantic de obiectul numărabil (sticla-recipient) sau de materie (sticla-material): „Cheful lui Adi s-a udat cu sticlăraie peste sticlăraie de vin” (zappy.ro); „afară, dacă nu mori înghețat (de frig), sigur te alegi cu ceva rupt, la
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
demers, într-o modernitate ce ocultează sistematic Invizibilul, Necunoscutul - în pofida alibiurilor numite psihanaliză, pop art etc. - constă în multitudinea de concepte conotate negativ și care însoțesc, invariabil, evaluarea operelor în cauză: incoerență, arbitrariu, evazionism. Acestui risc principial i se atașează, augmentativ, pentru poezia heliadescă, limitele implacabile, în perspectiva istoriei interne a literaturii, pe care limbajul poetic de factură pașoptistă le presupune. Să urmărim, bunăoară, un text alcătuit La moartea lui Cîrlova: "Tu ai urît o țară unde puțini ascultă/ Sau unde
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
proveni de la cuvântul traco sau drago ( din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se spune că ar fi putut da naștere numelui zeului iubirii la traci. Să nu neglijăm că terminația ”-ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. 2. Semnificația sărbătorii de Dragobete, la români Lăsând la o parte numele
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
mult, parcă verificînd pe de-a-ndoaselea clasica scuză horațiană a imposibilei concizii. Oricît ți-ai bate însă capul cu agregarea acestor mozaicuri, cert este că te afli în fața unui debut editorial ce-și scutește semnatara de penibilul menajamentelor ori al criticii augmentative, un volum în măsură să atragă atenția încă de la primele pagini prin scriitura originală de un intelectualism delicat, anunțînd o poetă cu destulă experiență și evidente disponibilități. Acest debut aduce, fără doar și poate, certificatul de calitate al unuia din
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
BLAH, una dintre cele mai vechi, sunt cunoscuți strămoșii noștri de pe Nil, din regiunea Alexandriei, întrucât impozitul fiscal de aici era bazat pe o lege care se numea BLAHOON NOMOS, dar și BLACHENNOMIUM. /...BLACHON, un derivat arhaic ne indică sensul augmentativ, deci mai mare decât termenul de bază BLAH, așa cum BALATON este mai mare dacât BALAT, sau BLASCON decât BLASC, ultimul fiind amintit de Ptolomeu. /...BLACHI ac pastores Romanorum sunt menționați de Anonimus în Panonia chiar la venirea triburilor migratoare ale
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
sumă de ipoteze, unele dintre acestea validate, într-o măsură mai mare, sau mai mică, de experiment, sau prin fenomene observabile, având un înalt grad de credibilitate. Desigur, în procesul definitivării unei ipoteze și celelalte, adiacentele, își au factoriilor lor augmentativi însă, la un moment dat, din varii rațiuni, sau chiar prin aducerea unor probe indubitabile, una din ipoteze se impune, însă nici celelalte nu dispar. Uneori, așa cum în istoria cunoașterii s-a mai întâmplat, ipotezele se schimbă sub presiunea noilor
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
proveni de la cuvântul traco sau drago (din limba dacă, chip drag), derivând în dragon, drac și așa mai departe, care se spune că ar fi putut da naștere numelui zeului iubirii la traci. Să nu neglijăm că terminația ”- ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
care să stimuleze motricitatea fină și/sau grosieră (de exemplu, dispozitive tactile sau multisenzoriale), gândirea (de exemplu, folosirea unor dispozitive cu un caracter predominant concret - intuitiv, copilul gândește mai mult operând), comunicarea verbală, paraverbală și nonverbală (de exemplu, dispozitive de comunicare augmentativă și alternativă); ... b) conectarea și utilizarea să fie facile (existența unui ghid pentru utilizator sau o listă de instrucțiuni de conectare) fără să fie necesară intervenția unor specialiști IT; ... c) condițiile de accesare specificate în solicitarea de omologare: abonament gratuit/preț
METODOLOGIE din 19 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292381]
-
TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe. Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII TEMATICĂ I. Limba română Fonetică și vocabular ● Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ● Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ● Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Omografe, omofone. Accentul. ● Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ● Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ● Paronimele frecvente. Pleonasmul. Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) ● Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ● Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Trifitong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
TEMATICA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale și augmentative. ... – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi). ... – Paronimele frecvente. Pleonasmul. ... ● Părți de vorbire - părți de propoziție (funcții sintactice) – Exprimarea unei acțiuni, stări și existențe Verbul în propoziție. ... – Exprimarea obiectului direct, indirect și a circumstanțelor (prepoziția
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]