64 matches
-
Printre ei, cel mai abil, poate, Roland Barthes, califică operele proaspătului curent în modul cel mai surprinzător și le conferă o aură la care autorii lor nu se gîndiseră neapărat. Într-un narticol din 1954, autorul lui S/Z vorbește augural despre trei romane "noi", printre care și despre Gumele lui Robbe-Grillet, anunțînd cît se poate de nietzscheean că "psihologia, psihanaliza, metafizica sau afectivitatea sînt absente din aceste opere", iar apoi, într-un studiu care va intra în volumul Eseuri critice
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
n.a.) a identificărilor livrești" cu metaforizare narativă acută și nostalgie postmodernă a logosului platonician. Joc de tenis, aventură cosmică într-o parte, devoțiune casnică în cealaltă, expansiv vs. retractil, febrilitate vs. blazare, metaforă vs. notație și transcriere a realului, rostire augurală vs. crepuscul, sensibilitate vs. clișee livrești, post-literatură și palimpsest. Concluzia? Postmodernismul e, pentru Ivănescu, manifestarea unei "patologii a spiritului", în structura intimă el rămâne un modern alungat din cetate, bântuit, renegat Meci nul. Urmează scurte scheme pentru structura tematică a
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
omul se sustrage temporalității istoriei, reactualizând acel illo tempore în care "oamenii și zeii trăiau împreună". Funcția povestirii ar fi, așadar, aceea de a crea universuri compensatorii, de a facilita ieșirea din timpul istoric și intrarea într-un timp special, augural, în care, raportându-se la mit și ritual, poate opera acea identificare cu zeii. Mai mult decât atât, povestirea capătă atribute curativ-magice, e un adevărat panaceu, o piatră filosofală, grea de tâlcuri: "Harul de a povesti, de a da naștere
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
nu aibă o legătură directă cu condiția în care traversează anii de război, tocmai în momentul ecloziunii și maturizării unui talent critic cu apetit teoretic deosebit, rămâne încă o necunoscută în detaliile ei omenești și artistice și (în pofida numelui său augural) efectul unei zguduiri, al unui fel de sinucidere intelectuală, cum a fost și abandonul din ultima perioadă a vieții. „Ce l-a determinat pe Dolphi Trost să li se alăture (suprarealiștilor, n.n.) în loc să urce după război, pe baricadele publicisticii angajate
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
ca dovadă că de la UTC a ajuns actualmente consilier municipal al Frontului Național, aripa cea mai xenofobă din Franța - nu înțeleg să las necorectată această nouă, directă sau indirectă, inițiativă ce mi se atribuie. Nu mă întreb ce sacră potrivire augurală făcea urgentă publicarea acelui text din care, la o adică, rezultă și existența unor reale presiuni exercitate pe atunci asupra tinerilor scriitori din partea autorităților care vor fi comandat respectiva scrisoare. Vreau doar să te asigur, dragă Nicolae Manolescu, pentru confortul
Un răspuns neobedient by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2602_a_3927]
-
de sorginte precreștina. Așa se explică faptul că atmosfera din timpul colindatului poate fi uneori ludica, excesivă, tumultuoasa, amintind de veselia Saturnaliilor și a sărbătorilor dionisiace. Acești colindători, veniți din Țară Lovistei, sunt trecuți prin vârstele anotimpurilor iar cântarea lor augurala, purtată din casă în casă la sfarsitul fiecărui an, îi transformă în adevărați mesageri aducători de bunăstare, fericire și noroc. Alături de colindători, invitat special în acest spectacol va fi și muzicianul Marcel Octav Costea, care îl va acompania la orgă
Un Crăciun cu Grigore Lese [Corola-blog/BlogPost/97871_a_99163]
-
a existat cu adevăra prin țăran. Muzeul nostru va fi o privire integratoare asupra omului european”. („Rosturi”, 1992). Constituirea patrimoniului muzeal, ca cerință primordială pentru existența unei instituții de acest gen, s-a conturat încă din vremea începuturilor sub semnul augural dat de directoratul lui Alexandru Tzigara-Samurcaș. Piesele „de inventar” sunt numeroase și diverse și însumează colecții de obiecte funcționale ori de artă populară din diferite regiuni ale țării, patrimoniul muzeal fiind bogat, divers și bine organizat. Conservarea obiectelor expuse este
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
să-și marcheze trecerea, ca probă și probabilitate a desprinderii de precaritatatea muririi. Poate că cea mai răspândită formă referită unei atare practici este celebrarea vârstei. Inevitabil crescător, când numărul anilor încă măsoară copilăria și tinerețea, ocazia aniversării este încărcată augural cu speranța continuității în mai binele vieții. Apoi, dincolo de 40 de ani, accentul acestui eveniment capătă o altă anvergură, după importanța faptelor sărbătoritului, comensurate în spațiul public. Omul se oprește atunci din goana pentru cele ale traiului, din mersul “tot
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
cu săptămâni înainte și asigurați-vă că o alegeți pe aceea care are bunul gust și priceperea culinară de a include și peștele în meniul de mic-dejun, așa cum ne arată afirmația înțeleaptă a lui Thomas Love Peacock: "micul-dejun este ipostaza augurală a marii munci din timpul zilei. Ciocolata caldă, cafeaua, ceaiul, smântâna, ouăle, șunca, limba, puiul rece - toate acestea sunt excelente și mărturisesc buna știință a aceluia care le pune pe masă: dar adevărata piatră de încercare este peștele." Pregătiți-vă
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
abstinență) la poeți ca Heliade Rădulescu, Alecsandri, Macedonski, sau neașteptata explozie de vitalism al cărui semn este vița, strugurele, vinul, la Fundoianu, într-o serie de poezii citate (p.296 etc.) și în altele încă, în care se evidențiază rolul augural al vinului („Bea vinul! Cine știe pământul cu noroc?/ Cine citește-n stele și-n zodiac ca-n carte?”) etc. Apropiată de suferința erotică, topirea sentimentelor într-o poezie a toamnei colorată cu vițele roșii ale lui Blaga îi apropie
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
și spectacolele de te-le-viziune au contribuit foarte mult la răspîndirea unor nume de botez. În plus, artele, alături de școală, au făcut să sporească și circulația unor nume legate de miturile istorice naționale. Pe lîngă numele atribuite din rațiuni tradiționale (nume augurale, numele sfîntului protector din zilele apropiate nașterii, numele transmis prin familie - de la părinți sau bunici -, numele nașului), s-au răspîndit tot mai mult numele "estetice" și evocatoare. În literatura română, există cîteva mărturii (comice) ale influenței miturilor istorice în onomastică
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
la aceeași masă), profesorul Vianu m-a felicitat cu cuvintele: „De acum înainte, nu mai ești unul; în d-ta sînt doi!". Și a continuat: „Precum m-am considerat și eu la nașterea lui Ionel". Un asemenea moment și cuvintele augurale rostite atunci, pe care le citez întocmai, nu pot fi uitate. Mi le adresa o personalitate de înalte virtuți morale, nu numai un profesor. Într-un moment hotărîtor al vieții mele, am înțeles că mă găseam în fața unui adevărat om
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
încurajase cu ani în urmă, o îndemnase să scrie, îi publică mai întâi fragmente în ,Revista Fundațiilor Regale", după care l-a propus editurii, de asemenea, a Fundațiilor, unde apare în 1936. Pentru autoarea debutantă gestul a reprezentat un moment augural. Ea trecea pragul spre o nouă etapă din viața ei, mai promițătoare decât actoria. ,La drept vorbind, întâlnirea cu Camil Petrescu mi-a schimbat viața, i-a dat un rost, a scos-o dintr-o adâncă disperare, în care mă
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
încurajase cu ani în urmă, o îndemnase să scrie, îi publică mai întâi fragmente în "Revista Fundațiilor Regale", după care l-a propus editurii, de asemenea, a Fundațiilor, unde apare în 1936. Pentru autoarea debutantă gestul a reprezentat un moment augural. Ea trecea pragul spre o nouă etapă din viața ei, mai promițătoare decât actoria. "La drept vorbind, întâlnirea cu Camil Petrescu mi-a schimbat viața, i-a dat un rost, a scos-o dintr-o adâncă disperare, în care mă
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
puțin măsura: legea identică a personalității impusă materialului amorf. În ciuda acestei ambiții, ideile d-lui Lovinescu se răsfață bombate, asiatice, ca idolii lui Babel. Sunt în număr de patru și corespund hieratic punctelor cardinale. Pe răsărit, sincronismul. Sub ce zbor augural de curci a conceput d-l E. Lovinescu asemenea verzuie pastă? O idee democratică aplicată celei mai reacționare forme a spiritului: Lirica! Rămâne să ne lămurească vreun viitor Jurnal la "Evoluția poeziei lirice". * Prin sincronism, d-l E. Lovinescu legiferează
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mătase/ are casa lui în care locuiește”. Volumul-album se constituie într-un inspirat tandem ideatic între arta literară și artă plastică, între creațiile a două distinse doamne ale frumosului românesc, poeta Maria Diana Popescu, care ne încântă cu harul ei augural: „Deși ceasul e dat înapoi cu o eră,/ aud scîncetul lunii în fiare,/ smochinele se coc în borcane,/ pentru gustul salubru al mierii”. Pictorița pariziană, Rodica Iliescu, „colorează” volumul cu un maxim de exprimări plastice. Exuberanța artistei se manifestă în
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
lumea de dincolo de „etaloane” și orânduieli deșarte. Descoperitoare de noi universuri și atragerea acestora spre universul propriu, creatoare de inedit, Maria Diana Popescu este un autentic „compozitor”, adept al onestității, caracterizat prin polivalență, prin harul jurnalistului „maximus”, capabil să valorifice augural parteneriatul interactiv cu intervievatul, printr-o abordare densă, plină de originalitate ce vizează o arie largă, de la teme consacrate, la subiecte de mare delicateță jurnalistică. Cititorul va remarca, cu ușurință, o nativă hărăzită cu știința culturii lexicale, educate și pline
DIALOGURI PRIVILEGIATE VOL. III, O OAZA DE CONFORT SPIRITUAL de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344861_a_346190]
-
le așează în rugăciune rarefiată și purificată de cenușa uitării de iubire! Tenace în aspirație, iubirea nu răzbate, parcă, în niciun cântec de azi, așa cum răzbate în romanțele lui Constantin Florescu. Poezia lui Eminescu avea dintotdeauna în sine un drum augural în muzica împătimiților din dragoste, dar îl are și azi, și îl va avea după veacuri pentru că e poleită cu aurul muzicalității, iar glasul lui Constantin Florescu a poleit-o și cu un ceva cvasisincronic din murmurul sufletesc al romanței
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
acest proces de regenerare a timpului, a naturii și a Cosmosului întreg sunt, într-un fel sau altul, legate majoritatea ceremoniilor și actelor rituale produse în această perioadă : excesele de toate felurile, petrecerile și ospețele, jocurile cu măști, actele magice augurale, „moșii de Crăciun”, sorcova, plugușorul, bradul de Crăciun, urările, colindatul ș.a.m.d. Excepție fac „cântecele de stea”, teatrul religios („Vifleim”) și alte câteva manifestări cu tematică și de proveniență propriu-zis creștină. Suprapunerea arbitrară și târzie a celebrării nașterii lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
află dedesubturile asasinării fiului său. Personajele nu au decât o psihologie sumară, interioritatea lor e bântuită de furtuni pasionale ori, dimpotrivă, de catastrofe morale care îi duc, în aceeași măsură, la gesturi extreme. Accentele lirice care împrumută ambianței naturale semnificații augurale suferă de același metaforism supraîncărcat. Autentic este limbajul personajelor, ceea ce creează identități pitorești, cum este baba-țiganca, roabă anonimă și preoteasă pythică demnă de lumea lui Mateiu I. Caragiale. Prin simpatia lui față de omul simplu, față de înțelepciunea populară, P. se situează
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din aluat, bucățele și se pun în uncrop, cu mult zahăr și cu acesta se îndulcesc toți nuntașii, ca să fie traiul la tineri dulce; dar mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității, purității și imortalității 270: Numai cucoșul și cucoara de demult, dacă-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casa cu icoane, în liniște și cu solemnitate ritualică. Începe un nou an agro-păstoresc, turmele se pregătesc să urce pe plai și se presupune belșug de vite și de grîne. „Cele bune, să se-adune...” era urarea în asemenea momente augurale, de an și de familie, realități asociate în firea și în curgerea lor. Urmează un parcurs greu, de mai multe ori încercat. Poate așa se justifică partea complementară a sentinței citate: „... cele rele să se spele”. Răul stă în apropiere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
răzlețire și la schimbare de destin; portretul cu însemne tainice. Acesta iese la iveală în momentul final și decisiv al recunoașterii. Elementele de limbaj sunt aluzive pentru a se lăsa impresia unui început de familie aleasă și dăruită în clipe augurale de către ocrotitorul divin; și început de domnie, fixată geografic și legendaro-istoric. Fratele de la domnie, din varianta în discuție, se numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
existenței fenomenului divinatoriu. Deseori erau invocate fapte concrete, iar unele exemple sunt extrem de grăitoare în acest sens. Cicero îl invocă în bine-cunoscuta sa lucrare Despre divinație pe Romulus, întemeietorul Romei. Acesta s-a servit de lituus, "simbol emblematic al puterii augurale, (...) pentru a trasa spațiile, când a fondat orașul". La fel, Cresos, ultimul rege al Lydiei, a consultat oracolul din Delfi înainte de războiul purtat cu Cyrus al II-lea, regele Persiei. El a primit următorul răspuns: Dacă vei trece fluviul Halys
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]