69 matches
-
de sorginte precreștina. Așa se explică faptul că atmosfera din timpul colindatului poate fi uneori ludica, excesivă, tumultuoasa, amintind de veselia Saturnaliilor și a sărbătorilor dionisiace. Acești colindători, veniți din Țară Lovistei, sunt trecuți prin vârstele anotimpurilor iar cântarea lor augurala, purtată din casă în casă la sfarsitul fiecărui an, îi transformă în adevărați mesageri aducători de bunăstare, fericire și noroc. Alături de colindători, invitat special în acest spectacol va fi și muzicianul Marcel Octav Costea, care îl va acompania la orgă
Un Crăciun cu Grigore Lese by http://www.zilesinopti.ro/articole/6152/un-craciun-cu-grigore-lese [Corola-blog/BlogPost/97871_a_99163]
-
le așează în rugăciune rarefiată și purificată de cenușa uitării de iubire! Tenace în aspirație, iubirea nu răzbate, parcă, în niciun cântec de azi, așa cum răzbate în romanțele lui Constantin Florescu. Poezia lui Eminescu avea dintotdeauna în sine un drum augural în muzica împătimiților din dragoste, dar îl are și azi, și îl va avea după veacuri pentru că e poleită cu aurul muzicalității, iar glasul lui Constantin Florescu a poleit-o și cu un ceva cvasisincronic din murmurul sufletesc al romanței
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421691748.html [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
mătase/ are casa lui în care locuiește”. Volumul-album se constituie într-un inspirat tandem ideatic între arta literară și artă plastică, între creațiile a două distinse doamne ale frumosului românesc, poeta Maria Diana Popescu, care ne încântă cu harul ei augural: „Deși ceasul e dat înapoi cu o eră,/ aud scîncetul lunii în fiare,/ smochinele se coc în borcane,/ pentru gustul salubru al mierii”. Pictorița pariziană, Rodica Iliescu, „colorează” volumul cu un maxim de exprimări plastice. Exuberanța artistei se manifestă în
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/_restul_este_legenda_poeme_cu_universuri_paralele_in_sens_metaforic_si_existentia.html [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
Sorcova este un substitut al divinității fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviți viață lungă, sănătate și prosperitate. În prezent, este confecționată din hârtie colorată și flori artificiale. În Bucovina, sorcova are atașat un colopoțel. În timp ce rostesc textul augural "Sorcova, vesela,/ Să trăiți, să-mbătrâniți/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oțelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul și la mulți ani!", ating ritmic cu Sorcova ușa
REVELION 2016. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101534_a_102826]
-
a existat cu adevăra prin țăran. Muzeul nostru va fi o privire integratoare asupra omului european”. („Rosturi”, 1992). Constituirea patrimoniului muzeal, ca cerință primordială pentru existența unei instituții de acest gen, s-a conturat încă din vremea începuturilor sub semnul augural dat de directoratul lui Alexandru Tzigara-Samurcaș. Piesele „de inventar” sunt numeroase și diverse și însumează colecții de obiecte funcționale ori de artă populară din diferite regiuni ale țării, patrimoniul muzeal fiind bogat, divers și bine organizat. Conservarea obiectelor expuse este
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
lumea de dincolo de „etaloane” și orânduieli deșarte. Descoperitoare de noi universuri și atragerea acestora spre universul propriu, creatoare de inedit, Maria Diana Popescu este un autentic „compozitor”, adept al onestității, caracterizat prin polivalență, prin harul jurnalistului „maximus”, capabil să valorifice augural parteneriatul interactiv cu intervievatul, printr-o abordare densă, plină de originalitate ce vizează o arie largă, de la teme consacrate, la subiecte de mare delicateță jurnalistică. Cititorul va remarca, cu ușurință, o nativă hărăzită cu știința culturii lexicale, educate și pline
DIALOGURI PRIVILEGIATE VOL. III, O OAZA DE CONFORT SPIRITUAL de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 by http://confluente.ro/_dialoguri_privilegiate_vol_iii_o_oaza_de_confort_spiritual.html [Corola-blog/BlogPost/344861_a_346190]
-
de treizeci de ani, timp în care trebuiau să-și păstreze virginitatea. În caz de încălcare a acestor reguli erau zidite de vii. O instituție similară e semnalată în imperiul incaș. Sarcina vestalelor era de a păzi focul sacru. Colegiul augural utiliza cărți etrusce (libri haruspicini, libri rituales și libri fulgurales) și grecești (oracole la care au existat contrafaceri evreiești și creștine) pentru a stabili datele faste și nefaste. Existau la Roma și alte grupări religioase specializate, cum erau fețialii, preoții
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
cu săptămâni înainte și asigurați-vă că o alegeți pe aceea care are bunul gust și priceperea culinară de a include și peștele în meniul de mic-dejun, așa cum ne arată afirmația înțeleaptă a lui Thomas Love Peacock: "micul-dejun este ipostaza augurală a marii munci din timpul zilei. Ciocolata caldă, cafeaua, ceaiul, smântâna, ouăle, șunca, limba, puiul rece - toate acestea sunt excelente și mărturisesc buna știință a aceluia care le pune pe masă: dar adevărata piatră de încercare este peștele." Pregătiți-vă
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
casa cu icoane, în liniște și cu solemnitate ritualică. Începe un nou an agro-păstoresc, turmele se pregătesc să urce pe plai și se presupune belșug de vite și de grîne. „Cele bune, să se-adune...” era urarea în asemenea momente augurale, de an și de familie, realități asociate în firea și în curgerea lor. Urmează un parcurs greu, de mai multe ori încercat. Poate așa se justifică partea complementară a sentinței citate: „... cele rele să se spele”. Răul stă în apropiere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
răzlețire și la schimbare de destin; portretul cu însemne tainice. Acesta iese la iveală în momentul final și decisiv al recunoașterii. Elementele de limbaj sunt aluzive pentru a se lăsa impresia unui început de familie aleasă și dăruită în clipe augurale de către ocrotitorul divin; și început de domnie, fixată geografic și legendaro-istoric. Fratele de la domnie, din varianta în discuție, se numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală masa ursitoarelor se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din scrisa sau data copilului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
șuieratul coasei. Conform unor credințe, larg răspândite În spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, Împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest Început, ele au puterea de a vesti rânduiala lucrurilor și (chiar) de a așeza evenimentele pe o anumită matcă. b. În același sens, sortitula
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o sursă de energie, hrănește pe entropicul animal, sacrificându-se pe sine, adică murind; Ștefan, negentropic prin relația cu sfântul duh, a hrănit nou veniții, entropici Încă, pierind de mâna lor. Transmisă spiritual, negentropia primului Ștefan a dat o conotație augurală numelui. Un sfânt Ștefan - catolic - a creștinat pe unguri, compatibilizându-i pe abia sosiții entropici orientali de atunci. Prea târziu am băgat În seamă sfințenia altuia - ortodox - care a apărat negentropica Europă În fața entropicului Orient, sacrificând dacă nu pe sine, sigur
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lăsat-o neterminată. Firesc, căci prinsă’n palmă, adică definită, negentropia ne-ar oferi ceea ce nu ni se cuvine: stăpânirea și dirijarea ultimei sale expresii: Viața. Și Înainte de a ura de bine purtătorilor acestui nume, uneori și a atributelor sale augurale, să concluzionez abrupt: nimic nu poate exista În afara ecologiei - ca esență negentropică - adică În afara Naturii. „Radioalmanah“, 27 decembrie 1997, ora 18,51 22. Ecologie În blană Sfârșit de ianuarie... Lună În care - zice românul - sfântul Petru, ca patron ce le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori veneticul porumb. Plăntuțele ce vor crește sunt, cu toatele, cele mai excedentare dintre plante. Lângă această „ikebană“ vei trece cel mai bine deficitarul solstițiu. Bașca că vei avea În preajmă ceva viu, mai mult În plină dezvoltare deci, de ce nu, augural pentru trecerea În noul an. Dar nu uita onorariul pentru consultanță: Dacă tu te destrăbălezi cu o vodcă, vreau și eu o... valeriană. „Meridian“, 25 decembrie 2001, ora 11,14 43. Diversitate Zic unii că noaptea toate pisicile sunt negre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
imaginar” (el este de bun augur) se dovedește a fi de fapt Încă o trăsătură negativă a imaginii sale : el este un bun receptor al Diavolului (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). Magia primului oaspete Revenind la superstiția comentată - aceea privind prestigiul augural pozitiv acordat evreului -, trebuie spus că ea s-a dovedit atât de puternică, Încât „aria ei de aplicare” s-a extins foarte mult, cuprinzând și alte zone ale mentalității magice. Pentru românii din Moldova, apariția În vis a unui evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Din contră, dacă un popă intră mai Întâi În prăvălia sa, sau chiar când merge pe drum pentru o afacere oarecare și Întâlnește pe un popă, i se va Întâmpla o nenorocire” <endnote id="(232, p. 193)"/>. În fine, rolul augural jucat de evreu - acela de prevestitor al destinului favorabil (lat. omen fati), de aducător de succes și de prosperitate - reiese cu mare pregnanță din datina specific slavă a „primului oaspete” (pol. polaznic) din dimineața de Anul Nou (de Sfântul Vasile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
recolta și animalele lor. Pentru rutenii și huțulii din Maramureș și Bucovina (din localitatea Prislop, de pildă), polaznic-ul ideal era evreul, pentru că el prevestea noroc și bogăție de-a lungul Întregului an. De multe ori, hazardul - specific acțiunilor cu valoare augurală - era eludat ; evreii din zonă erau la mare căutare În astfel de zile, fiind invitați În mod special În foarte multe case <endnote id="(230, p. 57)"/>. Magia darului inaugural Se pare că această practică a făcut o carieră neașteptată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care Încearcă să supraviețuiască Într-o societate coruptă. Având Însă În vedere informațiile cuprinse În acest capitol, este posibil ca pictura Evreul cu gâsca să aibă și o altă semnificație. Ar putea fi vorba despre unele reminiscențe ale vechiului obicei augural, cu valențe rituale, ca evreii să dea cu anumite ocazii creștinilor (inclusiv autorităților), ca dar magic, o pasăre de mâncare (clapon sau gâscă). După cum am văzut, se pare că - la nivel oficial - obiceiul a fost sistat În timpul domniei lui Alexandru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Gazeta Bucovinei ca foiletonist și lucrează aici între anii 1891-1893 și 18951896. Când apare Patria, în 1897, scrie aici foiletoane politice. După 1900 colaborează la Timpul și la ziarul Deșteptarea din Cernăuți. A semnat și cu pseudonime: Argus, Amsis, Augural, Alma, Brutus, Catos, Coriolan, Mucenicul ș.a. A scris cu ironie și fantezie, cu umor, sarcasm și causticitate, alteori aluziv, parodiind tonurile, anecdotic, un foileton literarpolitic de ținută intelectuală. * Gazeta Bucovinei Gazeta Bucovinei apare duminică 7 decembrie 1924 la Cernăuți, după cum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
exaltare lăuntrică 8. Dosarul critic al romanului reține prezența tabloului și îi comentează semnificațiile. Astfel, În subcapitolul Caietul albastru de dictando. Un procuror al câmpiei din volumul Romancierul în fața oglinzii, Ion Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale ce structurează romanul Galeria cu viță sălbatică, atribuindu-i funcția de mise en abyme, deopotrivă prospectivă și retrospectivă: Tabloul Plata Dijmei aflat în camera lui Chiril este una din marile hieroglife ale romanului, încifrând și descifrând, pentru cine știe să
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea binecuvântată licoare se poate drege și busuiocul (aflu recent că expresia asta este greșită, nu busuiocul este dres, el drege apa, sfințind-o). Nicolae e un nume augural și devoțional antic, de la Nikolas, un compus care cuprinde nike (victorie) și laos (popor). Ajungem apoi la Nicolae sfântul și dăruitorul, făcătorul de minuni, născut prin părțile Lichiei (Asia Mică). Ne mândrim cu numele pe care îl purtăm, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe care până la amintita conferință nu-l văzusem niciodată, dar îl citisem mai întâi în colecția Vlăstarului, apoi în Cuvântul, în Vremea, în Revista Fundațiilor regale, și pe care, din cauza unor coincidențe, în fond nerelevante, dar care mie îmi păreau augurale, îl consideram ca pe un fel de frate mai mare. Coincidențele erau acestea : el s-a născut pe strada Melodiei la numărul 1, în luna martie ; pe aceeași stradă m-am născut și eu, la numărul 8, tot în martie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prin adânca lor semnificație, neînțeleasă de alogeni, poate singurele care au scăpat nepoluate de unii alogeni mai tuciurii ce-au transformat alte obiceiuri În motiv de cerșetorie prin tramvaie și trenuri. Paranteză: Datinele de Anul Nou, având toate un caracter augural, Își au sensul numai Împlinite În fața gospodarului, adică acasă la el, nu În tramvai. Jumătate dintre familiile românești, mai precis jumătatea urbană, sunt acum strânse În jurul unui brad, mai mult sau mai puțin Împodobit, brad nu neapărat de ele tăiat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și în care a început istoria naturală»” se plasează „la începutul și în afara devenirii”. De aici începe durata cronologică, dar, odată deschis intervalul sacru, tot aici ea se oprește pentru a permite întoarcerea ceasului la ora zero, cu toate caracteristicile augurale ale începutului. „Abolirea timpului profan și proiectarea omului în timpul mitic nu se face, natural, decât la intervale esențiale, adică în cele în care omul este cu adevărat el însuși: în momentul ritualurilor sau al actelor importante”. Reluarea timpului sacru și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]