71 matches
-
în foi de varză, ca niște proiectile imense, dătătoare de energie și de o pofta olteneasca de viață. Mioara nu-mi spunea niciodată să mănânc mai mult decat aveam pofta, dar o auzeam în hol, răstindu-se la unchi-meu: “Augustine, lasă copilul să mănânce, să nu plece nemâncat, auziși?” De rușine, mai luăm o sârmă pantagruelica, iar muica mă aprobă mulțumită în vreme ce deliciosul proiectil mi se topea în gură: “Așa, mai ia una, că nu te grăbește nimeni”. Adevărul e
Filmări nunţi şi botezuri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82699_a_84024]
-
anterioare, acest ultim număr din Archaeus rămîne la fel de substanțial și de interesant: Eugen Ciurtin nu-și dezminte pasiunea pentru studiile orientale, Andrei Oișteanu interesul pentru imaginea evreului în culturile est-europene; li se adaugă o contribuție străină, un studiu semnat de Augustine M. Casiday de la universitatea din Durham. Revista include și cea de-a doua parte a analizei lui Marius Lazurca despre credințe și viziuni eschatologice din perioada paleocreștină. Sub îngrijirea Mihaelei Timuș și a lui Eugen Ciurtin, publicarea corespondenței inedite, din
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
mult decît evident: imaginea Părintelui Ioan nu este un rest de gîndire mitică, ci, paradoxal, o anticipare a descoperirilor din epoca expansiunii maritime de la sfîrșitul secolului al XV-lea. în Christian Death and Divine Foreknowdlege.Theophylact Simocatta's Agonistic Solution, Augustine M. Casiday propune, pornind de la întrebarea "Știe oare Dumnezeu ora morții noastre?", o analiză a răspunsului istoricului bizantin Teophylact Simocatta la această problemă. Sub titlul Ritual and Simbolic Xenocide in Central and Eastern Europe, Andrei Oișteanu le oferă cititorilor revistei
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
în cimitirul din Le Cellier, în apropiere de Nantes. Louis de Funès a avut, din prima căsătorie cu Germaine Louise Elodie Carroyer, un băiat Daniel Charles Louis (născut în 1937). Ulterior divorțat, Louis de Funès s-a căsătorit cu Jeanne Augustine Barthélémy, strănepoata lui Guy de Maupassant, care îi va dărui doi copii: Patrick Charles (născut în 1944), actualmente medic radiolog și Olivier Pierre (născut în 1949), actualmente commandant in Air France. Louis de Funes a fost, de asemenea, cultivator de
Louis de Funès: 100 de ani de la nașterea celui supranumit "Chaplin francés" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78848_a_80173]
-
lui Stefen Frangmeier, cu roboții monstruoși acționați din cockpit-ul strâmt este invocat Matrixul și nu numai, colonelul Quaritch (Stephem Lang) poate fi oricare dintre militarii furioși deciși să inventeze un război pentru a avea de lucru, cu Dr. Grace Augustine (Seagourney Weaver) avem în minte seria Alien, deși doctorul are intenții pacifist-ecologiste aici, cu copacii vii ne amintim de Enții din Stăpânul inelelor etc. Ca și în Matrix cu Neo - aici Neo se numește Jake Sully (Sam Worthington) - suntem conectați
Avatarul soldatului Jake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6582_a_7907]
-
Potrivit unui studiu, paternitatea tardivă crește riscul de autism și schizofrenie pentru copii. Mutațiile spontane reprezintă unul dintre motivele principale ale evoluției speciilor, dar ele pot să genereze și diverse maladii. Pentru a evalua importanța mutațiilor, cercetătoarea irlandeză Augustine Kong și colegii ei au studiat genomurile a 78 de copii suferind de tulburări autistice și de schizofrenie și pe cele ale părinților lor. Ei au descoperit astfel că majoritatea mutațiilor spontane regăsite la copil proveneau din genomul transmis de
De ce femeile trebuie să aibă copii cu bărbați tineri () [Corola-journal/Journalistic/65950_a_67275]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ADEVĂRUL, IUBIREA ȘI FRUMUSEȚEA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 775 din 13 februarie 2013 Toate Articolele Autorului „Dacă oferi dragoste, frumusețea va crește și toate acestea pentru că dragostea este frumusețea sufletului.” Saint Augustine Se spune că numele Adevărului este Iubire. Adevărul are frumusețe deoarece este esența vieții pe care o trăim în iubire. Întreaga existență, ni se spune de asemenea, cu excepția omului, trăiește în adevăr. Numai omul poartă cu el minciuna, numai el
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
James Joyce (1882 - 1941) a fost poet și scriitor anglo-irlandez, considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Este cunoscut îndeosebi pentru romanele : “Portretul artistului în tinerețe” (1916), “Ulise” (1922) si “Veghea lui Finnegan” (1939). James Augustine Aloysius Joyce a fost primul copil al lui John Stanislaus Joyce și Mary Jane Murray. În conformitate cu dorința parintilor, Joyce ar fi trebui să fie preot, el a învățat la mai multe școli iezuite și a fost înscris la University College
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
Învață-mă Doamne și deslușește-mi căile pentru a Te sluji cât pot de bine! Povara Duhului Tău îmi sfâșie palmele netrebnice și-mi gârbovește umerii firavi, Doamne. Dă-mi acum putere, fiindcă semnele le-am deslușit! Iar tu, Sfinte Augustine, învață-mă cum să fiu ostaș al Apocalipsei și voi muri cu numele tău pe buze! ― Acum poți vorbi, Vassur, zise bătrânul într-un târziu. ― Doresc să mă primiți Ucenic în Abație. Primul a început să râdă aghiotantul din dreapta Abatelui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și că noua organizare dorește doar să îi pregătească pentru momentul în care vor merge în Câmpie la familiile lor...? ― Familiile pe care nu le-au avut niciodată... ― Și ce contează? În ochii lor, familiile astea echivalează cu fericirea... Sfinte Augustine, cum te naști tu numai pentru a-ți mântui la nesfârșit tovarășii și ca să mori în această groaznică încercare! ― Poate că ai dreptate, acceptă Maria. Dar dacă află? Sau, mai bine zis, ce-ai să te faci când eliberarea voastră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o podoabă, dar Kasser era bucuros că putea ieși onorabil din încurcătură. ― Mulțumesc. ― Înălțimea Ta, vorbi din nou Alarik, poți să te superi pe mine, dar trebuie să-ți atrag atenția că te jecmănește. Ceea ce ți-a dat e o augustină de duzină, o bijuterie simplă, pe care femeile o primesc înainte de a naște primul lor copil. E un obicei răspândit în câmpie, dar augustina asta e doar una de duzină, lucrată neîngrijit și nici măcar nu e completă. Fostul împărat privi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Nu-mi puteți face asta. Or să mă sfîșie! ― Nu cred. E mult mai probabil să devii o persoană foarte importantă. Dar uite, fiindcă nu vreau să te jignesc, o să iau și de la tine ceva în schimbul australului. Dă-mi o augustină și o bucată de hârtie. Alarik se execută imediat, neîncetînd însă să bombănească. Kasser scrise câteva rânduri pe bucata de hârtie, împături în ea augustina și le închise pe amândouă în containerul cu austral. ― O să te contactez mai târziu să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că nu e decât un experiment care se repetă la fiecare douăzeci de ani. O merită mai mult decât oricare altă copie de-a lui care a trăit în ultimii două mii de ani! Ce bărbat deosebit trebuie să fi fost, Augustine! Nu mi-arfi stricat nici mie o tăvăleală cu tine. Și poate că aș fi făcut un copil... Hmmm, ce copil ar fi fost acela, Doamne? Maria nu răspunse imediat, ci se așeză pe pat lângă Stin. ― Venisem să-ți aduc
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Făcătorul de Dumnezeu, a pornit lucrarea sfântă a Abației acum patruzeci și șapte de generații. Străbătând deșertul vechii Europe, din praful Pannoniei i s-a arătat Dumnezeu, care luase chipul unui hoinar încălecat pe o ticăloasă mașinărie. "De ce te temi, Augustine?" a întrebat Domnul. "De mânia ta, Doamne!" "Ba nu Augustine", i-a răspuns atunci Domnul, "te temi de suferința pe care știi că o poți îndura în numele Meu. Ți-e frică de încercările prin care Eu îți arăt drumul. Dar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
patruzeci și șapte de generații. Străbătând deșertul vechii Europe, din praful Pannoniei i s-a arătat Dumnezeu, care luase chipul unui hoinar încălecat pe o ticăloasă mașinărie. "De ce te temi, Augustine?" a întrebat Domnul. "De mânia ta, Doamne!" "Ba nu Augustine", i-a răspuns atunci Domnul, "te temi de suferința pe care știi că o poți îndura în numele Meu. Ți-e frică de încercările prin care Eu îți arăt drumul. Dar oare, Augustine, te-ai gândit vreodată cât de mici sunt
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întrebat Domnul. "De mânia ta, Doamne!" "Ba nu Augustine", i-a răspuns atunci Domnul, "te temi de suferința pe care știi că o poți îndura în numele Meu. Ți-e frică de încercările prin care Eu îți arăt drumul. Dar oare, Augustine, te-ai gândit vreodată cât de mici sunt fricile tale pe lângă spaima Mea?..." Eu sunt Domnul Dumnezeu tău și mi-e frică numai de propria-mi nemărginire murmură în gând Abatele, dimpreună cu Isidor. - ... iar faptul că te cheamă Augustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Joseph, H.W., Knowledge and Good in Plato’s Republic, Oxford, 1948. Murphy, N.R., Interpretation of Plato’s Republic, Oxford, 1951. Levinson, R. In Defense of Plato, Cambridge, Mass., 1953. Rosen, Stanley, Plato’s Statesman. The Web of Politics, St. Augustine’s Press, Inc., 2003 (traducere în franceză: Paris, J. Vrin, 2004). Joly, Henri, Le renversment platonicien. Logos, episteme, polis, a III-a ediție, Paris, J. Vrin, 1994 (1974). Annas, Julia, Introduction à la République de Platon, PUF, 1994 (Oxford, 1981
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să discute iarăși din punct de vedere filosofic problema imaterialității sufletului în Mărimea sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland. Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland 1978; Volum colectiv, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo 1991. În 388, Augustin s-a întors în Africa și a rămas aici definitiv; aici l-a cunoscut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
operă. În plus: D. De Bruyne, Saint Augustin reviseur de la Bible, în Miscellanea Augustiniana, II, Roma 1931, pp. 521-606; F. di Capua, Il ritmo prosaico in S. Agostino, ibidem, pp. 607-764; F. Darrell Jackson, The Theory of Signs in St. Augustine’s De doctrina christiana, REAug. 15 (1969) 9-49; H. Hagendahl, Augustine and the Latin Classics, Almquist & Wiksell, Göteborg 1967; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris 1984; E. Kevane, Agustine’s De doctrina christiana
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în Miscellanea Augustiniana, II, Roma 1931, pp. 521-606; F. di Capua, Il ritmo prosaico in S. Agostino, ibidem, pp. 607-764; F. Darrell Jackson, The Theory of Signs in St. Augustine’s De doctrina christiana, REAug. 15 (1969) 9-49; H. Hagendahl, Augustine and the Latin Classics, Almquist & Wiksell, Göteborg 1967; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris 1984; E. Kevane, Agustine’s De doctrina christiana: A Treatise on Christian Education, „Recherches Augustiniennes” 4 (1966) 97-133; C.P.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1979) 103-133; Idem, Il termine „praedestinatio” tra il 420-435..., ibidem, 25 (1985) 27-64; studiile lui C. Tibiletti despre Cassian și Faust din Riez (vezi mai jos). Traduceri: ACW 14, 1952 (The Call of all Nations); 32, 1963 (Defense of St. Augustine). Despre Cronică, cf. C. Molè, Prospettive universali e prospettive locali nella storiografia latina del V secolo, vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità. Actele Congresului... Erice (3-8 XII 1978), Centro di Studi Umanistici, Messina 1980, pp. 195-239; B. Luiselli
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a reînceput să discute din punct de vedere filozofic problema imaterialității sufletului în Mărimea sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland-Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland, 1978; ***, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo, 1991. în 388, Augustin s-a întors în Africa, unde a rămas definitiv; aici l-a cunoscut pe diaconul Aurelius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
red.). în plus: D. De Bruyne, „Saint Augustin reviseur de la Bible”, în Miscellanea Augustiniana, II, Roma, 1931, pp. 521-606; F. di Capua, „Il ritmo prosaico in S. Agostino”, ibidem, pp. 607-764; F. Darrell Jackson, The Theory of Signs in St. Augustine’s De doctrina christiana, REAug. 15 (1969) 9-49; H. Hagendahl, Augustine and the Latin Classics, Almquist & Wiksell, Göteborg, 1967; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris, 1984; E. Kevane, „Agustine’s De doctrina christiana
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în Miscellanea Augustiniana, II, Roma, 1931, pp. 521-606; F. di Capua, „Il ritmo prosaico in S. Agostino”, ibidem, pp. 607-764; F. Darrell Jackson, The Theory of Signs in St. Augustine’s De doctrina christiana, REAug. 15 (1969) 9-49; H. Hagendahl, Augustine and the Latin Classics, Almquist & Wiksell, Göteborg, 1967; I. Hadot, Arts libéraux et philosophie dans la pensée antique, Et. Augustiniennes, Paris, 1984; E. Kevane, „Agustine’s De doctrina christiana: A Treatise on Christian Education”, Recherches Augustiniennes 4 (1966), 97-133; C.P.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pp. 103-133; Idem, „Il termine «praedestinatio» tra il 420-435...”, ibidem, 25 (1985), pp. 27-64; studiile lui C. Tibiletti despre Cassian și Faust din Riez (cf. infra). Traduceri: ACW 14, 1952 (The Call of all Nations); 32, 1963 (Defense of St. Augustine). Despre Cronică, cf. C. Molè, „Prospettive universali e prospettive locali nella storiografia latina del V secolo”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Congresului... Erice (3-8 XII 1978), Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 195-239; B. Luiselli, „Indirizzo
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]