85 matches
-
-și dea jos oamenii de pe cai și să ia latura din dreapta a dispozitivului, urmărind, înainte de toate, să creeze un aliniament cât mai larg și astfel - foarte important - să le îngreuneze hunilor încercuirea. Realinierea unităților încă nu se încheiase când se auiră primele strigăte de alarmă, iar Datianus anunță că dușmanul pornise la asalt. Sebastianus se duse de îndată, împreună cu el, pe un mic pinten ce constituia punctul ce mai înalt a colinei. Hunii înaintau, dar de această dată cu mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Civilization, partea I: The Novel, partea II: Poetry, Iași, 1980-1983. Traduceri: Christian Barnard, Inima nu trebuie să moară, Iași, 1988. Repere bibliografice: Alexandru Zub, Receptarea literară în orizontul istoriei, ATN, 1983, 2; Rodica Albu, „Opera lui Charles Dickens în România”, AUI, literatură, t. XXIX, 1983; Ștefan Avădanei, „Charles Dickens”, AUI, literatură, t. XXXII, 1986; Emilia Chiscop, A murit prof. dr. Grigore Vereș, „Monitorul” (Iași), 1998, 17 aprilie; Mihai Avădanei, Un adevărat lord - Grigore Vereș, „Monitorul”, 1998, 16 octombrie; Titus Raveica, Memoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
1980-1983. Traduceri: Christian Barnard, Inima nu trebuie să moară, Iași, 1988. Repere bibliografice: Alexandru Zub, Receptarea literară în orizontul istoriei, ATN, 1983, 2; Rodica Albu, „Opera lui Charles Dickens în România”, AUI, literatură, t. XXIX, 1983; Ștefan Avădanei, „Charles Dickens”, AUI, literatură, t. XXXII, 1986; Emilia Chiscop, A murit prof. dr. Grigore Vereș, „Monitorul” (Iași), 1998, 17 aprilie; Mihai Avădanei, Un adevărat lord - Grigore Vereș, „Monitorul”, 1998, 16 octombrie; Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor, III, Iași, 2001, 157-162. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
1 Gramar, 1997. "Adevărul". Alecsandri, V., [f. a.], Călătorii - misiuni diplomatice, Craiova, Scrisul Românesc. Analiză (curs de matematică) (internet, http://80.69.83.61/digibook/index.php). Acasă TV. Antena 1. Antena 3. As. "Atitudinea" (publicație online: www.atitudinea.ro). AUBLLR. AUI. "Azi". B1 TV. Bălăiță, G., Lumea în două zile (ediția a VII-a), Iași, Polirom, 2004. Bălcescu, N., Românii sub Mihai-Voievod Viteazul, Chișinău, Litera, 1998. Bratosin, D., Elemente de dinamica pământurilor, București, Editura Academiei Române, 2002. "Bursa". CADE. Calitatea vieții. Revistă
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
1935; Demetrios, Tratatul despre stil, introd. trad, Iași, 1943; Aristotel, Poetica, București, 1957; Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, introd. Aram M. Frenkian, București, 1963. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 83-86; Călinescu, Ulysse, 279-283; N. I. Popa, Constantin I. Balmuș, AUI, științe sociale, t. III, 1957; In memoriam Constantini I. Balmuș, îngr. Cicerone Călinescu, Traian Diaconescu și Constantin Botez, Iași, 1984; Gavril Istrate, Constantin Balmuș, CL, 2000, 1. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3; Ștefan Lemmy, Popularizarea istoriei, CRC, 1984, 45; Gh. Platon, „De la istoria critică la criticism”, AUI, istorie, t. XXXII, 1986; Vasile Pușcaș, Datoria creației majore, TR, 1987, 24; Nae Antonescu, „Istorie și istorici în România interbelică”, ST, 1989, 8; Victor Neumann, Istoricul față în față cu istoria, F, 1990, 6; Mihai Răzvan Ungureanu, „Lucrul cel mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
reculegere, au devenit însă evidente. Ospiciile, odată preluate de Epitropie, au căpătat un caracter de instituție sanitară, ceea ce a făcut ca alienații să polarizeze tot mai mult spre asemenea unități. În urma dispunerii datelor de arhivă consultate, rezultă că în Moldova aui funcționat mai multe ospicii mănăstirești. Două din ele, Neamțu și Golia, au fost mai mari. Trebuie să le alăturăm însă ospiciul de la Adam (Tecuci), precum și altele, așa cum vom încerca să demonstrăm în paginile următoare, unele din ele fiind "redescoperite" de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
14; Al. Zub, „Dacia literară”, AIX, t. X, 1973; Cornea, Oamenii, 72; Al. Dobrescu, „«Dacia literară». Destinul unei reviste. Viața unei epoci literare”, CL, 1974, 12; Despina Tomescu, „Dacia literară”. Destinul unei reviste, RITL, 1974, 3; Antoaneta Macovei, „Dacia literară”, AUI, t. XXI, filologie, 1975; Liviu Leonte, Raporturi culturale franco-române, CRC, 1980, 15; Valentin Tașcu, „Vasile Alecsandri, poeții felibri și «Cântecul gintei latine»”, ST, 1981, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 336-337. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
o dezbatere, MS, 1976, 1; Vasile Gh. Șega, Din nou despre originea lui Arghezi, R, 1976, 3; I.D. Lăudat, Ascendenții, CRC, 1980, 21; Florea Firan, Noi date argheziene, R, 1980, 9, 10; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, AUI, literatură, t. XXVI, 1980; Mitzura Arghezi, Câteva precizări necesare, RL, 1983, 6; Șerban Cioculescu, Argheziana, București, 1986, 442-448, 467-470; Pavel Țugui, Arghezi necunoscut, București, 1998, 6-8, 14-17, 32-48, 58-63. R.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
operile sale (1768-1846)”, „Contemporanul”, 1881, 3; Rosetti, Dicț. cont., 194; [Informații biografice. Procesul Vizanti], „Opinia”, 1899, 3, 4, 187; Encicl. rom., III, 1227; Lovinescu, Scrieri, II, 552; Maria Frunză, Cele dintâi cursuri de literatură română la Universitatea din Iași (1860-1900), AUI, științe sociale - istorie, filologie, t. VIII, 1962; Ist. lit., II, 577; Bucur, Istoriografia, 86-88; Dicț. lit. 1900, 906-907. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]