52,353 matches
-
Toate Articolele Autorului O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEȘNICIE-DICȚIONARUL PERSONALITĂȚI ROMÂNE SI FAPTELE LOR Părtași la scrierea unei pagini memorabile a istoriei contemporane de cultură românească, am trăit o clipă cât veșnicia ... Am văzut cum se înscrie-cu pana de aur a inimii- în patrimoniul unui neam, o istorie vie. Da, am fost martorii inscripționării pe timp, pe Oameni, pe spațiu, pe Nemurire, a unei pagini memorabile a istoriei de cultură și civilizație românească -lansarea celui de al 57-lea volum
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/O_enciclopedie_cu_iz_de_vesni_al_florin_tene_1388902523.html [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
melodică pe când însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din univers către vitraliul uman, iar aceasta are permanență. În el găsim rodul de aur al muncii cu aură a artistei Maria Șalaru. Munca aceasta are frumosul rol de a contribui la înnobilarea diademei cultural artistice a Bacăului ei căruia-i slujește până la alipirea cu inima. Maria Șalaru este, se va vedea, între personalitățile municipiului
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
orfană. Motiv pentru care îmi dau seama că România nu are numai o disperată nevoie de resurse materiale, pe care nu le are, dar este săracă, atât de săracă, în resurse spirituale, care sclipesc, ici, colo, ca un grăunte de aur, pe fundul unei albii care cere și ea, atât de disperat, revărsare ... 18 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: DICTATURA RESURSELOR / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dictatura_resurselor_jianu_liviu_1326873093.html [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
de folclor, 1982), Legende din Țara Moților (1983), Drumul Urieșilor (1986), Zânele din Cetatea Ghiurbercului (roman, 2001), De unde se adapă curcubeul (2002), Lavița de piatră (povestiri, 2003), care amintesc pe alocuri de cartea lui Al. Mitru din 1974, Muntele de aur - legende si povesti din Munții Apuseni, ce își are sursa de inspirație în aceeași zonă spirituală. Majoritatea prozelor Mariei Ioniță par puțin dramatice. În re¬a¬litate însă, totul evoluează pe linia unei unități interioare, nu pe linia intrigii exterioare
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
priviri broderiile inegalabile ale Elenei Voloșenca (cum i se spunea în noua ei familie). Pavel Bălan ne intermediază acest privilegiu, în detalii ce ne dezvăluie expresia absolută a migalei filigranistice, specifică giuvaiergiilor, căci lucrările Elenei sunt executate în fire de aur și argint. Specialiștii consideră aceste broderii ca fiind primele lucrări de artă laică, ceea ce azi ar fi ca echivalent stilistic tapiseriile artiștilor plastici. Arta excepțională a creatorilor români, oferită facil privirilor noastre prin intermediul Albumului dlui Pavel Bălan, e relevată, în
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
echivalent stilistic tapiseriile artiștilor plastici. Arta excepțională a creatorilor români, oferită facil privirilor noastre prin intermediul Albumului dlui Pavel Bălan, e relevată, în context religios, și prin miniaturile și frontispiciile cărților liturgice, adevărate bijuterii artistice, tetraevangheliarele cu ferecături în argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de voievozii Moldovei și executate de meșteri moldoveni. Varietatea tematică și ingeniozitatea creativă a meșterilor iconari din decursul secolelor ne acaparează
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Amprente > SUB CRUCEA VEACURILOR SECI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului SUB CRUCEA VEACURILOR SECI Sub crucea veacurilor seci, zac băi căzute-n beznă și tânguie pământul în dor de aur cald aceeași rugăciune a șteampurilor mute, cu umbre neclintite ce sângele îmi ard. Bucata mea de pâine pe masă șade albă uscându-se în coaja mirosului de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1496152804.html [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
acorduri fără cer, balans de vagoneți în galerii pierdute cântând fără măsură ecouri în eter! Mă mai întreb: putea-va uita de mine Vâlva ori mă așteaptă încă în trupu-i de nălucă să-i împlinesc blestemul cusut cu fir de aur pe-acea potecă simplă care din Bucium urcă? Din lampă nu mai ies fărâme de lumină, rugina îmi mănâncă sub pași cu dinții reci palma nu-mi mai asudă pe casca îndoită și-atât mi-a mai rămas : să sper
SUB CRUCEA VEACURILOR SECI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1496152804.html [Corola-blog/BlogPost/381559_a_382888]
-
deschid punga inimiipentru săraci și orfaniiau două lumânăripentru înfrânaripomelnicului îi fac mătăniide buzunarul altarului rănii.îngenunchez la Dumnezeucu frică ;... XXIX. PICĂTURA DE STILISTICĂ - DE COSTINA SAVA, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015. CORZI DE AUR versuri de ELENA BULDUM Elena Buldum știe să creeze adevărate poeme de coloratură sonoră, lăsând stările sufletului să grăiască prin duhul lor, de parcă semnificațiile ar ieși în afara cuvintelor. Ilustrativă este în acest sens poezia ”Corzi de auR” , inserând în partituri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
2015. CORZI DE AUR versuri de ELENA BULDUM Elena Buldum știe să creeze adevărate poeme de coloratură sonoră, lăsând stările sufletului să grăiască prin duhul lor, de parcă semnificațiile ar ieși în afara cuvintelor. Ilustrativă este în acest sens poezia ”Corzi de auR” , inserând în partituri sonore, jocul de vibrante impulsuri ale simțirii: ” În ochi melancolia/ C-un sunet se ridică/ Și îmi pătrunde-n piele/ Și pielea / Se-nfurnică/ Vibrează, e o undă/ Pe tâmplă mă masează/ Se face corzi de aur/ În
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
de auR” , inserând în partituri sonore, jocul de vibrante impulsuri ale simțirii: ” În ochi melancolia/ C-un sunet se ridică/ Și îmi pătrunde-n piele/ Și pielea / Se-nfurnică/ Vibrează, e o undă/ Pe tâmplă mă masează/ Se face corzi de aur/ În suflet se așează” - unde poeta receptează prin propriii senzori, efectele muzicale ale unei stări de melancolie, intensificându-și rezonanța prin întreaga-i ființă. Ivită ca din stropul sonor al unui diapazon, pe portativul simțirii sale poetice, repede își ... Citește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Citește mai mult CORZI DE AURversuri de ELENA BULDUMElena Buldum știe să creeze adevărate poeme de coloratură sonoră, lăsând stările sufletului să grăiască prin duhul lor, de parcă semnificațiile ar ieși în afara cuvintelor.Ilustrativă este în acest sens poezia ”Corzi de auR” , inserând în partituri sonore, jocul de vibrante impulsuri ale simțirii: ” În ochi melancolia/ C-un sunet se ridică/ Și îmi pătrunde-n piele/ Și pielea / Se-nfurnică/ Vibrează, e o undă/ Pe tâmplă mă masează/ Se face corzi de aur/ În
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
de auR” , inserând în partituri sonore, jocul de vibrante impulsuri ale simțirii: ” În ochi melancolia/ C-un sunet se ridică/ Și îmi pătrunde-n piele/ Și pielea / Se-nfurnică/ Vibrează, e o undă/ Pe tâmplă mă masează/ Se face corzi de aur/ În suflet se așează” - unde poeta receptează prin propriii senzori, efectele muzicale ale unei stări de melancolie, intensificându-și rezonanța prin întreaga-i ființă. Ivită ca din stropul sonor al unui diapazon, pe portativul simțirii sale poetice, repede își... XXX
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
și duhovnicească a vieții în sânul familiei, încă din fragedă pruncie, influențează în mod substanțial direcția ulterioară a drumului spre Iisus Hristos. O familie care își ia în serios rolul de „biserică mică”, așa cum o numește Sfântul Ioan Gură de Aur, va facilita integrarea și creșterea copiilor, a elevilor, în Biserica mare. În mod evident ignorarea acestor îndatoriri părintești va da roade pe măsura și calitatea efortului depus. În contextul actual, rolul Profesorului de religie este dificil, delicat, dar absolut necesar
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… by http://uzp.org.ro/profesorul-de-religie-un-model-de-conduita-pentru-ucenicii-sai-si-un-mediator-in-scoala-in-care-isi-desfasoara-activitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
mai rău e că nu-i nici o deosebire față de anchetele de la Roma, magistre! -,,Gravissimum est imperium consuetudinis!”. (Rău lucru este puterea obișnuinței!) *** Arhiereul Caiafa primi un bețișor înfășurat în pergament. La unul din capete se afla vulturul imperial, poleit în aur. Arhiereul întoarse capul dezgustat la vederea acestuia, așa că nu dori să-l atingă și îl puse pe sclavul trimis de procurator să citească el biletul. Sclavul citi în elină: ,, Se va face precum voiești arhiereule. Dar înțelegerea rămâne înțelegere. Îl
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
l-am atins și l-am rugat în tăcere să rămână în vecie țintuit într-un eden fără sfârșit. Cuvintele s-au temut, și-au pierdut din fermitate și s-au estompat în emoție mută, dăruindu-mi fericite clipa de aur a imaginii încremenite-ntr-o natură supremă, desăvârșită, iar culorile june ale primăverii își tricotau bucuroase asortările împachetate în dantescul anotimpului. M-am întrebat atunci cu pietate ce am făcut în lumea asta să merit o asemenea chemare, ce forțe
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
Petre Bușoiu, se deschise ușa până la perete și își făcu apariția patroana restaurantului, madam Floreasca, îmbrăcată foarte elegant: taior și fustă de culoarea petalei de cicoare, un șal de mătase albă îi acoperaea parțial salba de la gît (cu băncuțe de aur prinse pe bandă vernil-violet), iar toartele din aur sclipitor, cu trei semiinele dantelate și steluțe diamantifere pe margini, se legănau ca niște cireșe la urechi, pe când pălăria din mătase de Ceylon (cu nuanțe viorii... pe un alb de nea pufoasă
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
își făcu apariția patroana restaurantului, madam Floreasca, îmbrăcată foarte elegant: taior și fustă de culoarea petalei de cicoare, un șal de mătase albă îi acoperaea parțial salba de la gît (cu băncuțe de aur prinse pe bandă vernil-violet), iar toartele din aur sclipitor, cu trei semiinele dantelate și steluțe diamantifere pe margini, se legănau ca niște cireșe la urechi, pe când pălăria din mătase de Ceylon (cu nuanțe viorii... pe un alb de nea pufoasă, având câteva pene aurii, de fazan, prinse prinse
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
să nu care cumva să vă uscați, vă poftesc să luați cu încredere și mâncați. Menilul casei vă este pus la dispoziție de Madam Mami și, făcând o reverență largă, a râs în mod teatral ca să-și arate dinții din aur strălucitor, care-i dădeau un farmec aparte, fiindcă nu dgeaba-i spuneau mai vechii ei admiratori, „contesa” Marița. Vă asigur că nu veți regreta și mă veți căuta. Didina, care-i știa obiceiul, i-a oferit un pahar (model cupă de
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
și încheierea - Epilog Altfel spus, revenind puțin la problematizarea inițială, acum în concluzie și în încheiere, vom recunoaște faptul că raportul, între și dintre cele două instituții, a evoluat în mod diferit de-a lungul timpului, plecând de la perioada de aur a așa - zisei simfonii bizantine și ajunfând până la contextul actual geopolitic, social, cultural și religios care trebuie să presupună anumite pârghii și condiții de relaționare între cele două instituții mai sus menționate. Această asociere nu poate fi contextuală, conjuncturală sau
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
îi spunea Lea, o casă plină cu copii, o curte mereu plină cu puișori, o casă recunoscută a dragostei. Munca lui de comis voiajor era grea, necesita multă alergătură, dar el nu se plângea niciodată. Om cu un suflet de aur, harnic și priceput la toate, săritor la nevoile vecinilor, sau oricăruia îl solicita ceva, nerefuzând niciodată pe nimeni, l-a făcut foarte iubit în întraga localitate. Astfel că majoritatea gospodinelor în special știau că Leon le va aduce orice ar
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1420092402.html [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate/ ceva-ntre ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
vâscul de origine divină, întrucât nu avea rădăcini dar își păstra prospețimea frunzelor precum smaraldul, strălucirea. Vâscul se culegea numai în perioada de după solstițiile, de vară și de iarnă. Folosit în ritualurile celtice, el era tăiat cu o seceră de aur, de un preot cu rang înalt, îmbrăcat în alb, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul, pentru a nu-și pierde proprietățile tămăduitoare. Ei le atârnau apoi deasupra ușilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor și a altor rele
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
general, inteligenți, dar cu inteligența canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică. Elita clasică a acestei lumi pare abulică, amețită, adormită, fără nerv și fără voință. Aici nu este vorba despre conflictul dintre generații, nici despre mitul vârstei de aur, nici despre nostalgia tinereții, ci de realism. Am fost avertizați demult că „somnul rațiunii naște monștri”. Nu demult, am văzut ciocane distrugând statui mesopotamiene sau bombe nimicind Palmyra! Ar fi bine să veghem cu toții ca toate admirabilele descoperiri și invenții
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
readus în memoria noastră. BORIS MARIAN Opera lui Ben Corlaciu • Tavernale, București, 1941; • Pelerinul serilor, București, 1942; • Arhipelag, București, 1943; • Manifest liric, București, 1945; • Moartea lângă cer, București, 1946; • La trântă cu munții, București, 1949; • Candidatul, București, 1950; • Timpii de aur, București, 1951; • Pâinea păcii, București, 1951; • Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957; • Cazul doctor Udrea, București, 1959; • Baritina, București, 1965; ediția (Când simți cum moare vântul), București, 1972; • Poezii, București, 1969; • Poeme florivore, București, 1972; • Starea de urgență, București
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]