16 matches
-
rotunjește pe cărare lăturalnică sau dacă se golește de urma norilor, nu ai fi abandonat cântarea frunzelor poleite de vise, ai fi intonat la nesfârșit murmurul apropierii. Daca ar fi fost suficient, nu ai fi dispărut după cortina tăcerii, în aureolări împietrite, blocând cu ezitarea căile de revărsare ale izvoarelor în pădurea de sensuri. Dacă ar fi fost suficient, nu ai fi suportat vremea depărtată de sursă, m-ai fi căutat disperat în cuprinsul tuturor lucrurilor, aș fi pulsat fără tăgadă
LUPTA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1493104371.html [Corola-blog/BlogPost/374012_a_375341]
-
măiestria absolut de excepție a marelui arhitect Norman Foster. Sir Norman Foster! Dematerializarea volumelor lui Brâncuși își găsește aici utilizarea materială superioară, practică și concretă, în viața de zi cu zi. Ambele sublimări au același înțeles. Mai sus, mereu către aureolarea omului! Numai că Brâncuși e, totuși, transcendental! E Luceafăr, și e Ciocârlie, și e Infinit. Și îmi place că a fost prieten cu Tristan Tzara și Marcel Iancu ... Roni CĂCIULARU Israel 10 mai 2011 Referință Bibliografică: CONSTANTIN BRÂNCUȘI - LUCEAFĂR, CIOCÂRLIE
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – LUCEAFĂR, CIOCÂRLIE ŞI INFINIT... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Constantin_brancusi_luceafar_ciocarlie_si_infinit_.html [Corola-blog/BlogPost/344299_a_345628]
-
Eden și Golgotă, totodată) - este urmărită și de Eminescu, în poezia sa. Trezirea interioară, dinspre Kundalini spre vertex, pentru a uni cu cosmosul. De aceea, imaginea centrală a poeziei eminesciene este Muntele, înconjurat de starea de Eros (îmbrățișarea-spirală dublă), ca aureolare, situare în Triunghiul Ființei Divine, în Soarele Negru. Somnul eminescian este înafară somn, înăuntru maximă activitate-zbor către Cărarea-Cale, întoarcerea la/în Ritual. Și, prin Ritual, la Mit. Câți dintre noi, cei care îngânăm Logos-ul eminescian, avem puterea să ne
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
măiestria absolut de excepție a marelui arhitect Norman Foster. Sir Norman Foster! Dematerializarea volumelor lui Brâncuși Își găsește aici utilizarea materială superioară, practică și concretă, În viața de zi cu zi. Ambele sublimări au același Înțeles. Mai sus, mereu către aureolarea omului! Numai că Brâncuși e, totuși, transcendental! E Luceafăr, și e Ciocârlie, și e Infinit. Și Îmi place că a fost prieten cu Tristan Tzara și Marcel Iancu...
Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
cum desigur credeai, nădăjduiam numai ivirea unei alte realități, pierdute cu ani în urmă, crezusem o clipă - Doamne, cât de scurte sunt clipele în tinerețe! - că te iubesc. „Cine n-a avut o asemenea infirmitate în viață? sau o asemenea aureolare?” Realitatea pe care o speram venea din adolescență; mă gândeam la Keti, la plecarea ei - o schilodire a ființei care spera reîntregirea. Lung, după ce povesti cele întâmplate cu o zi înainte, încheind curiozitatea învățătorului și a Anei care ascultase prefăcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cu excepția ultimului, prozatorul din Calea sufletului își privește fără duioșie afișată mica lume de umili funcționari, militari cu grade inferioare, pensionari și alți bătrâni, narează în general fără efuziuni lirice, fără descripții ample de natură, fără nostalgia timpurilor defuncte, fără aureolarea „bătrânilor”, ca în povestirile lui Emil Gârleanu. El nu duce obiectivitatea până la impersonalitatea naratorului, asemenea lui I. L. Caragiale, insinuează chiar un palpit de simpatie față de unele personaje, dar o face disimulat, trecând afectul în note de vag umor și ironie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
magnetici ai planetei. Interacțiunea Pământ-Soare crează o nouă imagine pentru zona dincolo de ionosferă, adică pentru magnetosferă (Fig. 3.8.) care devine puternic deformată având forma unei cvasielipse foarte alungită. Cavitatea geomagnetică prezintă la exterior teaca magnetosferei, iar în interior zonele aureolare care coboară până în ionosfera inferioară și zonele capcană în care sunt capturate particulele solare, fiind formate din centuri de radiații centurile Van Allen. Numită inițial strat Appleton, numele actual de ionosferă a fost dat de către Sir Robert Alexander Watson-Watt în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a propriei ființe pentru a-l accepta pe celălalt (bun, rău, nu mai contează cum). Ea presupune ridicarea pe o nouă treaptă existențială, prin obnubilarea unor porniri ce ne sărăcesc. Iertarea este o „trambulină” subiectivă de transgresare a răului, de aureolare pozitivă a lui, de Înaintare către pace, regăsire și Îmbogățire. Este un mod de a ne descoperi și a ne Împăca cu noi Înșine. Înseamnă dărnicie, generozitate, expansiune, chiar dacă aceste acte nu se văd și nu primesc o expresie exterioară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și nu numai), religia primește o nouă configurare reflexivă și integrare valorică prin raportarea la cadrul general de cunoștințe, atitudini și conduite transmise de școală. Prin intermediul religiei ca disciplină de studiu, școala se centrează spre valori fundamentale deosebit de necesare pentru aureolarea și semnificarea responsabilă a altor valori (științifice, pragmatice, etice etc.). Valorile religioase sunt valori „de pornire”, reprezintă „infrastructura” ce poate condiționa adiționarea sau stocarea unor noi cunoștințe, deprinderi și atitudini. Acestea reprezintă stabilul, permanentul, absolutul din panoplia de valori. Din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
nu liniștea și pacea, atunci măcar starea de bine, de confort psihic și sufletesc al națiunii - aceasta este logica demonstrației lui Ion Iliescu. Denaturarea este făcută strategic, cum am spus deja: mai întâi accentul cade pe aportul muncitorimii, apoi pe aureolarea rolului FSN ca șlefuitor al revoltei în revoluție. Doar prin intermediul Frontului Salvării Naționale, sugerează autorul, revolta spontană a devenit revoluție, adică „o mișcare politică precis organizată și precis determinată, care să pună capăt nu doar unui regim, ci însuși sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ca o perlă în scoică, ca și ea hrănită din cochilie, ca și ea aderentă!" În cazul ei, spirala "de var" a cochiliei ("Cercul de izolare, care o aureola în mod obicinuit, părea întunecat...") e o treaptă în structurarea imaginii aureolare (a nimbului), individualizatoare pentru "trupul sufletesc", o eterică "pavăză", ce a inversat sensul "locuirii", a răsturnat "spirala", interiorul devenind exterior, protector ("emanațiunea noastră spirituală în jurul formei materiale"; "dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval" etc.). De comparat, la distanță
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
deși își dădea seama că, în condițiile date, e o investiție exagerată, n-a avut cum să nu o pună în operă, în dauna economiei românești care avea nevoi realmente urgente. N-ar fi știut că se dădeau dispoziții pentru aureolarea Licăi Gheorghiu ca actriță și n-a prea simpatizat-o pe a doua fiică, Tanța (să fi fost aceasta și rezultatul zvonului despre paternitatea ei incertă?), punîndu-i piedici în calea căsătoriei ei cu cîntărețul Grigoriu. Autorul (care nu-l agrea
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
închisă, contemplativă, sub raportul tectonicii sintaxei și morfologiei limbajului sonor: aplicarea consecventă a principiilor simetriei și cvadraturii în alcătuirea motivelor, frazelor și perioadelor ori în structurarea formulelor ritmice și a strategiei orchestrale. Romantismul propune cu osârdie evitarea sensului unic și aureolarea textului muzical cu o remarcabilă densitate de sugestii, postulând intențional opera deschisă, polisemică, încărcată de narativitate. Tot ceea ce a urmat Romantismului (Impresionism, Expresionism, Neoclasicism, Concretism, Conceptualism etc.) și-a extras seva fie din programatismul (manifest ori implicit) intens narativ, fie
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
însumarea lor sub numele generic de memorialistică. Jurnalul, corespondența sunt mai mult sau mai puțin calendaristice, notează evenimentele sau stările psihice spontan, sur le vif, pe când amintirile, memoriile beneficiază de perspectiva timpului, care poate avea o fruncție selectivă, uneori de aureolare și de sentimentalizare a faptelor sau, din contra, de o judecare mai severă a lor. Se manifestă câteodată și efortul de obiectivare. Dar acestea sunt variabile de la un autor la altul. Că memorialistica le înglobează pe toate ne-o confirmă
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
sa sclipitoare, cu acel suflu al imagi- nației și al expresiei stilistice, prin puritate și frumusețe, la care se adaugă virtuozi- tatea de mare reușită. Interpretarea fiecărei piese din program s-a definit prin claritate și distincție și prin acea aureolare a capodoperelor la care nu acced fie și mulți dintre pianiștii care și-au cucerit celebritatea. Haruna Shinoyama a propus audienței Sonata pentru pian și vioară, nr. 7, în Do major, op. 30, nr. 2 de L. van Beethoven și
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
și-ar fi recăpătat, nu fără convulsii, demnitatea pierdută. Și care, cu fariseismu-i moștenit, încearcă să amețească mințile (dispuse oricînd să fie amețite). Să nu ne înșele, cumva, dragostea devoratoare pentru cultură a fostului ștab al Editurii Tehnice și deci aureolarea confraternă a celor ce-și consumă caloriile în aceeași cultură. Să fim serioși: totul e doar propagandă. Și disperată confecționare de imagine. Dar, în fond, pe cine-i are în vedere oacheșul mecena atunci cînd ține Cotroceniul în interminabile firitiseli
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]