1,688 matches
-
Sebastian Condurache, « disputat » ca un « trofeu » de mai mai multe personaje feminine, deopotrivă, eleve și profesoare : Ramona, Angela, Minodora și indirect chiar Georgeta, pentru ca, în final, să fie un alt deznodământ : Condurache - Adriana. Autorul, pătruns de îndemnul horațian din Ode, Aurea mediocritas, al spiritului de echilibru, își compune ficțiunea în diegeza realismului verosimil, dar și al responsabilității social-morale. Tot astfel, guvernat de același principiu, construiește și imaginea personajului principal - profesorul Condurache. Centrează interesul pe profesorul de matematică, nu intâmplător. El personifică
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402136648.html [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]
-
tot! „Cine este acest om și ce dorește de la mine?” Se uită prin toate încăperile și nu-și putea crede ochilor; un lux cum nu a mai văzut în viața ei! Tablouri imense a căror rame sigur trebuiau să fie aurite. Covoare în care ți se afundau picioarele. Mobilier sculptat, cine știe din ce lemn deosebit și scump... pe jos ori era marmură ori gresie de cea mai bună calitate... Bucătăria era cât sufrageria de la mama de acasă. Avea pe puțin
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_te_trage_ata.html [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
grămătic al cuvântului scris, și vorbit, la Cancelaria Domnească a Artei. Un elegant și rafinat critic de istorie și artă, care se ascundea, cu modestie, sub o puzderie de pseudonime, în paginile publicațiilor. Câtor ucenici ai Cuvântului nu le-a aurit leagănele! Câtor torțe ale Muzelor nu le-a vegheat arderea! Câtor candele ale destinelor nu le-a șters, cu buricele degetelor împreunate la scris, ca într-o mută rugăciune, lacrima! Erudit și carturar? Înger păzitor al Mitropoliei Olteniei, care s-
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
laie, iar dacă lovesc cerul, stele mi-o aduc pe Mit ca să-mi recite poeziile. De aceea propun lumii ca cea de a treia zi a lunii Octombrie să fie ziua universală a cititorului. De ce a treia zi a miezului aurit de toamnă? Pentru că legenda spune că în prima zi Dumnezeu l-a văzut pe Poet singur și trist. A doua zi a trimis un înger să afle de ce poetul e singur și trist. Îngerul a venit, i-a citit poezia
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1456175326.html [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]
-
piatra străbuna, M artor viu de cuvinte cu dor O rhidee-n grădină vâlceana, cu hâr R am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
române,E cou de iubire, piatra străbuna,M artor viu de cuvinte cu dorO rhidee-n grădină vâlceana, cu harR am de stejar nepieritorI mn pentru eroi și-n cer veghetoriA rc peste vremi, înnoitor.S alvă Coziană, răsunet de stâncăL auri peste truda, Prețuire adâncăO ameni dăruiți, fapte, împliniriV ast univers de visări și trăiriE figie din Doina românăL ocuri și oameni heraldic străbuneO magii Vouă, bravi făurari,R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori!PORUNCI INSCRIPȚIONATE PE PRUNCICăzând
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
cât am putut... dar știu cât am cules: bucurie multă și împlinire, sens de viață, cunoaștere și autocunoaștere și multă, multă iubire. Sunt recunoscătoare profesiei și publicului. Pleiada de actori români urcă în piramidă patrimoniul românesc. Deasupra e uriașul arc aurit de nestinsele stele ale teatrului și cinema-ului nostru, printre care cea veșnic lucitoare a actorului Amza Pellea, tatăl dumneavoastră, care s-a stins atât de devreme și atât de trist pentru nerăbdătoarea la astfel de încercări, inimă a dumneavoastră
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427213401.html [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din străfundul pământului și-adâncurile marii, scot soarele că să răsară pentru tine. Pe cerul nopții îți voi pune doar luceferi, să strălucești alături, tu, mândră plăsmuire a dorinței mele. Soare topit să-ți aurească trăsăturile, iar luna îmbrace a ta umbră... umbră care-ți miroase-a flori de tei ! Gândul meu îți va masă tâmplă și va mângâia pielea-ți ce are nuanță rozei. Amfitrioana timpului iubirii ești tu, într-o viață formată din
NOI, ARC DE TIMP de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1423553339.html [Corola-blog/BlogPost/382325_a_383654]
-
Acasa > Stihuri > Momente > INSOMNIE Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului Cade cortina nopții de vară În aplauzele umbrelor tăcute Felinarele zâmbesc în lumini de ceară Străzilor aurite de stelele mute. Se-aud câțiva pași ușori și timizi Ecoul lor slab se stinge-n cerneală Sunt pași șovăielnici, triști și rigizi Ce scriu o poveste pe strada goală. Nesomnul îi poartă așa ...hoinărind Doar gândurile treze-i acompaniază
INSOMNIE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1471441070.html [Corola-blog/BlogPost/372298_a_373627]
-
Acasa > Versuri > Iubire > MI-AI CRESCUT ARIPI... Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-ai crescut aripi cu filigran de zahăr aurit Pe fiecare fulg ai scris iubire În flacără de cer perfid m-ai înălțat și aiurit Zvâcnind în mine murmur de-mplinire Apoi m-ai aruncat într-un ocean de gheață Și zborul mi-ai înțepenit Nici nu mai știu
MI-AI CRESCUT ARIPI... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1465155352.html [Corola-blog/BlogPost/381392_a_382721]
-
a rămas deschis pe masă, la poezia “Le Lac”. Veioza din dormitor, uitată aprinsă, îmbracă într-o lumină difuză podeaua lustruită și pereții zugrăviți în calcio vecchio. E cald și aproape întuneric. Soarele a apus și o ultimă rază răzleață aurește albumul de fotografii aflat pe noptieră. De pe coperta lui ovală, o femeie din epoca victoriană contemplă șalul de mătase chihlimbarie, aruncat pe spătarul vechiului fotoliu tapisat cu catifea verde. Femeia are ochi de un gri spălăcit, profil nostalgic și umeri
CONFIDENTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 25 din 25 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Confidente.html [Corola-blog/BlogPost/344970_a_346299]
-
fictive din durată, experimentată de noi toți măcar o dată : după un șoc, precum moartea, receptăm cele mai mărunte detalii, vedem ceea ce n-am fi văzut dacă moartea nu ne-ar fi bătut la ușă: femeile pregătind “masa sfințită”, profilul soției, aurit de soare, picurarea cerii... Poezie directă, sigură, în unele momente cvasi-axiomatică, deslușindu-ne un adevăr profund, a cărui exactitate o putem împărtăși cu toții: “Yo no ceso de/ estar vivo./ La madre no cesa/ de morir”. (“Eu nu-ncetez a/ fi
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/M_cinta_montagut_naturalete_eugen_dorcescu_1388248007.html [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]
-
numea: Gheorghe! Dode juca badminton. Când a murit Dode, s-a oprit ceasul. Era dimineață și m-am trezit în țipete. Ciudat. Era o zi cu soare, tramvaiele circulau prin fața blocului, oamenii mergeau grăbiți sau agale pe stradă, frunzele încă aureau în copaci. În salonul de terapie intensivă, bătrânul respira acum, mai ușor. Îmi mulțumește din priviri. Soția lui doarme pe un scaun. Eu îi mângâi ușor degetele brăzdate de cute adânci, și parcă îl țin de mână pe Dode. Cavalerul
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_gheorghiu_1433582731.html [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
Albe șoapte. Felinarele se-mbracă în paiete de cleștar. Luna-și crește plină unda Peste lacul deghizat în patinoar. Ninge peste Cișmigiu; Dimineață - Flori de gheață. Pe copacii desfrunziți crugul iernii troienește. Peste poduri și statui, Soarele păienjeniș de lumină aurește. Ninge peste Cișmigiu; Amiază - Zbor de rază. Fulgi albatroși la Monte Carlo valsează-n ritm aerian. Pe alei surâd idile Înfiripate-ntr-un mărunt Paris siberian. Corina Diamanta Lupu București 12 decembrie 2013 Referință Bibliografică: NINGE PESTE CIȘMIGIU / Corina Diamanta
NINGE PESTE CIŞMIGIU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ninge_peste_cismigiu_corina_diamanta_lupu_1386844698.html [Corola-blog/BlogPost/363285_a_364614]
-
ortodoxă. Icoanele originale fac parte azi din expoziția de muzeu din vila Cuibul liniștit. Pe crucea care termină iconostasul este pictat Hristos crucificat. La extreme se află cei patru evangheliști. Sub crucificare este pictată cu craniul lui Adam. Iconostasul este aurit. În afară de sculptura florală, sunt prezenți și îngeri încrustați și eroi biblici. Cupola este cu o organizare centrată, simbolul bizantin al veșniciei și al spațiului ceresc. În zenitul cupolei este pictat Iisus Hristos Pantocrator. În jurul lui, în cercul cupolei se află
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
are unde Și chiar nimic să strîngă-ntre picioare Petreceri, artificii, tiribombe Petreceri, artificii, tiribombe Cristale limpezi și obiecte hîde Cu toate au nevoie de un gîde Să le arunce ca pe niște bombe În jarul nopții unde cresc stafii Zorzoane aurite pentru fete Și gesturi care-ncet să le desfete Cu pana dulce de la pălării Ele-s trecute prin purificare La o dimensiune oarecare Ce le crează purele orgasme Si uneori și stelele visează Clipind către-nserarea noastră trează Dar au
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cit_sintem_tineri_ioan_lila_1347533297.html [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
gândești / spre mine. / Acasa mea e numele ce-l am / și mi-l rostești... (AmNS, 43). Poemele din volumul Oase plângând, deși par a fi „ocazionale“, dedicate soției, Dora Stănescu («Pe frunza sângeroasă a inimii mele / libelula Dora a adormit, / aurind cu ochii ei mari / cerul de stele / cu vid.» - Libelula, AmNS, 47), poetului Srba Ignatovici («La început generalul / numit în limba latină Imperator / mai apoi, căpitanii / numiți în limba latină centurioni / după ei rănile în defilare / după rănile în defilare
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CÂMPIA ȘI TU Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 977 din 03 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului prin seara cea dulce cu stele pe cer îmi intră în casă câmpia și râul, brățări aurite de păsări și toamna cu frunze ce zboară-n corole de spini, dulce de mână vine c-un râu, aducându-mi un coș cu bucate, arbori de muzici răsar în tăcere din ei ieșind cuvinte virgine din care fac madone
CÂMPIA ŞI TU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campia_si_tu_ion_ionescu_bucovu_1378198937.html [Corola-blog/BlogPost/347395_a_348724]
-
icoana miraculoasă. El este închinat Neprihănitei Zămisliri a Preasfintei Fecioare Maria. Altarul lateral din dreapta reprezintă „Pieta”, iar cel din stânga o reprezintă pe Preasfânta Fecioară Maria ca „Regina Cerului și a Pământului”. Ambele sunt sculptate în lemn de tei, pictate și aurite la fel ca și Amvonul, care îl reprezintă pe Iisus Bunul Păstor, toate aceste trei obiecte de artă fiind unice în Bucovina. Icoana miraculoasă a fost adusă la Cacica în anul 1809. Este, de fapt, copie a icoanei de la Czestochowa
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
gustăm câte ceva, spuse Ponțiu Pilat făcând semn cântăreților să se apropie și să cânte mai tare. Slujitorii schimbau acum vasele și platourile aducând altele pe care erau alte feluri de mâncare. -Vin de Falernus! spuse Ponțiu Pilat ridicând o cupă aurită pe care se reliefau scene mitologice. -Oh, îmi aduc aminte de Roma! exclamă tetrarhul. Roma și petrecerile pe care le frecventam în tinerețe...Ce mai festinuri ce mai banchete unde după ce mâncam pe rupte vărsam totul afară și ne umpleam
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ard felinarele toamnei în crengile triste și ude Din cer picură ritmic lacrimile ploilor nude. O frunză stingheră cazută pe caldarâmul tăcut Se stinge-n culori aurite în al agoniei sărut. Îngenunchiați la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1472793445.html [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
Se stinge-n culori aurite în al agoniei sărut. Îngenunchiați la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1472793445.html [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Însuflețind largul zării Se întorc în zbor cocorii. Berze, grauri, rândunele Se-ntorc acasă și ele. De l-atâta ciripit Soarele e fericit. Înspre câmpuri înverzite Raze aurii trimite. Bucuroși peste măsură Ies copiii-n bătătura. Cum vremea este frumoasă, Cine să mai stea în casă? Larma-i de nestăvilit, Joacă, râset, piuit! Aducând doar bucurie Primăvară să tot fie. Citește mai mult Însuflețind largul zăriiSe întorc în
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Larma-i de nestăvilit, Joacă, râset, piuit! Aducând doar bucurie Primăvară să tot fie. Citește mai mult Însuflețind largul zăriiSe întorc în zbor cocorii.Berze, grauri, rânduneleSe-ntorc acasă și ele.De l-atâta ciripitSoarele e fericit.Înspre câmpuri înverziteRaze aurii trimite.Bucuroși peste măsurăIes copiii-n bătătură.Cum vremea este frumoasă, Cine să mai stea în casă?Larma-i de nestăvilit,Joaca, râset, piuit!Aducând doar bucurie Primăvară să tot fie.... X. SĂ TRECEM PRIN VIAȚĂ ZÂMBIND, de Valeria Iacob
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
lungi de muncă istovitoare...Normal,oamenii care fac din c...ț bici și apoi îl fac să și pocnească merită toată admirația semenilor lor. Și totuși unde a greșit omul nostru ? A avut c...ț,a făcut biciul,i-a aurit mânerul,si pocnește de-i face și pe prinții din Dubai să se-nverzească la auzitul pocnetului.Unde-i bubu? Cum naiba să-i explic americanului și să-l fac să-mi înțeleagă durerea? Lui chestia i se pare WOW
MA-NTELEGI....PAC-PAC??!! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_ntelegi_pac_pac_.html [Corola-blog/BlogPost/358914_a_360243]