269 matches
-
mai spun, dorul de Irina n-are nume... În Dilemă Veche de saptamana trecută, Alex. Leo Șerban a ales pentru colajul “15 ani de dileme” unul dintre textele ei: Eu cred ca Irina Nicolau trăia pe stradă. Aproape că un aurolac, amușina locurile și oamenii. Intra în curți, ca la țară, dar nu ca să cumpere lapte, ouă, oale de lut, lavițe și îi, ci ca să afle povești. Apoi le teșea cu mîna ei, ieșeau poveștile ei. Aș fi putut alege oricare
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
184, 19-25 iulie 1996) off topic. Nu spui despre vacanță prelungită din decembrie pana în ianuarie? Ai fost în America Latină? Dacă da, plssss, deapănă cate ceva la un moment de răgaz și nostalgie. Por favor:) Să ști că nare față de aurolac, cu toate astea. Dumnezeu să i dea Lumină Irinei Nicolau, căci ea a împrăștiat Lumină cît a pășit pe pamant! Dragoș, nu te credeam chiar așa sensibil (modul pozitiv al cuvantului)! Nu e bine să o ții așa mai mult
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
multicultural în care adepții fiecărui cult religios s-ar apucă să infesteze spațiul public cu manifestări cel puțin la fel de entuziaste și insidioase ale propriilor sărbători. Clamarea în falset a Nașterii și a Imaculatei Concepțiuni de către grupuri turbulențe de seminariști și aurolaci s-ar completă de minune cu bocetele funerare ale cohortelor de evrei ieșiți să țină Yom Kippur-ul în stradă ori cu prosternările Mecca-centriste ale musulmanilor găsiți de cîntarea muezzinului care la o casă de schimb, care în stația de autobuz
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
reducție a acestuia. Cuvintele par a se contrage, a seca drept rezultat al unui scepticism trecut în reflex, manifestîndu-se într-o înclinație către expresia laconică. Lehamitea conștiinței se oglindește în versul "economic", concentrat: "fetița cu chibrituri/ suflă în punga cu aurolac// ah ce rușine exclamă limuzina/ care gonește prin zăpadă/ spre antilopele bordelului" (Fapt divers). Ori: "iarnă grea geroasă/ cîteva vrăbii se adună/ la ușa înghețată// împart cu ele/ ultimele firimituri ale pensiei" (Notiță șianuarieț). Ori: "între glorie și nimic/ exersează
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
din asfaltul topit și ținîndu-mă de nas ca să nu inspir mirosurile de putrefacție, de descompunere, înnecăcioase și contagioase, cu mîinile peste pleoape ca să nu văd cum mișună viermii, prin saci de gunoaie abandonați, răvășiți în voie de cîini, pisici și aurolaci. Duminică, 28 iulie, am crezut că o nouă eclipsă poate fi urmărită de la noi din țară. Cerul negru apăsa, tăcut la început, cu burta peste oraș. La un semn, pe care l-am pierdut, s-a dezlănțuit potopul. Apa curgea
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
dificultate a fost realizată, aproape în totalitate, la noi, în fostele studiouri Buftea, ale cinematografiei de stat, privatizate Mediapro, și retehnologizate; dar acesta e un alt subiect. După cum un alt subiect ar fi faptul că reviste occidentale, altfel amatoare de aurolaci și guri de canal, au părut complet indiferente față de performanța producătorilor de a descoperi și exploata, în România (probabil la prețuri modice față de alte părți ale lumii), spații splendide, care au "reprezentat", cu succes, în film, Vaticanul, Palatul de Justiție
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
în holul unei gări incredibil de neprimitoare. Sînt împodobită ca un pom de Crăciun. Nu mișc. Am stat mai bine de o oră în picioare, paralizată de frig și îndelung studiată de privirile trecătorilor. Făceam parte deja din décor. Un aurolac a încercat să lege niște vorbe, m-a ciupit oarecum de fund și m-am bucurat că nu a făcut, în cele din urmă, pipi pe mine ca pe o statuie în mărime naturală. Nici acum nu știu cum am ajuns pe
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
cîteva ore înaintea începerii spectacolului de la Teatrul Mic se încheiaseră cele 24 h petrecute de TV5 la București. Reporteri, prezentatori, cameramani, ingineri de sunet au încercat într-un interval incredibil de scurt să prindă pe peliculă conturul chipului României, de la aurolaci și cerșetori pînă la elementele de tradiție și spiritualitate. Unii s-au arătat indignați de anumite imagini, refuzînd să privească crudul și complexul adevăr în față. Zografi ne arată cam aceeași oglindă și cam aceleași linii - groase, delicate, subțiri, proeminente
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
de tinerii din Piața Universității? Mai știe cineva ce s-a ales din toată acea generație de „gavroși” care-au stat cu piepturile dezvelite în fața pistoalelor automate ale slugoilor lui Ceaușescu? Comparați privirea lor neînfricată cu căutătura piezișă, sfios-buimacă, a aurolacilor, egalii lor de azi ca vârstă, și aveți harta tragediei unei țări căreia îi e teamă să câștige la competiția istoriei și preferă s-o ia pe miriște, concurând de una singură, dar ieșind sistematic pe locul doi. N-am
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
ei, cam același lucru. Orașul și artistul Orașul nu este doar un sat mai mare, o așezare cu o mai accentuată desfășurare pe verticală, în care apa și căldura vin (dacă vin!) pe țevi și în ale cărei canale sug aurolacii din pungă, ci el este infinit mai mult decît atît, și în structurarea, în dinamica, în expresia, în existența lui profundă și chiar în metafizica sa, artistul are un rol esențial. Iar prezența acestuia nu este una spontană și circumstanțială
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
pianistului mi s-a întipărit pe retină și abia mai văd pe unde calc. E trecut de ora unu din noapte. Pare pustiu în jurul meu? Doar o senzație. O viermuială ciudată animă, nocturn, drumurile mele. La rotiserie, taximetriștii, polițaii și aurolacii stau la rînd vorbind zgomotos despre fotbal și femei. Prietenul meu, căruia i-am promis că înființăm Partidul Săracilor iar eu voi fi șefă la cadre mă informează scurt și complice cum stă "treaba", cîte adeziuni s-au mai strîns
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
de Herăstrău, te întîmpină altă lume. Aici tunsul gazonului n-are noima, nici Feng Shui-ul după care-și poziționează patul vedetele noastre și nici snobismul nu doare. Aici poți doar să treci smerit, să te faci cît mai mic. Un aurolac dansează în intersecție. Cu căștile pe urechi, îmbrăcat cu un palton lălîi și jegos, dansează cu o fericire tîmpa, în timp ce mașinile de lux trec vîjiind pe lîngă el, din toate părțile. Muto!, îmi spune mama printre două fumuri de țigară
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
pentru acum și pentru totdeauna "Iisus plângea" dar dacă tu ai să treci strada de când Doamne ai ațipit în rîcoarea grîdinilor din cer de când Doamne ai adormit printre betoane stropite de fiere printre pubele și câini încuiați în brumă printre aurolaci fără chip și fetițe de consum străvezii ca apa prăvălite de ecstasy pe trotuare de când Doamne te-ai culcușit printre hârtii cu semnături de sânge contracost și fetuși gâtuiți cu sârmă de copii în zori nesățios și rău corbul dostoievksi
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
șantaje, sute de mii de câini vagabonzi, droguri și drogați, tineri (dezorientați), bătrâni-schelete (care pot fi folosiți ca material didactic în facultățile de medicină); jurnaliști arestați (în ideea că o putere o umilește pe alta și amândouă țara); mulțimi de aurolaci, violuri, corupție, mituiri, pensii mizere, proxenetism, case părăsite, văi cu vile și piscine (construite cu sudoarea frunții, mă!), alunecări de teren, incendii, conducte petroliere (cu ramificații terminate în cisternele hoților, dați în urmărire generală, acum și pururea și...), neveste mutilate
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
nici atât de pudibond încât să mă ia cu leșin și nici atât de ipocrit încât să fiu oripilat de spectacolul unor mistreți împușcați. Iar imaginea bieților iepurași "cu sânge pe botic", oricât ar fi de dramatică, pălește, pentru mine, în fața realității "aurolacilor" ce dorm în găurile de canal. În povestea clasică Scufița Roșie, personajul înspăimântător mi s-a părut întotdeauna lupul, nu vânătorul. Drept urmare, lunga discuție în jurul partidelor de "asasinat în masă" la care se dedau mărimile zilei mi se pare cu
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
bani pentru ele. Toate s-au dus de rîpă. A înflorit în schimb un joc de întrajutorare care a ruinat pe cei mai mulți și a îmbogățit pe cîțiva. Nu mai vorbesc de droguri și prostituție - astea-s floare la ureche - de aurolacii a căror soluție n-o rezolvă nimeni și mîine copiii ăștia or să ne dea în cap ziua în amiaza mare. Aici e raiul afacerilor necurate, al corupției care mînjește pe cel mai mic funcționar. Separarea puterilor în stat? Ce
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
nu le-am străbătut niciodată așa. Din centru spre margine, de la kilometrul zero, la Mîntuleasa, Pache Protopopescu, Obor, Lacul Tei și retur. E dramatismul poetic al lui Cristian Popescu, înăuntru și afară. Bucurii, euforii, bahice și nu numai, boieri și aurolaci, angoase, creatori, familia, scrisul, Arta Popescu, iubiri, iubite. Ca și pe stradă. Lumi care se pot urmări în oglindă, de multe ori. Chiar și burțile sau speculațiile pe care le face spectacolul mi se par timpi necesari de aduceri aminte
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
și frizerii atoateștiutori și locvace. Fetele de pe centură cu tarife variabile în funcție de marca mașinii și de chipul clientului, și administratorul de bloc care în fiecare lună își justifică mica ciupeală prin schimbarea acelorași clanțe de la spațiile comune. Baronul local, și aurolacul, suporterul echipei naționale de fotbal cu tricolorul pictat pe față, și cei care nu visează decât obținerea statutului de cetățean al Quebec-ului. Câți români, atâtea Românii, toate autentice. De la cea care a stat pavăză creștinătății în vreme ce în Occident se construiau
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
căzut și câte s-au rupt din noi o viață-ntreagă poți să vezi, imaginându-ți-le, cât de departe se-ntinde plapuma roasă a timpului: de-la-Rai-pân'-la-noi-și-înapoi. Am văzut noaptea, în centru, la capătul bulevardului Carol, un băiat, un aurolac, care, plictisindu-se, arunca cât putea el de departe un pietroi. Măsura în pași dacă l-a aruncat mai departe decât în celelalte dăți, dacă și-a bătut singur, ca orice adevărat atlet, recordul. Și iar ridica pietroiul și iar
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
benzinărie reia, în bună măsură, rețeta (de succes) din Povestiri din lumea nouă. Aceleași destine în tranziție, recognoscibile ca prototipuri umane (românul emigrat în timpul ceaușismului reîntors după revoluție în calitate de investitor, victimele erorilor judiciare și învingătorii timpului nostru, securiștii, șantajiștii, încornorații, aurolacii, ratații, boschetarii, cei dispuși să-și sacrifice căsniciile pe altarul reușitei profesionale), aflate pe muchia de cuțit care desparte iadul de rai, fericirea de dezastru, bunăstarea de mizerie. Personajele acestui volum, la fel ca cele din Povestiri din lumea nouă
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
plîng pe față. Unii sînt plini de bani, dar își jelesc onorabilitatea de pe vremea cînd trăgeau mîța de coadă, cu cartea de muncă. Aștia le dau tonul boschetarilor, care acum visează la o revoluție pe invers și îi învață pe aurolacii ăștia mici că pentru ei Moș Crăciun e Ceaușescu»." (p. 78) Important în proza lui Cristian Teodorescu este întotdeauna ce se spune, nu cum se spune. Tehnica povestirii și stilul au o importanță secundară în raport cu povestea și ideile care se
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
cartier și șefilor de galerie ai echipelor de fotbal din divizia A. Este o Românie a contrastelor, cu o identitate incertă, în care tradițiile balcanice (bacșiș, peșcheș) se interferează cu civilizația de tip occidental, jeep-urile slalomează printre gropi și aurolaci, arhitectura vilelor este copiată din filmele americane, iar gunoiul este abandonat cu se-ninătate la colțul străzii. La fel ca strămoșul său I.L. Caragiale, Radu Paraschivescu vede enorm și simte monstruos. Lumea din jur este un nesecat izvor de stupoare, și
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
centrul Bucureștiului a fost paralizată încă de la primele ore ale dimineții, accesul automobilelor a fost interzis și pe tot traseul vizitei au fost demontate coșurile de gunoi și au fost sudate gurile de metrou, fapt ce a produs panică printre aurolacii care își găsiseră adăposturi underground. A venit însă și momentul mult așteptat al mitingului din Piața Revoluției. Iată cum se vede, descrisă de Radu Paraschivescu, asistența care așteaptă în ploaie sosirea președintelui american: „Printre spectatorii de lux care se luptau
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
sfârșit de viață...) "Mâine iau calea Fundenilor. Mă simt din ce în ce mai rău - mă mir că nu am făcut hemoptizie de atâta tuse... Mi-e groază de spital acum - l-am evitat cât am putut... Regret că nu a apărut încă vol. "Aurolac". Dacă mor: rog pe Lori să nu uite: vreau să fiu incinerată..." " De fapt ce mai vreau de la viață? Volumele importante mi-au apărut - unii spun chiar că am publicat prea mult! Ceva tot am realizat - chiar dacă mâine-poimâine nu-și
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
Am pus sub ochii cititorilor unsprezece subiecte din imediatul citadin și acum aștept măcar să-mi facă hatîrul unui zîmbet. În "Bazar bizar" își dau întîlnire George Bush și Florin Călinescu, Monica Bellucci și Mitică Dragomir, SPP-ul și CIA-ul, aurolacul și curva, colonelul dobitoc și pasagerul clandestin din autobuz, romancierul ratat și panglicarul soios, ce mai, o galerie în fața căreia comuți rapid de la un sentiment la altul. Culegerea asta de povestiri este radiografia unei urbe alienate și alienante, pe care
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]