2,578 matches
-
român, ne spune nouă, vizibil bucureșteni după nr, că e obliatorie centura și pentru locurile din spate, în Austria. Fața mea, aflată în spate, nu avea prinsă, ca de obicei, centura de siguranță. Austria, ce țară, dom’le! Și ce austrieci au devenit unii români... Interesant articol. Fiecare înțelege ce vrea din el. Contează foarte mult felul în care expui probleme de acest gen. Un ton calm de cele mai multe ori da rezultate mult mai bune, decît o rățoiala plină de indignare
Anger management by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82778_a_84103]
-
acelui Lebensgefuehl inaugurat în poezie pe plan european de Goethe. Spiritul epocii, cumpănă între romantism și criticismul social și estetic care avea să ducă la realism, grefat pe înclinațiile lui temperamentale, și-a pus pecetea pe întreaga creație a liricului austriac. Familia de spirite în care este încadrat este cea a lui Heine, Freiligrath și a compatriotului său Anastasius Gruen, scriitori deopotrivă lirici și revoluționari. Convertirea setei de libertate în substanță lirică rămâne semnul distinctiv al creației lui Lenau" 4). Un
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
categorie de spectatori care consideră teatrul o artă și nu o prestare de serviciu aducătoare de relaxare. Pe aceștia din urmă chiar îi sfătuiesc să nu-și bată capul cu un spectacol mai special, deloc ușor, plecînd de la piesa unui austriac ciudat, Werner Schwab și pînă la tonul regizorului (tînăr din punctul de vedere al anului absolvirii facultății, clasa Cătălina Buzoianu) Sorin Militaru. Despre care nici n-au avut timp să afle mare lucru, debutul lui neîntîmplîndu-se foarte de mult. Nu
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
izbăvită opera. Goga nu gîndise altfel cu patru decenii înainte: A murit un om: Ioan Slavici. Slavici nu era însă nici incult, nici neonest în ideile sale. Simpatiile sale mergeau spre civilizația din Centrul Europei mai degrabă decît spre unguri, austrieci sau nemți ca popoare. Compara, de exemplu, condițiile din închisoarea de la Vaț, de pe Dunărea ungurească, unde a stat în 1889, cu cele de la Fortul Domnești, unde a fost internat cînd a izbucnit, în 1916, războiul, ori de la Văcărești, unde a
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
ales de boieri, care folosesc argumentul "interesului național" ("Ne rugăm, nu lăsa țara să între alți oameni răi, sau nebuni să o strice, ci fii!"), și de aceea primește el povara domniei. Același argument este folosit în comentariul negocierilor cu austriecii care fuseseră începute de Cantacuzini (întrerupte prin moartea lui Șerban Cantacuzino). De data aceasta, pentru că face parte din tabăra adversă, defunctul domn cantacuzin nu se mai confundă cu "interesul național" și Împăratul are toată dreptatea să respingă doleanțele care "era
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
motive florale de un decorativism tandru și vetust. Dacă expresionismul său este transilvănean sau, mergînd mai departe, nordic, întregul fundal și ,,cadrul”, în totalitatea lui, sînt de origine central-europeană și, în particular, vieneză. Toposul cultural al Mirelei Trăistaru este Sezession-ul austriac în varianta lui cea mai autoritară, aceea a lui Gustav Klimt. Jocul livresc și reveria culturală ale acestei picturi pun în aceeași pagină tensiunile paroxistice ale expresionismului, grația geometriei și tihna solară a decorativului. Cu alte cuvinte, Munch, Klinger sau
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
de locuri, a devenit neîncăpătoare. Printre cei prezenți se aflau ambasadorul Petru Forna, profesori de la Academia de Teatru și Film din București, consilieri locali de la unele ambasade străine, la care s-au adăugat foarte mulți români stabiliți în Austria.” Despre austrieci nu se spune nimic. Dacă Centrul Cultural din Viena organizează asemenea serbări pentru ambasadorul nostru și pentru români, care se presupune că ar ști cine e Blaga, atunci degeaba se cheltuiesc banii. Închipuiți-vă că Institutul Cervantes, Institutul Francez sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
centru). Inițiativa a dus la scăderea dureroasă a veniturilor populației, iar urmările ei - ca factor catalitic al opoziției declarate - au fost dintre cele mai notabile, se observă în rapoartele lui Gabanyi. Într-unul din textele sale dramatice la limita scandalului, austriacul Werner Schwab scrie: “Fiecare om din țara asta are un cadavru îngropat la el în pivniță.” E ceea ce se poate spune la fel de bine despre oricare dintre țările socialismului real, căci, la urma urmei, cadavrele comunismului și cele ale nazismului își
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
e un film minunat: original, puternic și delicat, emoțonant la sfîrșit. Multe momente formidabile, undeva la limita umorului negru. Iar personajul principal (jucat de Tomas Lemarquis) e-atît de cool încît ar putea deveni personaj-cult printre tineri! Recuperez - pe video - și austriacul Blue Moon: nimic interesant. 30 mai. Ungurescul Szep Napok/Zile senine... (Aha, deci "Napoca" înseamnă "zile", sau "senine"?) Cam aceeași impresie ca la Slepa pega: oamenii știu să filmeze, dar au fițe. Mă-ntîlnesc cu Ionuț C., un "fan" al meu
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
spiritual de apărare. Deși nu este specificat în textul misei, mulți muzicologi au crezut că ea este expresia sentimentelor antirăzboinice ale acestui profund religios creator. Să mai spunem că în timpul compunerii acestei celebre mise, Guvernul Austriei a decretat că „niciun austriac nu va pronunța cuvântul pace până ce dușmanul nu se va întoarce la granițele lui”. Își dau concursul corul „Ion Românu”, pregătit de maestrul Iosif Todea și soliștii: soprana Maria Virginia Onița, mezzosoprana Mihaela Ișpan, tenorul Remus Alăzăroaie și basul Lucian
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
fascinație și magnetism, nu a dezamăgit niciodată exigenta publicului român. Vioară la care cântă a fost fabricată în anul 1697 de către Carlo Giuseppe Testore, acesta fiind “sora mai mică “ a celebrei viole a lui Wolfgang Amadeus Mozart. În fiecare an, austriecii se întorc cu entuziasm, afirmând că ar putea adună într-un român peripețiile prin care au trecut în turneele românești. De la simple anecdote, la inedită reprezentație din 2010, cănd autocarul cu recuzita a rămas blocat pe drumurile înzăpezite, iar muzicienii
Best of Vienna: Johann Strauss Ensemble la Iasi, 10 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94547_a_95839]
-
compoziții proprii. Demers susținut cu aplomb de talentații săi parteneri - Capriel Dedeian/ghitară, Petru Popa/pian, Artur Balogh/contrabas, Dinu Simon/baterie. Pe o linie mai puțin comunicativă s-a înscris colaborarea dintre vocalista de origine română Claudia Cervenca și austriecii Andreas Mayerhofer/pian și Gerald Selig/sax, clarinet. Un trio cameral, deliberat plasat sub tutela unor mari modele, precum Paul Bley, Jimmy Giuffre, Jeanne Lee sau Mal Waldron. În schimb, Ion Baciu (navetist între Iași și Stockholm) se manifestă el
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
se comportă ca Penelopa: ce face cu mizanscena, distruge cu scenariul! Oricum, revenind la scena intrării lui Alexandru în Babilon spre marea bucurie a perșilor, mie mi-a trezit amintirea unor imagini documentare ale lui Hitler intrând în Austria: și austriecii îl întâmpinau și erau veseli nevoie mare. Nici ca personaj tragic, Alexandru nu rezistă și iar fac apel la Aristotel pentru a explica acest fapt. El precizează câteva lucruri ŕ propos de eroi: trebuie să aibă un caracter ales și
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
încredere. Pentru că nu e "patriot de cafenea", când se anunță mobilizarea, se prezintă imediat pentru înrolare, dar e dus cu vorba de la un birou la altul, până ce Bucureștiul e ocupat, iar situația lui militară se schimbă radical. Dacă vin nemții, austriecii și ungurii, vine pentru Remus Lunceanu și marea primejdie (Primejdia e titlul unuia din primele capitole). Incertitudinea ("Eu ce fac?") îl copleșește, deși încearcă să se refugieze în "încrederea oarbă în fatalitate" și să se lase în voia întâmplării și
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
inevitabil, cimitire. Statisticile premergătoare primului război mondial consemnează o structură demografică și lingvistică aptă să argumenteze existența indubitabilă a miticului turn Babel. Dintr-un număr de 4913 locuitori, 2056 erau greci, 803 români, 601 ruși, 444 armeni, 268 turci, 211 austrieci, 173 evrei, 177 albanezi, germani, italieni, francezi, polonezi, muntenegreni, danezi etc. etc. Apoi, în 1918, rușii provoacă mari distrugeri orașului, bombardamentele din 1944 adîncesc și amplifică ruina, iar dezinteresul comunist și uitarea de astăzi plasează așezarea la limita fragilă dintre
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
totuși, întrebat care i-au fost ,modelele", Canetti a răspuns sarcastic ,locuitorii din savană"! Un alt exemplu de singularizare deliberată îl oferă intervenția prin care, în 1965, Canetti a reușit să determine Juriul Premiului Nobel să nu acorde distincția scriitorului austriac Heimito von Doderer.Acesta fusese în tinerețe membru al partidului național socialist.Canetti a aflat pînă și numărul carnetului său de partid iar Academia Suedeză nu putea decît să-i fie recunoscătoare pentru evitarea ,unui scandal".Von Doderer intrase în
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
cuvinte, am zis da într-o doară, mizînd pe faptul că Oravitzan îmi cerea textul cam tot așa. Eroare, însă! Spre deosebire de mine, care am plecat din Banat și nu m-am mai întors, adică mi-am mutat azimutul de pe Alpii austrieci pe lanțul Balcanic, Silviu Oravitzan s-a întors la Lugoj sau, după caz, la Timișoara, de pe toate meridianele pe care l-au purtat aripile confecționate din pînză de in, întinsă frumos pe șasiuri cu pene, sau din panouri de lemn
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
blagiană, este unicat În literatura noastră. Iat-o : „Pe miriști, / picioarele / s-au scurtat / și trupul Îl duc/ bătrânele boante.// Pe miriști, / pe miriști/ către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre-o umbră”. Expresioniștii austrieci și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin fiorii viziunii poetului născut În spațiul curburii Carpaților, În zona Vrancei. Trăitor În preajma durității munților, poetul Alecu Croitoru se luminează În spațiul liniștit al șesului, unde soarele parcă stă În spinarea
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează) Și la urmă o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind Înainte, așa cum privesc orbii) Catedrala aceasta care este neamul și poporul român cer o jertfă prea mare, (tragic) pe care noi n-o vom putea
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
Vin muscalii de-a călare,/ De la mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin”. Următorii „străini” sunt nenumiți, dar sunt aceia situați „Din Boian la Vatra Dornii”, adică în Bucovina. Nu este greu de ghicit că poetul se referea la austrieci (nemți) și la cei colonizați de aceștia printre românii din Țara de Sus. Alți străini sunt cei aflați „Din Sătmar pân’ în Săcele”, adică din colțul nord-vestic în cel sud-estic al Transilvaniei. Aici este vorba desigur despre stăpânii unguri și
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
patrioți strîngeau relațiile cu Franța și Rusia solicitîndu-le, în vederea alianței, ajutorul în tehnică de război. Disputat și tergiversat, acest ajutor sosea intempestiv, după ocoluri costisitoare care-l făceau încă și mult neînsemnat. Pe de altă parte, nu se putea refuza austriecilor și nemților anumite concesii. În primele zile ale încleștării chiar, un tren militar german transportînd marinari în Turcia trecu prin țară. Întîmplarea stîrni proteste și vii reproșuri în gazete. Pricepînd sensul curentului principal de conștiință, austriecii și nemții întăriră activitatea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
nu se putea refuza austriecilor și nemților anumite concesii. În primele zile ale încleștării chiar, un tren militar german transportînd marinari în Turcia trecu prin țară. Întîmplarea stîrni proteste și vii reproșuri în gazete. Pricepînd sensul curentului principal de conștiință, austriecii și nemții întăriră activitatea de prozelitism. Prin persuasiune și corupție ei își atingeau adesea scopul. Activau deschis, la lumina zilei, astfel că scandalurile se țineau lanț. Contele Czernin, minisitrul Austroungariei, avea misiunea să-l înduplece pe rege însuși. El îi
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
să văd câți oameni mai sunt astăzi din cei îmbogățiți gata să facă asta. Eu îi povestesc. După aia e Grigore Ghyka, care a a fost decapitat de către turci în 1777 pentru că n-a vrut să semneze cedarea Bucovinei către austrieci și asta l-a costat capul. Sunt câteva lucruri care te marchează. prima parte | a doua parte | a treia parte | a patra parte Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]
-
a unei mari federații europene. Cele dintîi datează chiar din secolul al XIX-lea, doar abia după primul Război Mondial preocuparea cu pricina capătă oarecare consistență. Cel dintîi protagonist al ideii unei Uniuni Europene a fost contele Richard N. Coudenhove-Kalergi, austriac după tată, japonez după mamă, convins că numai o Europă federalizată va fi capabilă să mențină sistemul de state stabilit la Versailles și să se opună atît heghemoniei politice a URSS, cît și celei economice a SUA. Un alt adept
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care naționalitatea se poate adaugă indivizilor oriunde s-ar afla aceștia, dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual realitatea pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]