2,633 matches
-
viața ai alergat după cineva să-l ajungi, să-l iubești, să-i împărtășești, să-l depășești, depășindu-te pe tine însuți, ca în final să ajungi tot un om depășit. Concursul de schi cu săritură de pe trambulină, din Alpii austrieci, abia începea. Toată lumea avea costum de schi indiferent dacă era concurent sau spectator. Frigul nu-i apăsa de loc. Niște pictori suprarealiști, veniți de la Paris, au agățat un puck galben pe bolta cerului, îmblânzind astfel, curenții reci, încolăciți în jurul spectatorilor
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
politic încifrat al Cavalcadei lui Constantin cel Mare zugrăvită în modesta biserică bizantină din satul Kritza (insula Creta). O preocupare deosebită a lui Sorin Ullea a fost modul de construire al spațiului interior, uimitoarea descoperire a marelui istoric de artă austriac Alois Riegel, publicată în 1901: „o entitate abstractă și nevăzută care este baza și punctul de plecare al oricărei arhitecturi, pereții fiind doar cochilia, învelișul acestui spațiu”, talentul constructorului fiind însă cel care determină calitatea spațiului interior religios sau laic
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
spre care se îndreptau, căutau soluții tehnice, organizatorice și sociale, aplicând în acest sens, uneori, măsuri dure, menite să redreseze activitatea minelor. După cum se știe, în perioada interbelică minele de cărbuni din Valea Jiului erau reprezentate de capitalul bancar, îndeosebi cel austriac, maghiar, francez și german, care profitau în urma valorificării bogatelor zăcăminte de cărbune din această zonă a Transilvaniei. După înfăptuirea marelui act al Unirii de la 1 decembrie 1918, statul român, specialiști în economie, juriști și politicieni, îndeosebi membri ai Partidului Național
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
organizatorii au deja pe agenda de lucru alte elemente de noutate: ” La ediția aniversara din 2016 , datorită succesului de anul acesta a festivalului, deja am primit confirmarea a încă doi parteneri care ni se vor alătura : Asociația Italienilor și Asociația Austriecilor. Din partea noastră, ca societate românească de cultură, am venit cu propunerea de a se institui un al doilea produs cultural pe langă festivalul de film , cu care să deschidem manifestarea: ne gândim poate la o expoziție de fotografie cu participanți
Festivalul de Film European din Calgary – Bilant ….si de la capat by http://uzp.org.ro/festivalul-de-film-european-din-calgary-bilant-si-de-la-capat/ [Corola-blog/BlogPost/93262_a_94554]
-
și sovietici (Bulgakov e primul nume care îmi trece prin minte). A treia nuvelă (autorul ne avertizează: pseudonuvelă) Aventurile unui kakanez în Pokerania e o replică la Alice în Țara Minunilor , v- lumea cărților de joc), dar și la scrierile austriecilor despre sfârșitul Kakaniei (Kakania însemnind la aceștia Imperiul kaesaro-krăiesc), cu intruziuni din Alecsandri sau I.L.Caragiale (la nume: Jurăstrâmb (avocat), Beliviu (șeful justiției popești), Ion Fărăcarte, Vera Buzecreți, Zița Muscărea, dar și Borges (cel din loteria din Babilonia). Cuțite în
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_strochi_1488274260.html [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru se deschide parcă o nouă poartă din universul românesc, Țara Loviștei, care se desfășoară către nord
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
blonde, ci și afișând o siluetă androgina, îmbrăcată adesea în costume bărbătești, sfidând preceptele morale ale societății. Debutând în cinema în Germania natală, după ce un accident i-a spulberat visul de a deveni violonista, Dietrich îi atrage atenția marelui regizor austriac Josef von Sternberg, care o distribuie în primul film german sonor, „Îngerul albastru” („Der Blaue Engel”, 1929). Succesul internațional al acestuia le aduce amândurora un contract la Hollywood și colaborarea cu Von Sternberg, care-i va fi mentor și partener
În această vară, Marlene Dietrich este la TVR 2-în fiecare miercuri, de la 20.10, la Telecinemateca by http://revistaderecenzii.ro/in-aceasta-vara-marlene-dietrich-este-la-tvr-2-in-fiecare-miercuri-de-la-20-10-la-telecinemateca/ [Corola-blog/BlogPost/339411_a_340740]
-
fond de investiții, 35.000 de hectare în codrii Vrancei. Un om de afaceri danez a cumpărat pentru exploatare peste 2.000 hectare în pădurile din Dâmbovița, care includ un important fond de vînătoare. Combinatul de la Sebeș, deținut de niște austrieci, toacă anual zeci de mii de metri cubi de copaci. Pe Valea Ierii, Cluj, dealurile, odată împădurite, sînt acum golașe. Peste 90% din lemnul de acolo este exportat în Austria, Japonia și America. În Țara unde găștile din guvern dau
Uneltele de la Bucureşti ale vicontelui Étienne D. Bilderberg by http://uzp.org.ro/uneltele-de-la-bucuresti-ale-vicontelui-etienne-d-bilderberg/ [Corola-blog/BlogPost/94156_a_95448]
-
țară și de peste hotare. Dansatorii, au făcut apoi scenă să vibreze, într-un potpuriu de dansuri populare, interpretate cu multă inima într-un ritm alert și încheiate cu marea hora, în care s-au prins să joace împreună români și austrieci uniți de acuma de strigătura „Hai la hora mai flăcăi” care nuavea nevoie de traducere. Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, cateva arii din operetele lui Johann Strauss, în interpretarea cunoscutei soliste Ingrid Mersch, de la operă din Viena. Taraful
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
le putea oferi celor dragi, mult mai mult decât în țară. Liza nu știa nimic din tot ce gândise el. Degeaba au tot anchetat-o cei de la securitate...femeia chiar nu știa. După câteva luni de stat în lagăr la austrieci, a scris acasă. Fusese bolnav și nu voia să-i îngrijoreze și pe ei. Printr-un vecin, șofer de tir, și-a făcut rost de tot felul de acte...că nevasta e nemțoaică, catolică...etc. După doi ani a ajuns
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_o_cafea_nemteasca_corina_lucia_costea_1327247375.html [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
ultimul volum Timpul regăsit apărut postum în 1927. În aceeași categorie pot fi introduși scriitori că irlandezul James Joyce, romanciera britanică Virginia Woolf, germanul Thomas Mann după desprinderea să de naționalism și împăcarea cu fratele său Erich, romancier și el, austriacul Robert von Musil al carui Om fără calități publicat parțial în 1930 și 1933 ( Conta¬minarea nu va apărea decât în 1934 după moartea sa) scoate în evidență, dincolo de evocarea plină de dezamăgire a societății austro-ungare de la începutul secolului, o
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
chiar și în prezent de o firmă austriacă. In fapt, după ce și-au construit mai multe combinate imense pentru prelucrarea lemnului iar ultimul este în curs de finalizare, indiferenți la zbuciumul Țării și amenințările autorităților care își tot încordează mușchii austriecii au început ca să exporte masiv lemn de cea mai bună calitate folosind în acest scop propriile TIR-uri dotate și cu remorci de aceeași capacitate iar astfel, organizați în coloane de câte 20 sau 25 de TIR-uri cu remorci
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
un interviu prin care au expus concluziile lor rezultate și anume că, infracțiunea a fost posibilă datorită faptului că în România circulă mita ca la ea acasă și nici o autoritate nu a făcut absolut nimic pentru a o stârpi așa că, austriecii își văd în continuare de furtul de lemn. Mai mult, tot în acea perioadă când unul dintre acționarii firmei austriece a fost intervievat de un jurnalist acela a răspuns indiferent că, ”în Austria nu s-ar fi putut petrece așa ceva
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
Ai fost călcată în picioare Și spoliată de toți dracii. Te-au cucerit pe rând romanii, Barbari, popoare migratoare, Slavii, bulgarii și avarii I-ai suportat având răbdare. Hulpavii și nesătuii turci Ne-au stors prin biruri și tribut. Hunii, austriecii, răii ruși, Care mai care de temut. Te-au chinuit toți cum au vrut, Fanaticii naziști și comuniștii, Și ai răbdat cum ai putut, Ai tolerat iredentiștii. Prin ciuma roșie-ai trecut, Ai fost lovită de blesteme, Cu tine experiențe
AVATAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1459181819.html [Corola-blog/BlogPost/366095_a_367424]
-
le-a fost interzis aproape în întregime adevărul despre războiul civil al moților, iar ce se spunea era deformat, torsionat. Marx scrie despre victoriile generalului Bem asupra armatei austriece din Transilvania, despre intrarea armatei rusești în Transilvania la cererea generalului austriac Puchner, după ce, mai înainte, refuzase colaborarea cu legiunile lui Avram Iancu. “Avram Iancu se menține în Munți unde vine Dragoș cu propuneri de la Pesta să negocieze. În timp ce conferințele sunt folosite ca o cursă, Iancu, Buteanu, Dobra sunt surprinși de către maiorul
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1428150875.html [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
trebuit să facă față nenumăratelor răutăți iscate și aduse cu ei de năvălitori (romanii în Antichitate, popoarele migratoare la începutul Evului Mediu, iar în plin Ev Mediu și în zorii modernității, ba turcii și nohaii dinspre sud, ba ungurii și austriecii dinspre apus, ba polonezii de la nord, ba muscalii de la răsărit), încât cronicarul nu putea să nu constate că nu omul este peste vremuri, ci vremurile sunt peste om (a se citi peste român, despre care Eminescu avea să rostească tristul
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1449407781.html [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
ba în general dimpotrivă, mai cu seamă în ochii țăranului. Țăranul a rămas Român și sub barbarii cei vechi și sub cotropitorii ceilalți; înschimb orășenii s’au cam arătat Ilirci cu Thrcii, Greci cu fanarioții, Ruși cu Muscalii, Nemți cu Austriecii, până să devină Români sută în sută, sub Români. Nu știu când a apărut în istorie țăranul așa cum îl definește știința de azi, adică omul care cultivă pământul din moși-strămoși și care se simte legat de pământ prin rădăcini adânci
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
de toate felurile, făcute parcă pentru a se armoniza cu portofelul oricărui cumpărător și... peste tot aceeași muzică de sezon difuzată la toate difuzoarele complexelor comerciale, de la „Jingle Bells”-urile preotului-compozitor american James Pierpoint din Boston, la „Stille Nacht”-ul austriacului Franz Xaver Gruber. Până la Crăciunul religios ți se apleacă de atâtea colinde și cântecele de iarnă, încât îți vine să îți iei câmpii și să asculți acasă orice, chiar și mult detestatele cantate maneliene românești! Vacanță de Crăciun te întâmpină
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
descoperit acuma școlile germane), dacă o întrebați, zic, pe Rodica Popescu: drăguță, in ce clasa ești? În clasa a IV-a. Unde? La Liceul Brukenthal. Și ce limbă străină înveți? Răspunde: limba română... Asta este, domnule ministru, România europeană. Nici macar austriecii, care până în 1918 au gestionat 13 națiuni, nici ei încă nu reușesc să aprecieze corect mesajul românesc către Europa multiculturală”. „Ortodoxia aparține în mod constitutiv spiritului european” - Prin succesul cărților dvs. sunteți un cetățean român gata integrat în Comunitatea Europeană
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
și turiști, descoperă viața de la țară și rămân uluiți că mai există așa ceva pe lume. n Occident, visele lui Stalin și ale lui Ceaușescu de a reduce diferența dintre oraș și sat, sunt deja o realitate... Și atunci, vin germanii, austriecii și alții, si ce zic ei: „Ce vedem noi aici, in România ? Vedem un băiat călare pe un cal care galopează prin mijlocul satului... Vedem două fețe care merg pe drum, una cu mâna trecută peste umărul celeilalte... Vedem doi
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
nouă palmă peste ceafă, badea Gheorghe începe cu istoria. - Nu cu istoria, mă, cu spusul lucrurilor pă nume. Da bag samă, tu ești vreo corcitură, că fete faine or fost pă locurile astea și le-or plăcut și romanilor, și austriecilor, și ungurilor... Iaca, pe aici, pe Valea Bârgăului o fost granița cu Imperiul roman. Mulți daci s-or răfugiat în pădurile din munții ăștia de unde îi atacau încercând să-și recapete pământul. A construit Traian, ăla, un drum pe valea
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
un vector important pentru dinamică socială. Germanii și evreii erau concentrați în Severin.Primii într-un cartier aparte denumit”Cartierul nemțesc’’ s-au stabilit pe meleagurile noastre după Războiul Crimeei, cănd Oltenia a fost stăpânita și administrată o perioadă de austrieci. Cand austriecii s-au retras au lăsat în urmă adevărate enclave precum cea de la Severin, care a patronat Societatea de Navigație pe Dunăre, a înființat Șantierul Naval, Fabrica de Bere, se ocupau cu prelucrarea cărnii, ș.a. Evreii s-au stabilit
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
important pentru dinamică socială. Germanii și evreii erau concentrați în Severin.Primii într-un cartier aparte denumit”Cartierul nemțesc’’ s-au stabilit pe meleagurile noastre după Războiul Crimeei, cănd Oltenia a fost stăpânita și administrată o perioadă de austrieci. Cand austriecii s-au retras au lăsat în urmă adevărate enclave precum cea de la Severin, care a patronat Societatea de Navigație pe Dunăre, a înființat Șantierul Naval, Fabrica de Bere, se ocupau cu prelucrarea cărnii, ș.a. Evreii s-au stabilit în Severin
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
români, unguri, slovaci și ruteni. Printre românii valahi s-a aflat și vestitul Pintea dar și unii viteji „curunți”, în amintirea cruciaților lui Gheorghe Doja. Răsculații conduși de Racoți al II lea au repurtat multe victorii, eliberându-se de ocupațiile austriecilor și primind simpatii și admirații de la cronicarul Ion Neculce dar și de la domnitorii Moldovei, Antioh Cantemir, de la Mihail Racoviță precum și de la Constantin Brâncoveanu, domnitorul Munteniei. Trebuie menționat că un important sprijin pentru Racoți al II lea a fost David Corbea
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Dar, din păcate, Tratatul de alianță a fost semnat la 4 septembrie 1707 la Varșovia, după moartea lui David Corbea. După anul 1709, chiar dacă Racoți II a dat decretul de „țărani liberi” acelora care au participat la Războiul de eliberare, austriecii s-au întărit și, după câteva bătălii pierdute, Racoți II se retrage la Munkacs în anul 1710. De atunci, în 1711 au urmat unele compromisuri și mai departe doar „Răbufniri răzlețe” și lupta țăranilor doar de a se refugia, în
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]