KorAP: Find »[drukola/base=austroneziană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

112 matches

Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256

în koyo, Congo (pentru k>h vezi kal, kala ”pește” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10) Furnica e ari la japonezi, asemănător cu v. armean ar ”s.”. 11)Mot în lao se apropie de moto”stea” în sawu, austroneziană. 12)În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în skr.. 13) Pingi în warlpiri~punga ”s.” în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~langa ”s.” în zulu,Afr. de Sud

ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259

maurr,v.sl.mravii etc. ori*morwih vezi kal, kala ”peste” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10)Furnică e ari la japonezi, asemănător cu v. armean ar ”s.”. 11)Moț în lao se apropie de moto”stea” în sawu, austroneziana. 12)În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în skr.. 13) Pingi în warlpiri~pungă ”s.” în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~lângă ”s.” în zulu,Afr. de Sud

CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
maurr,v.sl.mravii etc. ori*morwih vezi kal, kala ”peste” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10)Furnică e ari la japonezi, asemănător cu v. armean ar ”s.”. 11)Moț în lao se apropie de moto”stea” în sawu, austroneziana. 12)În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în skr.. 13) Pingi în warlpiri~pungă ”s.” în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~lângă ”s.” în zulu,Afr. de Sud

CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705

forma scrisă shampo(o)ing și că a fost citit ca un cuvânt francez (segmentul final pronunțându-se la fel ca fr. poing). În română, a fost împrumutat din franceză pe cale orală, fiind adaptat după pronunțare. Cuvinte malaeze Malaeza, limba austroneziană cu cel mai mare număr de vorbitori, este limbă oficială în Indonezia, Malaysia, Singapore și Brunei. Câteva cuvinte de origine malaeză (amoc, bambus, carambol, gutapercă, papuas, rocadă, urangutan) au ajuns și în limbile europene. Bambus este cuvântul malaez bambu, devenit

101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

nou participant va avea cazul absolutiv, ocupând fie poziția S, fie poziția O, spre deosebire de limbile acuzative, în care un nou participant este introdus, de obicei, ca A sau ca S. Cumming și Wouk (1987), preocupați de problema ergativității în limbile austroneziene, ajung la concluzia că ergativitatea discursivă poate constitui explicația bazei funcționale pentru variația morfologică și sintactică. Autorii consideră că o definiție adecvată a ergativității discursive − paralelă cu definiția ergativității morfologice și a ergativității sintactice − trebuie să aibă în vedere faptul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și antipasiv. Alternanța tranzitiv−antipasiv este mai vizibilă în limbile ergative, în care presupune o schimbare de marcare a subiectului (din ergativ în absolutiv). Productivitatea antipasivului este legată de anumite grupuri de limbi înrudite sau învecinate: mayan, salish, limbile nakh-daghestaneze, austroneziene, australiene. Manning (1996: 73), urmându-l pe Postal (1977)71, arată că limbile acuzative au două construcții asemănătoare antipasivului, constând în: (a) ștergerea obiectelor nespecifice: John ate the burger/John ate 'Ion a mâncat burgerul/Ion a mâncat'; (b) alternanța

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
auxiliare). Mai mult, datele din sanscrita clasică și din indo-iraniană îl conduc pe Klaiman (1987: 64) la concluzia că, în aceste limbi, construcția ergativă a precedat și, poate, a și influențat dezvoltarea pasivului. Aldrige (2007a) analizează problema ergativității în limbile austroneziene de vest, demonstrând că acestea nu aparțin aceleiași clase tipologice: unele sunt ergative, altele au partiție ergativă, iar altele sunt dominant acuzative. Autoarea arată că există un continuum istoric: o limbă ergativă evoluează într-o limbă cu partiție ergativă, care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
baza structurii active tranzitive; există resturi ale sintaxei ergative în construcțiile pasive). Autoarea adaugă că evoluția istorică de la ergativ la acuzativ la nivelul sintaxei, care își are originea în construcția antipasivă, a fost demonstrată independent, pentru o limbă din afara familiei austroneziene, toba batak, de Schachter (1984)80. Două subdialecte ale limbii eschimose, nunavimmiutitut (analizat de Mahieu 2003) și tunumiisut (descris de Tersis 2003) ilustrează faptul că o evoluție comună a limbii-mamă (de la construcția participială pasivă și posesivă la cea ergativă) poate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
din familia caucaziană, ramura de nord-vest. 45 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică. Singura limbă caucaziană care păstrează rudimente ale unui sistem de clase nominale. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică SOV. ACEHNEZĂ Familia austroneziană, grupul indonezian. Limbă vorbită în Indonezia (insulele Aceh, Sumatra). 3 milioane/1 milion de vorbitori (surse diferite). Limbă care ilustrează principiul ergativului extins sau al nominativului marcat: dacă este marcată numai una dintre perechile A - Sactiv și O - Spasiv, atunci

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica nominalelor, timp și aspect și propoziție principală vs subordonată. CECENĂ Limbă est-caucaziană, din grupul NAKH. Marcare cazuală foarte variată. CHAIBASA − Vezi KURMALI. CHAL − Vezi RUTUL. CHAMORRO Limbă din familia austroneziană, grupul filipinez, vorbită în Insulele Mariane și Guam. 60 000 de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu acord verbal de tip ergativ. CHAN − Vezi LAZ. CHIBCHA (CHIBCHAN) Familie de limbi amerindiene, vorbite în Columbia și America Centrală. 60 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aglutinantă, cu acord verbal de tip ergativ. CHAN − Vezi LAZ. CHIBCHA (CHIBCHAN) Familie de limbi amerindiene, vorbite în Columbia și America Centrală. 60 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. CHINOOK Pidgin/limbă din mica familie chinookan, vorbită în Oregan. CHOCTAW Limbă austroneziană din familia muskogean, vorbită în SUA. Limbă cu partiție morfologică ergativ/acuzativ. CHOL Limbă din familia MAYAN, vorbită în statul mexican Chiapas. 100 −150 de mii de vorbitori (surse diferite). Relațiile gramaticale sunt marcate printr-un set de morfeme atașate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de vorbitori. Ergativitate morfologică. Sintaxă de tip acuzativ. A și S impun acordul verbului, dar O, nu. Obiectul postpozițiilor și ambele obiecte din construcțiile cu dublu obiect sunt în absolutiv. ESCHIMOSĂ − Vezi INUIT. EUSKARA − Vezi BASCĂ. FIJIANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul melanezian, vorbită în Fiji. 350 000 de vorbitori, ca prima limbă, și încă 200 000, ca limba a doua. Topică VOS. Aproape orice verb poate fi folosit ca tranzitiv sau ca intranzitiv, în funcție de marcarea morfologică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
grupul melanezian, vorbită în Fiji. 350 000 de vorbitori, ca prima limbă, și încă 200 000, ca limba a doua. Topică VOS. Aproape orice verb poate fi folosit ca tranzitiv sau ca intranzitiv, în funcție de marcarea morfologică. FUTUNIANĂ DE EST Familia austroneziană, grupul polinezian. Limbă vorbită în Noua Caledonie. 3 000 de vorbitori (bilingvi, franceză). Cele mai multe verbe sunt orientate către o construcție specifică (tranzitivă sau intranzitivă) și doar câteva acceptă variația. Majoritatea verbelor ergative sunt orientate către țintă. Există un fel de construcție

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
timp: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. KATXÚYANA Limbă din familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca urmare a contactului cu limba înrudită TIRIYÓ. KAURAREG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. KAVALAN Limbă austroneziană din grupul formosan, vorbită în Taiwan. 24 de vorbitori în 2000. Ergativitate marcată cazual și prin acord. Anumite propoziții cu două argumente sunt ambigue în privința tranzitivității. KHAM (KHAMKURA, KAMKURA) Limbă din familia sino-tibetană, vorbită de tribul Magar, în vestul Nepalului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
KURMALI (CHAIBASA) Limbă (sau dialect al limbii ho, care are circa 1 000 000 de vorbitori) ergativă din familia austro-asiatică, subgrupul mundari, vorbită în estul Indiei și în Bangladesh. KURMANJI (KURMANCÎ) Dialect/grup de dialecte al limbii KURDE. KUSAIEANĂ Familia austroneziană, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 3 600 de vorbitori. KU WARA Limbă papua. Forme superficiale de ergativitate. LABOURDIN Dialect al BASCEI. LABRADOR INUTTUT (LABRADORIMIUTUT, NUNATSIAVUT, NUNATSIAVUMMIUT) Dialect estic al limbii INUIT, în varietatea INUKTITUT

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
CARIB(AN). Situație similară cu KUIKÚRO. MADI − Vezi ARAWÁ. MAKU (PUINAVEAN) Limbă sau familie de limbi izolată, vorbită în Brazlia și Venezuela, aproape stinsă (2/100 de vorbitori, după diferite surse). Vezi NADËB. Partiție foarte complicată. MALGAȘĂ Limbă din familia austroneziană, ramura indoneziană de vest, grupul hesperonesian. Limbă vorbită în Madagascar. 14 milioane de vorbitori. Partiție ergativă. Predomină încă sistemul ergativ, dar limba a pierdut construcția antipasivă, care este la originea actualului sistem acuzativ. În construcțiile tranzitive, au fost păstrate proprietățile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
o activitate care nu poate fi controlată sau la o stare. Fiecare verb are o configurație prestabilită: Sa sau So. MANDARA Limbă afro-asiatică din ramura ciadiană, vorbită în Camerun și în Nigeria. 58 000 de vorbitori. MAORI Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Limbă vorbită în Noua Zeelandă. 165 000 de vorbitori. Imperativul apare frecvent și la formele nonactive. MARATHI Limbă indo-europeană vorbită în sud-vestul Indiei. 90 de milioane de vorbitori (a patra limbă din India și a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbă cu partiție ergativă determinată de aspect, ergativitatea manifestându-se în cazul formelor verbale care, formal, sunt nominale. MINGRELIAN Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă din familia KARTVELIAN. MONDÉ Familie de limbi braziliene. Vezi GAVIĂO, SURUÍ. MOTU Limbă austroneziană, familia oceanică, vorbită în Papua Noua Guinee. Morfologie ergativă. Distincție puternică perfectiv/imperfectiv. Marcarea tripartită caracterizează un număr mic de nominale, pe cele aflate la mijlocul ierarhiei nominale. Particula care marchează cazul ergativ poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pama-nyungan. 2 vorbitori în 1981. Limbă acuzativă, cu rare apariții ale ergativului, determinate de semantica verbului. Ilustrează trecerea aproape completă de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. PONAPEANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 15 000 de vorbitori. PUINAVEAN − Vezi MAKU. PUNJABI Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în regiunea istorică Punjab, aflată la granița dintre

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Există două serii de prefixe prin care se realizează acordul verbal, o serie pentru A și O și alta, pentru S. Pentru un verb tranzitiv, prefixul ergativ precedă imediat verbul, iar prefixul absolutiv precedă prefixul ergativ. SAMOANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Vorbită în Samoa, Noua Zeelandă, SUA. 370 000 de vorbitori. Limbă VSO, cu prepoziții. Partiție morfologică: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Într-o propoziție tranzitivă, A este marcat cu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
rigidă. Dacă există un constituent periferic, X, ordinea este XSV, AXOV. Și conform acestei reguli de topică, limba poate fi considerată ergativă, pentru că S și O se așază după constituenții periferici, iar A, înainte. SAWERU − Vezi YAWA. SELAYARESE (SELAYAR) Limbă austroneziană, malayo-polineziană, vorbită în Selayar, Sulawesi, Indonezia. Circa 100 000 de vorbitori. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. SHOKLENG Limbă braziliană din familia JÊ. Partiție morfologică acuzativ/er gativ, determinată de doi factori: propoziție principală

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbal, dar diferită în privința morfologiei numelui și a marcării acordului verbal. Nu există partiție determinată de timp−aspect. TACANAN Subfamilie de limbi din familia pano-tacanan, vorbite în Peru, vestul Braziliei, Bolivia și Paraguay. Partiție foarte complicată. TAGALOG Limbă din familia austroneziană, ramura indoneziană de nord, grupul hesperonesian. Vorbită în Filipine. 24 de milioane de vorbitori, ca limbă primă și 60 de milioane de vorbitori, ca limba a doua. Limbă ergativă care a păstrat construcția antipasivă, spre deosebire de alte limbi austroneziene. Are construcție

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
din familia austroneziană, ramura indoneziană de nord, grupul hesperonesian. Vorbită în Filipine. 24 de milioane de vorbitori, ca limbă primă și 60 de milioane de vorbitori, ca limba a doua. Limbă ergativă care a păstrat construcția antipasivă, spre deosebire de alte limbi austroneziene. Are construcție aplicativă marcată morfologic, dar numai pentru verbele tranzitive. Argumentul adăugat ("aplicat") este întotdeauna în absolutiv. Pivot mixt. Sistem bogat de diateze: activă, obiectivă, dativă/locativă, instrumentală. Marca aspectului perfectiv este un infix, care are un tip special de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativ. Acordul se face cu nominalul în ergativ, dar, în anumite condiții morfologice, și cu alte nominale. TIRIYÓ (TRIO) Limbă din familia CARIB(AN), vorbită în câteva state de la granița dintre Brazilia și Suriname. 2 000 de vorbitori. TONGANĂ Familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Limbă vorbită în arhipelagul Tonga (Pacificul de Sud). 100 000 de vorbitori. Trei registre, între care diferențele sunt mai ales lexicale, după cum adresarea se face către rege, către nobili (aproximativ 30) sau e vorba

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
britanică), aparținând grupului de limbi penutian. 10 000 de vorbitori. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: marcare ergativă în propozițiile subordonate; propozițiile principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este legitimat prin acord, iar obiectul, prin Cazul acuzativ. Construcția cu dublare clitică funcționează după tiparul ergativ. TUNUMIISUT (KALLAALISSUT) Subdialect al limbii INUIT, vorbit în estul Groenlandei. 3 300 de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]