123 matches
-
zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase. Vânturile locale includ Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii. Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în tabelul de mai jos. Flora Buzăului este cea mai diversă
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului. Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
lui este mai mare în lunile octombrie - martie, când produce scăderi bruște de temperaturi. Vânturile de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
Ungaria. Clima Câmpiei Banatului este una temperată cu ușoare influențe oceanice, caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 8 și 11° C. Precipitațiile atmosferice (ploi, grindină, lapoviță, ninsori) medii anuale se încadrează între 500 și 700 mm. Vânturile permanente sunt Austrul, un vânt uscat și cald (ce aduce secetă) ce bate din partea sud-vestică atingând o viteză cuprinsă între 20 și 30 km/oră și Vântul de Vest (un vânt de altitudine cu influență oceanică). Situl Lunca Mureșului Inferior prezintă o arie
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
țară care este de peste 600 mm. Dintre factorii climatici care influențează nefavorabil scurgerea, temperaturile au rol hotărâtor - vara sunt foarte ridicate. Vânturile sunt cele neregulate. Cele mai frecvente vânturi bat din direcția de nord - est mai ales în timpul iernii și austrul care bate din partea de vest în timpul primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune de pădure sunt prielnice pentru foarte multe plante de cultura, atât plante de câmp, cât și plante de nutreț
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și -34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul de uscat. Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce ploi și se numește Băltărețul. Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima, așa cum
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
specific zonei câmpiei sudice, cu temperatura medie +10,9 °C și perioade lungi de secetă în tot timpul anului. Cantitatea medie de precipitații este de 536 l/m². Vânturile predominante sunt : crivățul care bate de la N la N-E și austrul din direcția V. Geologic, teritoriul comunei face parte din marea unitate structurală cunoscută sub numele de Platforma Moesică, cu formațiuni ce aparțin Mezozoicului și Neozoicului, suportate de un fundament mai vechi, încă neexploatat. La suprafață se găsesc depozite cuaternare, depuse
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un climat temperat continental moderat cu influențe oceanice. Situată în culoarul Văii Mureșului comuna Petriș este caracterizată de un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Valea Stanijei și de afluenți ai acesteia, precum Valea Săritorii și Pârâul Vulturului. Climat specific depresiunilor, cu temperaturi medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
de specialitate arată că municipiul Călărași beneficiază de un potențial caloric ridicat, a cărui valoare ajunge la 125 kcal/cm2. În ceea ce privește vânturile, zona în care se află localizat orașul este sub influența celor de nord-est (Crivățul), a celor de sud-est (Austrul) și a celor de sud (Băltărețul). Vânturile reci accentuează frigul în lunile de iarnă, iar cele secetoase (Austrul în special) intensifică arșița și uscăciunea din timpul verii. Legat de frecvența și intensitatea vânturilor, stația meteorologică de la Călărași înregistrează un maxim
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
kcal/cm2. În ceea ce privește vânturile, zona în care se află localizat orașul este sub influența celor de nord-est (Crivățul), a celor de sud-est (Austrul) și a celor de sud (Băltărețul). Vânturile reci accentuează frigul în lunile de iarnă, iar cele secetoase (Austrul în special) intensifică arșița și uscăciunea din timpul verii. Legat de frecvența și intensitatea vânturilor, stația meteorologică de la Călărași înregistrează un maxim în lunile aprilie (din direcția vest) și noiembrie (din direcția nord). Valorile cele mai ridicate au fost înregistrate
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
26,98% - 25,22%, în lunile de primăvară și începutul verii (martie - iunie). În lunile iulie, august, septembrie, se instalează o perioadă secetoasă. Indicele de ariditate coboară, în această perioadă, sub valoarea 17. Cele mai frecvente vânturi sunt: crivățul și austrul. Crivățul suflă din NE și N, având frecvența mai mare în timpul iernii, când se resimte influența anticiclonului siberian. Austrul bate din V și SV, tot timpul anului, cu intensitate mai mare, vara. Fiind un vânt cald și uscat, în lunile
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
instalează o perioadă secetoasă. Indicele de ariditate coboară, în această perioadă, sub valoarea 17. Cele mai frecvente vânturi sunt: crivățul și austrul. Crivățul suflă din NE și N, având frecvența mai mare în timpul iernii, când se resimte influența anticiclonului siberian. Austrul bate din V și SV, tot timpul anului, cu intensitate mai mare, vara. Fiind un vânt cald și uscat, în lunile de vară, imprimă timpului un caracter secetos. Toamna și primăvara mai suflă un vânt umed, din direcția S-SE
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
anuală este cuprinsă între 8-10°C, mai ridicată în sud, înscriindu-se în zonele cu cele mai ridicate valori de temperatură din țară. Precipitațiile însumează 700-800mm anual, valorile mai scăzute înregistrându-se în sud spre Podișul Getic. Vânturile specifice sunt Austrul și fenomenele de Foehn. Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
particularitățile create de treptele reliefului, care modifică multe dintre însușirile specifice cureților de aer din direcția vest. Frecvență vâturilor vestice este de circa 14-15,0 %, iar a celor din nord-vest și nord de 12-14,0%. Iarnă dinspre Sud Est sufla Austrul, cu o viteză de aproximativ 10m/s. Vânturile caracteristice lunii mai au direcția predominantă sud-vest, iar vânturile lunilor iunie-august au direcția est-nord-est și est. Ploile cad regulat (800 ml/m2). Cele mai abundente precipitații atmosferice cad în luna iulie, iar
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
103, sc. 1, et. 7, ap. 31 sector 5 țel. 093343778 093343778 4445 BĂLAN NICULAE (n. 1956) Str. Borșa nr. 15 bl. 8D, sc. 1, et. 2, ap. 8 sector 1 țel. 2600340 16009 BĂLĂNESCU LIDIA VIOLETA (n. 1954) Str. Austrului nr. 20 sector 2 țel. 6422034 4995 BĂRĂGAN ELVIRA (n. 1954) Bd. Iuliu Maniu nr. 52-54 bl. 4, parter, sc. B, ap. 43 sector 6 țel. 094528612 17897 BARBU A. CECILIA (n. 1965) Str. N. Păscu nr. 7, bl. 7a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
sc. 1, et. 7, ap. 32, sector 6 țel. 2208154 0546 SC DOMARIS EXPERT SRL Str. Paduroiu nr. 8, bl. B28, sc. 1, et. 3, apt. 9, sector 4 țel. 6344769 fax: 6344769 0903 SC DOMINO EXPERT COM SRL Str. Austrului nr. 20, sector 2 țel. 6422034 fax: 6422034 0861 SC DON AUDIT EXPERT SRL Aleea Fuiorului nr. 4, bl. Y3C, sc. 3, ap. 108 țel. 3481595 fax: 3481595 e-mail: donceantl@yahoo.com 1217 SC DU-CONT SRL Calea 13 Septembrie nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
veri călduroase și secetoase. Cele mai frecvente vânturi, care se abat asupra satului sunt: Crivățul (sau vântul de iarnă) care bate dinspre Est sau Nord-Est și aduce viscol și zăpadă iarna, ploaie primăvara și secetă vara. Băltărețul, care aduce ploaie. Austrul, bate din direcția Sud-Vest și aduce secetă. Pierderile de apă din sol sunt în mare măsură influențate de regimul vânturilor ce bat în această zonă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Radomirești se ridică la locuitori, în scădere față de
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
ninsoarea este posibilă în orice lună din an. Vânturile sunt determinate de circulația maselor de aer. Frecvente sunt vânturile de vest (au caracter general și sunt umede), crivățul, care provoacă iarna, în estul și în sudul țării, geruri și viscole, austrul, componentă mediteraneeană, cald și uscat vara, dar cald și umed iarna. Atunci când masele de aer depășesc lanțul carpatic și coboară în regiunile mai joase vecine, ele se încălzesc, provocând efectul de foehn (creșterea rapidă a temperaturii, vânturi puternice, topirea timpurie
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
anul 1954, când a suflat cu 125 km/h. Acest vânt aduce iarna ger și precipitații sub formă de ninsoare, iar vara bate ca un vânt uscat care sporește evaporația și transpirația plantelor. Din sud-vest ne bucurăm de vântul numit „Austrul”, care aduce, de regulă, timp frumos, dar secetos. Alte două vânturi care se mai resimt în zona noastră sunt „Munteanul” din vest și „Băltărețul” din sud-est, aducând de cele mai multe ori precipitații. Iernile din anii 1939 și în special
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
preferi viața În locul demnității și să renunți la rațiunile de a trăi pentru viață”. Pe bărbatul drept și tenace În hotărâre Nu-l clintește din hotărârea lui trainică Nici aprinderea cetățenilor care cer lucruri josnice Nici chipul amenințătorului tiran, nici Austrul, Cârmuitor tulburat al neliniștitei Adriatice Nici mâna cea mare a fulgerătorului Jupiter; Dacă lumea s-ar nărui frământată Ruinele ei l-ar lovi neînfricat.
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interiorizează, iar poezia satului depășește documentarul etnografic. Cu timpul, muncile aspre ale câmpiei sunt evocate ca acte rituale, esențiale și sacre. Tot progresiv, se conturează și imaginea tragică a sfârșitului lumii rurale tradiționale, cu gesturile ei simple, de rezonanță cosmică. Austru (1971) marchează un punct de cotitură, în lirica poetei făcându-și apariția angoasa și sentimentul singurătății; teroarea istoriei e trăită cu acuitate. Recitite azi, cărțile sale de după 1971, începând îndeosebi cu Umbră arsă (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
SCRIERI: Fără popas, pref. Maria Banuș, București, 1961; Câmpia soarelui, București, 1962; Constanța, București, 1964; Intrare în anotimp, București, 1964; Fata morgana, București, 1966; Măști de priveghi, București, 1968; Himera nisipurilor, București, 1969; Poeme, București, 1969; Arborele vieții, București, 1971; Austru, București, 1971; Câmpia soarelui, București, 1972; Elegii, București, 1973; Petrecere pe iarbă, București, 1973; Ave, noiemvrie, București, 1975; Întoarceri, București, 1977; Roata lumii, București, 1977; 65 poeme, București, 1978; Umbră arsă, București, 1980; Epitaf, București, 1981; Poem în Utopia, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]