142 matches
-
urmare a hetero-agresivității – agresiuni, fracturi, arsuri, intoxicații, stări de șoc etc.): Alterări ale stării de conștiență (pierderi scurte sau prelungite de conștiență, tulburări de echilibru, vertij, lipotimie sau stări comatoase, antecedente de resuscitare etc.): Antecedente psihiatrice, tratament psihotrop anterior: Afirmativ autoagresiuni, tentative autolitice, ideație suicidară: Consum și/sau dependență de droguri, substanțe interzise sau cu regim special de utilizare și vechimea consumului TIPURI An începere Consum actual (DA/NU) CALE DE ADMINISTRARE DOZĂ FRECVENȚĂ Oral Nazal Fumat Intravenos HEROINĂ COCAINĂ Alte tipuri de
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
generale de medicină legală Examenul extern al cadavrului Diagnosticul de moarte Semnele cadaverice: Precoce Tardive Stabilirea datei probabile a morții Împrejurări de producere a decesului de cauză traumatică: metode și tehnici corespunzătoare de autopsiere .Leziunile traumatice Reacția vitală Decesul prin autoagresiune; sinuciderea Decesul prin heteroagresiune prin mijloace proprii de acțiune ale omului Decesul prin înjunghiere, tăiere Decesul prin lovire cu un corp dur Decesul prin împușcare și explozie Asfixiile Decesul prin variații ale temperaturii Decesul prin electrocutare Decesul prin intoxicație Decesul
ANEXE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254286]
-
o strategie care ține atât timp cât are pe cine "lichidă". De aceea se poate observa că oamenii răi își bagă copiii în spitale de psihiatrie, fără să aibă habar de ce, sau rămân singuri la bătrânețe când eventual se tulbură psihic, datorită autoagresiunii. Chiar se poate ajunge până la o stare demențiala. Copilul din agresor e disperat să nu moară, se simte dat afară de peste tot, și începe să se autoconsume. Agresorul are nevoie de un nou părinte mental, unul care să îl ierte
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
îți este atribuit dacă te ții pe tine. Nu, dimpotrivă, poți să te și îmbolnăvești câtă vreme ai un bărbat, copii. Poți să și mori, că nu e problemă. Mai ales dacă te sacrifici. Modelul de succes este unul de autoagresiune”. La asta se adaugă și religia: „Dumnezeu urăște despărțirea”, aud femeile care-și caută în biserică salvarea, prin preoții lor. Victima își taie singură legăturile cu familia și prietenii “Azi ne bătea. Eram pe stradă. Poate a doua sau a
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
ia toate măsurile necesare pentru creșterea progresivă a numărului spațiilor de cazare individuală. “ ; ... – Art. 81 lit. g): „Persoanele condamnate au următoarele obligații: „(...) g) să respecte repartizarea pe camerele de deținere; (...)“; ... – Art. 82 lit. ț): „Persoanelor condamnate le sunt interzise: „(...) ț) autoagresiunea în orice mod și prin orice mijloace; (...)“. ... ... 13. Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale
DECIZIA nr. 713 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283227]
-
a fi prezentate conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, informări și sinteze referitoare la principalele evenimente negative și măsuri pentru îmbunătățirea aplicării regimului penitenciar; ... j) transmite conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor informări privind evenimentele negative, altercațiile între persoane private de libertate, autoagresiunile soldate cu decese ori vătămări corporale; ... k) participă la comisii, echipe multidisciplinare sau grupuri de lucru constituite la nivelul unității sau la nivel de sistem, conform reglementărilor în vigoare; ... l) îndeplinește orice alte sarcini primite din partea superiorilor ierarhici din
REGULAMENT din 29 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274645]
-
bine temperat în interpretare. Regulamentul de bloc este o parabolă despre degradarea, pînă la dezintegrare, a verticalității civice sub imperiul fricii. Spaimele individuale, care se înmănunchează apoi în spaime colective, sînt decodate, în premiera noastră, prin grila efectelor agresiunii și autoagresiunii. Dacă agresiunea este înțeleasă ca prezență amenințătoare, ca inserție violentă a unei sau a unor voințe exterioare, urmărind să se substituie existenței și exprimării libere a ființei umane, autoagresiunea acționează ca moment al lucidității și al recunoașterii unor zone maculate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
colective, sînt decodate, în premiera noastră, prin grila efectelor agresiunii și autoagresiunii. Dacă agresiunea este înțeleasă ca prezență amenințătoare, ca inserție violentă a unei sau a unor voințe exterioare, urmărind să se substituie existenței și exprimării libere a ființei umane, autoagresiunea acționează ca moment al lucidității și al recunoașterii unor zone maculate în planul conștiinței, dar și ca rezultat al lașității, al abandonului în registre care țin de etic și de social. Primul factor este unul indubitabil traumatizant, al doilea poate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care ne propune o excelentă rezolvare scenică a însuși conceptului de teroare, Liviu Manoliu, Doru Zaharia și Constantin Avădanei formează primul grup, numit al Vecinilor, completat de aparițiiel sibilice ale Delegatului Gelu Zaharia. Al doilea grup, în interiorul căruia efectul de autoagresiune se interferează celui de agresiune externă, declanșînd comportamente diferențiate, dar în egală măsură așezate sub semnul fricii care depersonalizează, a fost încredințat actorilor Constantin Popa Mihai, Ada Gârțoman-Suhar Maria, Emil Coșeru Val, Ruxandra Bucescu Irina. Un statut deosebit, pendulînd între
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
puțin din multele semnificații ale acestei calități), trebuie să ni-i închipuim ca pe niște permanente obiecte ale agresiunii fie biologică, socială, politică sau culturală (șocuri ale unui impact cu dintr-un afară mai apropiat sau mai îndepărtat), fie ale autoagresiunii (semnale revelatorii ce vin din noi înspre noi). Dar asta nu trebuie să ne facă să credem că sîntem victime. Dimpotrivă. Sîntem profitorii acestor necesare violențe. Treziți, lucizi, intrăm în ținuturile încă virgine ale ființei noastre, în zonele insalubre ale
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
încă virgine ale ființei noastre, în zonele insalubre ale propriei noastre moralități și luăm parte la demolarea falselor și învechitelor echilibre, la sfîșierea ambalajului comercial al comportamentelor la toate nivelele etic, moral, intelectual -, la distrugerea trucatelor imagini despre noi înșine. Autoagresiunea este momentul în care sîntem împinși spre analiză, spre șansa conștientizării imperfecțiunii, a sentimentului de culpabilitate, a concluziei că numai norocul de a fi nedesăvîrșiți ne oferă promisiunea unei posibile deveniri. Se-nțelege, vorbim despre agresiunea care clatină pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fostul echilibru își va reclama agresiunea, dezechilibrul de care are nevoie. Ingerința, intruziunea este o agresiune aplicată omului de către om. Insidioasă și disimulată, traumatizează și desființează. Dar aceasta se întîmplă numai pînă cînd cel agresat reușește să-și declanșeze resorturile autoagresiunii. Smulgîndu-se din imobilitate, dureros dezechilibrat, el intră într-o nouă mișcare, aude și vede altfel, înțelege mai mult și mai limpede și reacționează împotriva violenței negative. Ieșit de sub șantajul instinctului de conservare, riscîndu-și stabilitatea biogică, intră în dezechilibru pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de cazuri ( 67,7%); 2. manifestări autoagresive 33 de cazuri ( 12,5%); 3. abateri de la normele sociale și morale 52 de cazuri (19,8%). (vezi Fig. 1). Analiza detaliată a conduitelor agresive s-a făcut plecând de la obiectul agresiuniiheteroagresiune sau autoagresiune, fiecare dintre ele fiind studiată pe baza categoriilor nozologice. Astfel, În cadrul conduitelor heteroagresive pe primul loc se situează sindromul de dependență alcoolică 90 de cazuri (50,6%), urmate În ordine de schizofrenie 28 de cazuri (15,7%), tulburările de personalitate
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
medii Într-o proporție de 71% din cazuri, doar 3 cazuri fiind cu depresie majoră, numar explicabil prin variația cazurilor internate În total cu aceaste afecțiuni. Alcoolismul se situează pe poziția a treia-5 cazuri( 15,2%), majoritatea acestor pacienți săvârșind autoagresiunea În stări de agitație psihomotorie; un singur caz prezentând tentative autolitice repetate motivate prin conștientizarea condiției sale de dependent de etanol. De menționat, ca motivație expusă predominența conflictelor intrafamiliale. Epilepsia cu tulburări psihice intercritice a fost prezentă În 2 cazuri
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție. Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atît Împotriva mediului (răzbunare), cît și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. „Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate. Adeseori, Însă, ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este, pur și simplu, la Înălțimea așteptărilor, prin incapacitatea de a face față la solicitări sau la exigențele propriului ideal. Psihanaliștii
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
Dacă agresiunea asupra semenului este una din manifestările des Întâlnite la animale că și la oameni intrând În cadrul instinctului de conservare și apărare ,autoagresiunea, suprimarea individului „de către sine Însuși” ,reprezintă un act deosebit de impresionant. El este cu atât mai interesant cu cat actul de voință În sine care duce la autosuprimare, face Întotdeauna uz de o completă și Întortocheata stratagema, conștientă și inconștiență, cu
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
tentativă de a rezolva situația conflictuală printr-un soi de expiație (holocaus etc.). Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atât Împotriva mediului (răzbunare), cât și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. ”Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate (eroare comisă, act imoral, neglijente de repercusiuni etc.). Adeseori Însă ,ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este ,pur și simplu, la Înălțimea așteptărilor, deziluzionându-se prin imperfecțiune psihică sau
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
Freud, considerând agresivitatea ca rezultat al blocării din exterior sau frustrării care Împiedică pulsiunea vitală de a-și realiza scopul. În fața frustrării subiectul poate reacționa prin agresivitate și, dacă aceasta la rândul ei este blocată În exprimare, apar conduite de autoagresiune. Deoarece prin diversitatea formelor de manifestare a agresivității nu se poate explica un model comportamental uman numai prin teoriile instinctuale, cele socio-genetice (L. Bercowitz, K. Horney și R. Goldenson) consideră agresivitatea ca rezultat al Învățării În decursul propriei existențe. Studiile
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
procesul de erotizare al puberului, care, nu de puține ori, se petrece pe fondul unor puternice conflicte interne declanșate de relațiile deficitare cu adulții și care determină tulburări și comportamente grave: izolare față de cei din jur, acte de agresiune și autoagresiune, stări nevrotice și chiar psihoze. În aceste situații trebuie evitate atitudinile extreme din partea adulților: pe de‑o parte, neangajarea, dezarmarea, abandonul, bazate pe ideea că astfel de fenomene sunt inevitabile, și, pe de altă parte, tutelarea, dirijarea excesivă, posesia afectivă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Vlăsceanu, 1998, p. 659). Pentru evitarea unui asemenea risc și înțelegerea violenței din perspectivă psihologică, care permit delimitarea noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea reprezintă acel comportament care implică vătămare, îndreptat spre alte persoane (heteroagresiune), sau întors spre sine (autoagresiune) (Howells și Hollin, 1989). O altă delimitare necesară este aceea între caracterul instrumental și cel ostil al agresivității. Această delimitare pătrunde în profunzime, până la stipularea constelației motivaționale a faptului agresiv. În cazul violenței instrumentale, este vorba despre un comportament violent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Rousseau, Robespierre și Napoleon au fost autorii propriei lor nefericiri după ce au reușit performanțe de care, în cele din urmă, au ajuns să se simtă nedemni. Faptul de a-ți agresa propriul corp poate fi un mod de satisfacere a autoagresiunii. Freud (1901/1973) s-a dedat el însuși la o automutilare, deși nu-i stătea, spune el, în obicei! Unul dintre tinerii săi pacienți a avut îndrăzneala să-i aducă la cunoștință intenția de a se căsători cu Mathilde, fiica
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aceasta definiție ca fiind "actul auto-oprimării existenței, desfășurat într-un moment de tensiune afectivă sau de perturbare a conștiinței". Etimologic, suicidul inseamna "ucidere de sine însuși" (lat. sui = de sine, pe sine; caedere = a ucide). Ca termeni sinonimi se folosesc: autoagresiune, autokirie, autoliza etc. Din punct de vedere psihosociologic, fenomenului suicidar i se acordă semnificații multiple, ca aceea a urmării singurătății, a răzbunării, ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sunt atipice și au aspectul unei inhibiții psihomotorii asociata cu dezinteres și mutism prelungit, fiind lipsite de o veritabilă durere morală, sunt monotone și prezintă frecvent reacții de neliniste și idei delirante polimorfe, în cadrul unei depersonalizări. Pot institui conduite de autoagresiune și automutilare cu mod de efectuare și motivații ce par neânțelese, dar care evoca tulburări psihopatologice (halucinații sau dezvoltări delirant halucinatorii). Ideile suicidare sunt aberante în raport cu lumea dinafară, lumea reală și au un caracter criptic. Anxietatea schizofrenului este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în tratamentul pacienților psihotici acuți sau în conturarea fazei de stabilizare după o scurtă ședere în spital. Ca și în cazul tuturor alternativelor la spitalizare pacienții sub tratament în unitatea de zi nu trebuie să prezinte un risc potențial de autoagresiune sau heteroagresivitate. Dimpotrivă ei trebuie să posede capacitatea unei minime cooperări terapeutice, și o dorință semnificativă de a primi îngrijiri și acces la resursele comunitare de tratament adecvate. Aceste alternative, inclusiv spitalizările în unitățile de zi, au avantajul unei reduceri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
depresie) cu o diminuare sensibilă sau chiar o prăbușire în planul rezultatelor școlare în special, o repliere asupra lui însuși, tulburări de somn sau o tendință spre accidente repetate. În sfârșit, interogarea directă într-un climat empatic în legătură cu ideile privind autoagresiunea sau sinuciderea (V-ați gândit deja sau vă gândiți să vă provocați o suferință? Dacă da: de când? Cu ce frecvență? Dacă da, sunt gânduri sinucigașe? V-ați gândit deja la modul de a o face?) sfârșesc prin a revela medicului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]