56 matches
-
epocal pe care o deslușește cu obstinație, alături de o sumă de conștiințe înalte ale veacului pe care le comentează, este indenegabilă... Jenează însă, în volumul de care ne ocupăm, compus din texte scrise și publicate înainte de 1989, unele semne ale autocenzurii. Oprit a-și exprima întrutotul concepția de homo religiosus, Nicolae Balotă își oprește, din cînd în cînd, în chip voluntar, demonstrația pentru a introduce cîte o notă de apropiere în raport cu ideologia oficială. Fără a se trăda prea mult, recurge la
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
inițiată și pusă în practică de P.C.R. Pentru mine răsfoirea acestei cărți negre (Cartea cărților interzise) este un prilej de îndurerată rememorare a unor vremi sub care am trăit mereu cu spaima cenzurii și mai ales cu frâna trasă a autocenzurii, nu o dată mutilante. Victor Frunză a făcut un admirabil gest pedagogic, prin puterea exemplului negativ, și a oferit un bogat material viitorilor istorici literari, gest care trebuie încă o dată apreciat. comunismul a operat sângeros nu numai în lagăre și închisori
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
constată în primul volum al Agendelor. în schimb Monda își scrie autobiografia intitulată Viață și vis, apărută în 1986, cu puțin mai devreme, oricum în preajma vârstei de 84-85 de ani, când � lăsând la o parte injoncțiunile inerente ale cenzurii și autocenzurii " memoria sa se dovedește profund deficitară, mai cu seamă în ce privește perioada regimului antonescian. De ce socot totuși că prezintă interes mărturia lui Monda? Pentru că ea ne dezvăluie " deosebit de confirmarea pe care ne-o aduce volumul I din Agende " proiectul inițial al
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
puțin pentru mine - greșelile de tipar pe care, binevoitorul cititor va reuși sau a reușit să le îndrepte... Întrebat, nu o dată, de ce nu republic, fără greșeli, cartea, repet răspunsul pe care l-am dat întotdeauna: pentru că, scrisă sub imperiul unei autocenzuri ce poate ar fi făcut, în 1973, mai ușor publicabilă o carte "cu multe probleme" - cum se spunea atunci - astăzi, în libertate, ar fi trebuit să o rescriu în cea mai mare parte, ceea ce, cel puțin deocamdată - un deocamdată care
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
și cu ...inepția. După ce l-am citit în anii cenaclului căruia i-a fost mentor, primum movens, Numele poetului, apoi, după 1989, l-am întâlnit și am conlucrat cultural, am avut revelația fără surdina cenzurii d’antan și a oribilei „ autocenzuri” sinteziste dirijiste de la Casa Scânteii - mausoleul sinistru amintind de sovLomonosovul „ tătucului popoarelor”, am avut bucuria rară de a-l aduce în Hunedoara, Deva și Zărand, la Vata de Sus și Roșcani, prin poeta editor din Deva Paulina Popa, ( Festivalul internațional
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Centru (URSS) scriitorul trebuie să se supună, scriind numai "ceea ce trebuie", numai în acest fel cărțile sale trecînd de arcanele cenzurii. Presiunea mașinii de stat organizate este, de la un moment dat, mai mică decît cea a argumentelor, altfel zicînd, a autocenzurii. Poezia, dacă e de-a dreptul politică, trebuie să fie senina și inteligibila ( La noi, cine nu-și aduce aminte?, în ultimul deceniu ceaușist, trebuiau evitate și anumite cuvinte că foame, frig, frica, cozi, alimente și alte asemenea). De asemenea
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
faptelor. Regretă totodată că în aceleași situații nu a mers "până la capăt". Contradicție? Precum într-un test de personalitate, primul răspuns este oferit reporterului după un moment de reflecție, iar cel de-al doilea apare spontan, desi supus inițial unei autocenzuri. Că mai întotdeauna în astfel de situații, fiecare dintre ele conține câte o doză de adevăr și nu trebuie în nici un caz opuse exclusivist. Impulsul este motorul, reflecția - instrumentul și corectivul. Un acord între aceste laturi ar fi, desigur, ideal
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
venit sfîrșitul lumii, calendaristic, cu siguranță că uriașa dare în stambă televizată, de la sfîrșitul anului trecut și de la începutul celui în care ne aflăm, marchează un sfîrșit. La prima vedere, ar fi vorba nu de sfîrșitul cenzurii, ci de moartea autocenzurii, aceea care te face să nu confunzi discursul public cu bancul de răspîntie. Dar dacă această autocenzură a murit, se naște întrebarea cine dă liber pe post unor producții de acest gen? Și mai ales în ce scop? Vrea cineva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
e posibil în România. Există însă limite, și ele cad strivite, spre stupoarea veghetoare a conștiinței. De acolo și de aici". N-am putea contesta postura criticii oneste "de aici", dar întrucît ea se izbea de zăbrelele cenzurii și ale autocenzurii, nu era capabilă a se situa, obiectiv, în climatul de temeritate și statornicie al celei "de acolo", pe care, împreună cu Monica Lovinescu, Virgil Ierunca ne-o livra pe amplele aripi sonore ale Europei Libere. Sper ca această departajare nu-i
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
în ‘93 la Editura Eminescu, iar ultimul volum în 2000, la Albatros. În condiții, cel puțin pentru prima ei parte, anterevoluționară, îndeajuns de chinuite - Tiberiu Avramescu are propriile amintiri din Bucureștiul deceniului nouă, amestecate cu secvențe din calvarul cenzurii și autocenzurii. E, așadar, un eveniment editorial revalorificarea și actualizarea ediției începute în anii ‘80, din care primul volum, deocamdată (1871- 1877) a apărut în seria Humanitas Vintage. Cu un minuțios studiu introductiv al lui Tiberiu Avramescu, în care-l recuperează, cu
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
cât de adevărat cuvântul acesta suna în sintagma - lagărul socialist!), comparându-l pe omul nou - cel inventat de comuniști -, cu o conductă de canalizare, cea prin care trecea toate dejecțiile. Culmea, la apariția în limba română a poemului respectiv (1984), autocenzurii și cenzurii omniprezente din România i-a scăpat aluzia din comparația lui Rózewicz despre omul nou ce se construia și la noi. Dar cartoteca, cea atotștiitoare și care - în cadrul sistemului - de la Moscova la Berlin ori de la Varșovia la Budapesta, București
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
2/ DAUGHTERS-Expresiile copilăriei Despre: Copilăria este perioada vieții în care curiozitatea se manifestă în nenumărate chipuri. Suntem adesea uimiți, ne bucurăm de lucrurile mărunte și nu înțelegem când va fi „mâine”. Expoziția Expresiile copilăriei - seria Daughters ne reamintește bucuria, lipsa autocenzurii și a grijilor cotidiene pe care copilul din noi încă o păstrează. Alexa și Maria, protagonistele poveștii Expresiile fotografiei te invită să li te alături în joc, cu bucurie și zâmbet. Despre autoare În 2009, Gina Buliga renunță la colaborarea
FOTOGRAFIA ÎN FOCUS –EDIȚIA I, Limbajul non-verbal în fotografie [Corola-blog/BlogPost/98542_a_99834]
-
m-am referit, ea și-a pierdut cu totul înțelesul benign de acel self-control de care trebuie să dea dovadă omul civilizat. Delirul cotidian al discursului public oferit de televiziuni, indiferent de culoarea lor politică, este dovada perfectă a absenței autocenzurii din viața noastră politică și culturală. Un discurs plin de zgomot și de furie, incapabil de reținere și de decență, ne sparge timpanele fără a ne comunica un mesaj clar și convingător. În numele dreptului la opinie, marele mit al contemporaneității
Despre (auto)cenzura necesară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4463_a_5788]
-
opinie implică dreptul la critica opiniei și chiar la refuzul ei, considerându-și sacrosanctă opinia proprie. Autocenzura nu garantează neapărat corectitudinea opiniei, dar sporește acuratețea exprimării ei. Socraticul știu că nu știu e rodul cel mai concis și pur al autocenzurii. Din păcate, astăzi, la noi, cei mai mulți își imaginează că știu. Totul despre toate. Și nu cenzura trebuie blamată, ci folosirea ei în scopuri opresive. Cenzura ca atare este inevitabilă și necesară într-o democrație și orice intelectual care își asumă
Despre (auto)cenzura necesară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4463_a_5788]
-
nimerește să fie și disproporționat cu însemnătatea reală a celui în cauză, fie prin retușuri și omisiuni interesate ori așa-zicînd pioase. Să recunoaștem că, sub dictatul cenzurii, cea de-a doua modalitate se datora și intervenției acesteia ori măcar unei autocenzuri preventive pe care, în diverse grade, o practica exegetul (exemplu, eseul Spre alt Istrati, al lui Mircea Iorgulescu, publicat în sumbrul an 1986). în excelenta-i cercetare închinată lui Ion D. Sîrbu, Antonio Patraș e departe de-a ocoli cu
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
textele inserate în 1971. În felul acesta, cititorul are sub ochi atât textele incluse în ediția I, cât și textele adăugate în ediția a II-a, putând contempla acea deșertăciune literară de care are parte un text atunci când e supus autocenzurii. Din acest motiv, justificarea îngrijitorului e plauzibilă: o cronică rămâne o piesă de arhivă pe care o redai ca atare, fără să ții seama de rectificările la care autorul a fost silit sub presiuni ideologice, caz în care o rectificare
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
Burkina Fasso Constituția și legile garantează libertatea de expresie și pe cea a presei. Totuși, se arată în documentul publicat în 2010 de Departamentul de Stat guvernul din Ouagadougou a limitat parțial libertatea presei și a intimidat ziariști în vederea practicării autocenzurii. În general, și cetățenii și ziariștii din țara africană pot critica guvernul fără să existe repercusiuni. Totuși, ziariștii mai sunt dați din când în când în judecată de către guvern, în timp ce agenți guvernamentali se mai infiltrează în rândul manifestanților la proteste
Vezi de ce stă România mai rău ca Burkina Fasso la libertatea presei () [Corola-journal/Journalistic/49965_a_51290]
-
o realizăm noi acum, generația viitoare va uita sau va avea alte preocupări. De ce nu se instituie o listă de subscripție pentru a strânge banii necesari? Aș fi primul care ar contribui. 4. Experiențele personale din domeniul cenzurii și ale autocenzurii Am debutat în 1970, perioadă mai destinsă, înainte de «Tezele din aprilie ’71» Apoi «șurubul ideologic» s-a strâns. Toate cărțile publicate ulterior au fost cenzurate, dar nu am acceptat nici o modificare. Pentru apariția trilogiei Somnul vameșului am făcut mai multe
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
prin simpla lor acuzare publică, Liviu Rebreanu încearcă cu disperare, prin unele dintre scrierile sale, să se disculpe în forme mai mult sau mai puțin explicite, sub aspectul simbolic al artei ce lasă să răzbată ecourile autobiografice, cu toate eforturile autocenzurii și ale obiectivării. Deși s-a „sfiit totdeauna să scrie pentru tipar la persoana întâi”, după cum declară în Cred, Liviu Rebreanu nu poate ascunde o vinovăție, mai mult sau mai puțin inventată, decât prin tertipurile sublimării într-un imaginar care
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
Gheorghe Grigurcu Scăpată din frîiele cenzurii și autocenzurii, critica noastră înfățișează azi două aspecte contrastante, care denotă însă deopotrivă un dezechilibru. Mai întîi o decomprimare ce se manifestă prin duritatea unor negații de-a valma, fie în perspectiva radicală a demontării unor „iluzii” ale literaturii române, fie în
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
acesteia, la caracterul metaforic al limbajului.” Problematici în Prima convorbire: * Literatura, o carte scrisă de toți oamenii? * Vizibilul, reflexul invizibilului * Jucăm roluri aparent antitetice în Marele Teatru al Lumii * Regele, Poetul și Curtea * Întrebările de „orb” ale lui Pedro * Supremația autocenzurii * Blestemul creației * Ideea de (ne)sfârșit * Literatura, vis dirijat * Zădărnicia nemuririi * Labirintul perfect * Memoria universului * Roata, șarpele și crucea * Răzbunarea cărților necitite * Predestinarea * Suntem simultan victima și călăul * Dreptatea este (in)umană? * Sămânța unui infern posibil * Viața este un vis
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
Presa culturală, direcții și tendințe (2007), Multiculturalismul (2008), Actualitatea istoriei literare (2009), Viitorul cărții (2010), Cititul - De ce citim? Ce citim? Cum citim? Efectele cititului (2011), Literatura și sincretismul artelor (2012), Limba română și mass-media (2013). Dezbaterea pe tema cenzurii și autocenzurii poate fi considerată astăzi mult mai potrivită, dacă nu pierdem din vedere faptul că în spațiul public - presa scrisă și mai ales mass-media, cu deosebire posturile de televiziune - abundă un limbaj trivial, agramatism, cazuri de imoralitate, ceea ce indică lipsa autocenzurii
De la cenzura impusă la autocenzură [Corola-blog/BlogPost/93425_a_94717]
-
autocenzurii poate fi considerată astăzi mult mai potrivită, dacă nu pierdem din vedere faptul că în spațiul public - presa scrisă și mai ales mass-media, cu deosebire posturile de televiziune - abundă un limbaj trivial, agramatism, cazuri de imoralitate, ceea ce indică lipsa autocenzurii din viața noastră politică și culturală. Nu trebuie însă uitate atât de repede și de ușor urmările cenzurii comuniste, unele de-a dreptul dramatice. În cazul literaturii, retragerea dreptului de semnătură și publicare a unor scriitori, cum este de exemplu
De la cenzura impusă la autocenzură [Corola-blog/BlogPost/93425_a_94717]
-
Casa Diamant este saga unei familii de intelectuali sefarzi din București, dar și microcosmosul unei epoci frământate, în care adevărata natură umană, cu toate înălțările și vicisitudinile ei iese la iveală, deșirând ipocriziile, spărgând barierele pasiunilor, ale cenzurii și ale autocenzurii, dezgolind ființa umană de tot ce are mai bun sau mai abject. Personajele romanului sunt surprinse într-un segment al parcursului vieții lor în țara natală, unde societatea românească se simte strivită de vremuri ostile și frustrante, epoca în care
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
Casa Diamant este saga unei familii de intelectuali sefarzi din București, dar și microcosmosul unei epoci frământate, în care adevărata natură umană, cu toate înălțările și vicisitudinile ei iese la iveală, deșirând ipocriziile, spărgând barierele pasiunilor, ale cenzurii și ale autocenzurii, dezgolind ființa umană de tot ce are mai bun sau mai abject. Personajele romanului sunt surprinse într-un segment al parcursului vieții lor în țara natală, unde societatea românească se simte strivită de vremuri ostile și frustrante, epoca în care
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]