47 matches
-
și al Asociației Române de Știința Materialelor, vicepreședinte al Societății Române de Fizică și Membru în Consiliul Uniunii Balcanice de Fizică. Acad. Emil Burzo a semnat peste 500 de lucrări științifice (citate de mai bine de 4000 de ori, fără autocitări) apărute în reviste internaționale de prestigiu și este autorul a 24 cărți de referință în domeniu, apărute în țară și străinătate, precum și editor pentru altele două. Prof.univ.dr. Emil Buzro este Doctor Honoris Causa al Universităților din Timișoara, Constanța, Cluj Napoca și
ACADEMICIANUL EMIL BURZO A ÎMPLINIT 80 DE ANI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1437727079.html [Corola-blog/BlogPost/344013_a_345342]
-
similare din străinătate, al unor comitete de redacție sau că referent al unor periodice științifice de specialitate; ... b) decernarea de titluri științifice, atestarea în calitate de conducător de doctorat; ... c) numărul de citări ale lucrărilor științifice proprii de către alți autori (se exclud autocitările), factorul de impact al revistelor în care au apărut lucrările; ... d) participarea în cadrul unui colectiv care a obținut calificativul de excelență; ... e) participarea la programe prioritare sau în cooperare internațională; ... f) valorificarea cercetărilor efectuate în economie, cultura, viața socială etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124133_a_125462]
-
pentru fiecare artă particulară, al cărei declin se prefigurează prin reflecția pe care o operează asupra ei însăși. Și se desăvârșește prin demistificarea generală de sine prin sine. Punctul de inflexiune al curbei, între autonomie și autoreferință, ar fi poate autocitarea. Aceasta trebuie folosită prudent, fiindcă ea face fiecare artă să treacă de la maturitate la virtuozitate. Oglinda în oglindă golește în cele din urmă sălile. Pictura picturii, ca și teatrul teatrului, filmul filmului, dansul dansului, publicitatea publicității etc., începe cu un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
era un fel de mediator "al rumorii populare și al claselor de jos", rumoare care înseamnă o necunoaștere, căci este o istorie închipuită, fantastică, de care rîd părinții săi, cunoscători ai istoriei oficiale. Al treilea exemplu de necunoaștere dat (ca autocitare a articolului despre muzicieni) în Memoria colectivă, în legătură cu iluziile memoriei individuale, constă în iluzia că ne amintim singuri, deși, în realitate, repetăm ceea ce ne-a fost insuflat de propagandă. În fine, în capitolul despre timp, făcînd o critică a concepțiilor
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o discretă, dar prezentă uniformitate planează peste narațiuni, provenită, poate, din sfera prea restrânsă a datelor de viață, a evenimentelor sau chiar a elementelor de peisaj selectate. De aici, și o monotonie a procedeelor stilistice, o impresie de repetare, de autocitare care, fără îndoială, există, dar nu domină o literatură ce nu pare datată, nu se refuză lecturii. SCRIERI: Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, București, 1907; Răsplata, București, 1908; Nuvele și schițe, București, [1909]; Din negura vieții, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
observa Mircea Cărtărescu, cultivase și el ironia, dar, în postmodernism, ea se generalizează, devenind chiar un "principiu constructiv" al textului poetic. "Iluzoriul postmodern, tocmai în calitatea lui de irealitate, este ironic, implicând strategii ludice mergând de la pastișă la glosolalie, de la autocitare la intertextualitate. Postmodernul nu creează, ci mimează, ia în derâdere, fandează. Nu există pentru el valoare stabilă și inatacabilă"254. Poezia sentimentală devine cel mai adesea o țintă a textelor parodice atât la postmoderni: "dar, vai! steaua galbenă nu a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a învăța să structurezi enunțuri (căci noi vorbim în enunțuri și nu în propoziții izolate și, desigur, cu atît mai puțin în cuvinte izolate)" (1984: 285). Pentru Bahtin, "în limitele unuia și aceluiași enunț, o propoziție poate fi reluată (repetiție, autocitare), dar fiecare ocurență reprezintă un nou fragment de enunț, căci poziția și funcția sa s-au schimbat în întregul enunțului" (984: 317). "Întregul enunțului" este definit, pe de o parte, ca o legătură a unui enunț cu alte enunțuri (cotextul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
îl ajută pe cititor să traseze hărți intratextuale de la un nod textual la altul. Desenul care apare astfel dezvăluie un peisaj sufletesc originar, un illud tempus profund personal. Dar intratextul suscită și o altă interpretare: detașarea scriitorului de propriul eu. "Autocitarea este un mijloc de a te considera pe tine ca altul" (Michel Butor)15. Dacă intertextualitatea, mai ales în practica postmoderniștilor, ajută la definirea poeticii scriiturii inclusiv prin poziționare hermeneutică, intratextualitatea favorizează redefinirea sau fixarea (niciodată identică) a reperelor universului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Politica postmodernismului, traducere de Mircea DEAC, București: Editura Univers, Colecția "Studii" (The Politics of Postmodernism, London: Routledge). * identificare/repeta * re; * parodia (politică). LIMAT-LETELLIER Nathalie et MIGUET-OLLAGNIER Marie (1998) Intertextualité, Besançon : Annales littéraires de l'Université de Franche-Compté nr. 637. * intratextualitatea: autocitarea; * autoreferința. MACÉ Marielle [2004] (2013) Le genre littéraire, Paris: Éditions Flammarion, Collection "GF" (aceleași date pentru prima ediție). * genul literar. MAINGUENEAU Dominique (1996) Les termes clés de l'analyse du discours, Paris : Éditions du Seuil, Collection MÉMO. * intertext vs intertextualitate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că oamenii au spus că tot satul a fost afectat. Denigrat. În carte am atacat miturile fondatoare ale acestei comunități căreia îi dă târcoale catastrofa. Ar trebui să mă opresc asupra a două dintre jigniri, cu scuzele de rigoare pentru autocitarea inerentă unei bune înțelegeri a cazului. ...Dintre porecle, cea mai reușită e cea de pelicani. Explicația vine de la faptul că apa de aici nu conține sodiu sau iod și, netratată, provoacă „gușa“, cum i se spune popular. Denumirea științifică îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
copia cuminte sora mai mare, "Literaturnaia Gazeta". Acum se deschidea către noul val literar ("șaizeciștii"), iar un grup de critici aflați la început de carieră, Matei Călinescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Eugen Simion, chiar și subsemnatul, dacă mi se îngăduie autocitarea, emitea cu tot mai mare aplomb judecăți literare privitoare la actualitate, cântărea estetic operele care apăreau, revendicându-se deschis de la tradiția maioresciană și lovinesciană. La România literară, continuatoarea, din 1968 a "Gazetei literare", se întărește echipa de critici prin venirea
Spiritul critic și „România literară“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6587_a_7912]
-
în poezia mea de piatră/ nu au găsit nimic." (pag. 61) Să nu facem, totuși, confuzii. Sunt, într-adevăr, multe referințe la poezie în Problemele personale. Dar, paradoxal, nici o urmă de metalimbaj autentic. Aș spune chiar că rolul acestor aparente autocitări e de a suplini apetitul memorialistic. Aici, debitul confesiv e de obicei bine supravegheat, iar albia se lărgește numai când între amintiri apare un poem sau cel puțin un crez poetic. In sfârșit, nu trebuie pierdută din vedere o nuanță
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
ales masivitățile epice - Balzac, Tolstoi (cathartic, moralist, romantic-creștin ca Wagner), sau, în dramă, Ibsen - asemănător cu Wagner mai ales la bătrânețe („în oboseala lor maiestuos-sclerotică, cu toate mijloacele devenite acum automatisme, cu amprenta lor tardivă de rezumat, privire în urmă, autocitare...”). Bătrîni meșteri-vrăjitori, „magi din Nord” - dar această etichetă de vrăjitor i se potrivește și lui Thomas Mann. Forța care înalță opera lui Wagner mult peste nivelul tuturor dramelor muzicale dinaintea lui ar fi, crede autorul Muntelui vrăjit, de căutat și
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
având, la o analiză grăbită, dreptul la vizibilitate. Esențial și deconcertant e, însă, felul în care pretinsul autor al jurnalului acestuia fraged se raportează la masca lui scriitoricească. Cartea conține, abundent, chiar fragmente din opera, celebră, a lui Mateiu Caragiale. Autocitarea ingenuă reprezintă una din deprinderile netulburate ale acestui dandy de cincizeci de ani. Replici ale Crailor, confesiuni din Remember, personaje din Sub pecetea tainei defilează, discontinuu, în suculentele notițe finale falsificate cu artă de Iovan. Nu reușesc să înțeleg, în
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
propriei relecturi. Trebuie subliniat însă că însemnările lui Mateiu Caragiale necesită note critice, lămuriri, puneri în context. Jurnalul stârnește nedumeriri, trezește obiecții, dorință de delimitare, de respingere chiar. Dincolo de acestea, trei lucruri mai rețin atenția la lectură. În primul rând, autocitarea; uneori explicită, alteori nu, ea insinuează în pagini ale anului 1935 situații și exprimări din scrieri anterioare; gândul autorului se hrănește abuziv din memorie, prezentându-se drept un ins neverosimil de autarhic. În al doilea rând, sunt de urmărit citatele
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
e a observatorului realist - mai spuneam -, ațintind priviri scormonitoare asupra gesturilor celor mai mărunte, cu intenția de a fixa tipologii și situații caracteristice”. Adăugam că noul prozator mânuiește „o bună tehnică a dezvăluirilor succesive,lente, penetrante”. Să mi se ierte autocitarea copioasă dintr-un vechi articol de întâmpinare, reluat și în volumul Prozatori de azi (1970). Am vrut doar să arăt că felul în care am perceput cândva (acum aproape cincizeci de ani !) textele lui Mihai Giugariu mi se impune și
Drama clasei mijlocii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4769_a_6094]
-
ca mireasă a lumii, moartea este o nuntă... În Miorița, numai cadrul este baladesc, dar acest cadru închide o poemă cosmică, în centrul căreia stă moartea. Moartea e cântată melancolic-extatic, e acceptată, cu încredere și dăruire, încărcată de sentimentul destinului". Autocitarea și sublinierile îi aparțin lui Blaga, iritat că un "străin" infatuat intră sfidător tocmai în panteonul celor mai originale idei ale sale. Va fi încă o dată, în finalul explicației sale cu aer definitiv, neiertător, făcând aluzie compromițătoare la atitudinea anti-evreiască
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
mereu în orizonturi lărgite. În nuvele l-am deslușit pe romancierul de anvergură de mai târziu și e un motiv pentru mine de satisfacție să constat acum acest lucru. Scriam în finalul cronicii la Duminica muților (să mi se ierte autocitarea - un păcat în care, totuși, nu am căzut prea des): „Țoiu știe să povestească atrăgător chiar dacă proza sa nu e în primul rând de evenimente, ci de sugestie și de atmosferă psihologică. Rămâne ca prozatorul să încorporeze cazuistica sa morală
Însoțitorul by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5416_a_6741]
-
toate), întreaga lui viață, Șostakovici s-a aflat sub influența lui Șostakovici. Eu am în vedere nu acea legătură gradată a moștenirii care leagă toate lucrările lui într-un singur traiect creativ, însă atât de caracteristicile pentru compozitor, ci reluări, autocitări, reveniri la imaginile și materialul unor lucrări mai vechi, o elaborare nouă, regândită a acestora. Al optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu prezentul, invadând, similar
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
unele scriitorul le-a abandonat, nesimțindu-se probabil încurajat să le dezvolte în climatul ideologic al epocii în care a scris Moromeții și nici mai târziu. Am mai vorbit (în volumul Prozatori de azi, din 1970, dacă mi se îngăduie autocitarea) despre acel Marin Preda preocupat de psihismele incontrolabile, obscure în motivația lor, neliniștitoare prin felul în care se exteriorizează, despre acel Marin Preda aplecat asupra laturii tenebroase a ființei umane, despre acel Marin Preda care vine, în câteva nuvele din
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
bine populat și cunoaște reeditări care se vînd cu spor. În vest, criticii nu mai par dispuși să se entuziasmeze în fața lui, ba chiar dau din mînă a lehamite. După trilogia de campus, la David Lodge au apărut repetiții și autocitări care la un moment dat au început să supere. În plus, schema narativă e cam aceeași. Îți vine să-ți spui că nu mai e vorba de talent, ci mai degrabă de o rețetă în care scriitorul " altminteri un meșteșugar
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
două "fluvii" sonore - vocal (opt soliști) și instrumental (orchestră), ambele impregnate (până la refuz) cu citate (trimiteri referențiale) din Beethoven, Berlioz, Brahms, Mahler, Richard Strauss, Debussy, Ravel, Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt incluse citate textuale din Lévy-Strauss și Beckett. Atrage atenția includerea citatelor din Crud și gătit de Lévy-Strauss, celebru antropolog cu studii despre mitologiile popoarelor naturii. Intuiția lui Berio devine cu atât mai incitantă
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Spuneam recent, ca răspuns la o anchetă despre soarta scriitorului în provincie, că dacă vrei să faci politică literară te duci la București, dacă vrei să faci literatură rămâi în orășelul tău mai mult sau mai puțin prăfuit ...! (Iertare pentru autocitare!). Cum privești această provocare? Sau o privești doar ca o justificare a unei lașități, a unei comodități? Un personaj al lui Balzac a spus la intrarea în Paris: Acum, între noi doi! Care dintre aceste lucruri te exprimă? N-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
matematicii, unde la nivel global se publică mai puține lucrări decât în fizică sau chimie, domenii care generează în consecință indici aproape dubli, scrie HotNews. Are 161 lucrări ISI publicate, majoritatea ca autor unic, cu 1500 de citări, 1313 fără autocitări. Academicianul Ionel Valentin Vlad, un doctor inginer de prestigiu Ionel Valentin Vlad, electronist și doctor inginer, s-a născut pe 22 septembrie 1943 și este membru titular al Academiei Române din anul 2009. În prezent, Ionel Valentin Vlad este vicepreședinte al
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]
-
să verifice dacă acesta coincide cu ceea ce ar putea să simtă În prezent. Situația este originală În raport cu contextul obișnuit al citării, pentru că Montaigne nu se referă la alți scriitori, ci la el Însuși. La limită, orice distincție Între citare și autocitare dispare, din moment ce Montaigne, uitând ceea ce spunea despre acești autori și chiar că spunea ceva despre ei, a devenit un altul pentru el Însuși, despărțit de sine din pricina slăbiciunii memoriei sale și făcând din lectura propriilor sale texte tot atâtea tentative
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]