201 matches
-
avanseze pe scara socială până la întâlnirea cu prințesa Ada Razu. Angajat ca profesor de echitație al acesteia, obraznicul Lică devine repede amant al prințesei. Încercările Adei Razu de a-l transforma într-un gentleman se lovesc inițial de instinctul de autoconservare al lui Lică, stânjenit de somptuozitatea spațiului burghez și de comportamentul prea riguros care i se impune. Înțelegând avantajele ascensiunii sociale, Lică devine tot mai ambițios și se transformă, sub supravegherea atentă a Adei, adoptând o nouă ținută vestimentară și
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
teren pentru concursuri de sărituri peste obstacole. A mai fost construită o altă tribună, pe latura opusă a noului teren de obstacole, pentru a acomoda un număr mai mare de spectatori. Până în anul 1957, hipodromul intră într-o perioadă de autoconservare, neînregistrându-se activități sportive. Abia din 1957 se înființează la Craiova Clubul Sportiv Orășenesc, în cadrul căruia reîncepe activitatea secției de echitație, sub comanda veteranului de război Virgil Andronescu și a lui Ioan Dobrițoiu, urmând ca în 1960 secția să fie
Hipodromul Craiova () [Corola-website/Science/315665_a_316994]
-
a rămas incriminată în Germania de după război. Totuși, doar un procent mic (în jur de 2%) din homosexualii germani au fost persecutați de naziști. În "Mein Kampf", Hitler scria că Masoneria "sucombase" evreilor: "Paralizia pacifistă generală a instinctului național de autoconservare începută de masonerie se transmite mai departe maselor societății prin intermediul presei evreiești." Masonii au fost trimiși în lagărele de concentrare ca deținuți politici, și forțați să poarte un triunghi galben cu vârful în jos. Se estimează că între 80.000
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
fie recunoscut de învingător. Trebuie pornit de la premisa că lupta se termină cu victoria celui care este pregătit să meargă până la ultimele consecințe, asupra celui care, în fața morții, nu este gata să se înalțe peste instinctul său animalic, biologic de autoconservare. Altel învingătorul și-a dovedit superioritatea față de viața biologică și față de învins. Superioritatea învingătorului (adică a stăpânului) asupra naturii, este întemeiată pe faptul muncii învinsului (care a devenit sclavul său). Această muncă se întrepune între stăpân și natură. Sclavul transformă
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
om" de către un alt individ, care a devenit sclavul său. Dar un sclav un poate recunoaște pe altul ca om, deoarece el însuși nu este om, ci a rămas parte a naturii deoarece nu a putut trece peste instinctul de autoconservare. Stăpânul poate fi recunoscut ca om doar de către alt stăpân, care și acesta la rândul lui este gata să își înfrunte propria frică de moarte. Deci unul dintre ei va trebui să moară, deoarece fiecare este dispus să riște să
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
nu pot deveni performante decât în cadrul unei economii de tip capitalist. Fukuyama nu confundă liberalismul economic cu liberalismul politic, cu toate că tendința generală este convergența dintre acestea două. Ceea ce le diferențiază este faptul că liberalismul economic se bazează pe dorința de autoconservare și de securitate a individului, de unde nevoia de proprietate și calculul utilitarist, pe când liberalismul politic se bazează pe nevoia de recunoaștere. Cel dintâi se reduce la satisfacerea nevoilor materiale ale oamenilor, pe când cel de al doilea poate să satisfacă dorința
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
etnocentrism. Teoria modernitară extinsă a rasismului și mitul „sângelui pur” Presupunem deci că rasismul nu se poate reduce la atitudini saucomportamente etnocentriste, pe care avem motive să le considerăm universale, nici la situația de urmaș al unui instinct primordial (de autoconservare sau autoapărare a grupului), ci că el constituie mai curând un fenomen modern, născut În Europa și În America, de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea, după care a fost elaborat ideologic Începând din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
poziția lor instituțională nu Îi stimulează să facă aceasta. Libertatea de exprimare și de Întrunire, precum și libertatea presei asigură răspândirea informațiilor privind foametea la scară largă, În vreme ce libertatea de asociere și alegerile pentru instituțiile reprezentative garantează că este În interesul autoconservării funcționarilor aleși să Împiedice declanșarea acesteia atunci când le stă În putere. La fel, proiectele extrem-moderniste derulate În contexte liberal-democratice trebuie să țină suficient seama de opiniile locale, pentru a evita să fie oprite din evoluție la următoarele alegeri. Însă modernismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Acest drept pretins este o Împuternicire care, În cazul de apărare a propriei vieți puse În pericol, celui care nu mi-a provocat nici un rău Îi iau viața”. De fapt, această față a dreptului este legată de puternicul instinct de autoconservare. Dreptul de legitimă apărare intră În planul subiectivității, astfel, o nedreptate subiectivă nu se suprapune peste o nedreptate juridică obiectivă. De altfel, Immanuel Kant subliniază faptul că atât echitatea, cât și dreptul de legitimă apărare dau naștere la confuzii, deoarece
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acestora, Paulsen propune În partea a IV a a Eticii sale, Teoria deontologiei și a virtuților. Aceasta nu se vrea exhaustivă și cuprinde În ordine, pozitiv: datoriile, virtuțile, stăpânirea de sine, moderația, eroismul, bunăvoința, dreptatea, iubirea aproapelui, spiritul de solidaritate, autoconservarea și sacrificiul de sine. Sub aspect negativ, schema deontologică a lui Paulsen cuprinde: egoismul, depersonalizarea. Paulsen consideră că sistemul datoriilor trebuie dezvoltat din sarcinile care rezultă pentru viața morală din relația cu binele suprem. Se deosebesc două grupuri: datorii individuale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
evrei Înspăimântați, plini de sudoare, bătuți și sângerând (parte dintre ei erau grav răniți, deoarece fuseseră Împușcați În timp ce Încercau să evadeze), care au Încercat, cu ultimele lor eforturi, să fugă de o moarte sigură, conduși doar de instinctul primar de autoconservare, fiind astfel incapabili să judece și să-și aprecieze faptele. În clădire locuiau un medic cu familia lui (ei nu se aflau atunci În locuință), un profesor la liceul comercial din apropiere, un maior În retragere, soțiile și copii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Ei, pare simplu și ușor, dar mă tem că nu e, Îmi răspunde sigur pe el, ca un autentic ascultător de Europa Liberă. O clipă rămîne În suspensie, poate pentru efect sau poate pur și simplu e acel reflex de autoconservare care Încă mai funcționează. — România a fost Într-o blocadă informațională (e momentul să graseieze, cuvintele nu fac parte din limbajul uzual), așa că nu aveam de unde să știm că tot Estul s-a eliberat. A existat un plan pentru blocul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pricinuite de „originea socială nesănătoasă”, biografii sociale deviate datorită acelorași cauze. Ambivalentul se complace într-un comportament defensiv, adoptă de nevoie sau agreează compromisul, identifică - în context sau în existența proprie - justificări pentru atitudinea de împăcare a contrariilor, pentru gestul autoconservării. Un exemplu de „ambivalent” e medicul veterinar, actualmente pensionar, care și-a început cariera în timpul războiului, după studii de succes și un doctorat la Institutul Pasteur din București. Ca debutant, în vremea monarhiei (precizarea sa) avea un salariu important („Puteam
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
românul generic - foarte bun insertul tău despre românul generic - te referi la perspectiva mitică a lui Blaga și la cea mitizantă a lui Ralea, pe care le caracterizezi ca modele ale rezistenței În istorie, ce probează, consideri tu, adaptabilitatea românului, autoconservarea, felul lui de a supraviețui ș.a.m.d. Toate acestea Îl fac pe român să facă față oricărei tranziții. De ce nu ar fi lucrul acesta valabil și de la 1990 Încoace? De ce ar fi valabilă adaptabilitatea românească doar Înainte de 1989? Referințele
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ai răspuns. Vorbind despre perspectiva mitizantă a lui Blaga și cea relativizantă a lui Ralea În ce privește românul, le caracterizai ca modele ale rezistenței În istorie și probai prin ideea de adaptabilitate instinctul de a supraviețui În orice condiții, spiritul de autoconservare ș.a.m.d. În ce măsură consideri că se poate vorbi și actualmente de un asemenea model al rezistenței În istorie, chiar Înăuntrul acestei tranziții (continue)? Se poate vorbi despre o asemenea tipologie a românului care rezistă În istorie? Marius Jucan: O
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
drept internațional în scopul refacerii României Mari (Andreescu 1996, 16-17). Or, este de notorietate sensibilitatea NATO și UE față de problemele teritoriale și față de politicile de bună vecinătate ale statelor aspirante la statutul de membru. În al treilea rând, tendința de autoconservare a nomenclaturii comuniste devenită peste noapte elita capitalismului a constituit o puternică rezistență față de deschiderea spre ideea europeană. Sub sloganul "nu ne vindem țara" s-a petrecut spolierea avuției naționale de către noii capitaliști autohtoni. Indicarea inamicului din afară a reușit
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de sine și al independenței. Standardele contradictorii existențiale întrețin anarhia valorilor și accentuează diferențele dintre diversele categorii sociale. Raporturile interpersonale se degradează și devin dominante variantele lor maladaptative alături de false modele de reușită în viață (Nireștean, 2006Ă. Sunt importante doar autoconservarea, autovalorizarea, performanța și câștigul. Se trăiește doar în prezent, evitarea sau ignorându-se experiențele dezavantajante. Viitorul e important doar pentru a economisi și a putea cumpăra. „Cumpăr, deci exist” reprezintă sloganul individualist al eului gol. Are loc o redimensionare a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Valoarea fundamentală este utilitatea, iar principiul guvernator, logica instrumentală în termeni de costuri și beneficii, pe baza principiului "efort minim și rezultat maxim". Activitatea individului caracterizat de tipul economic gravitează în jurul producției, distribuției de bunuri și consumului. Scopul existenței este autoconservarea, bogăția și prosperitatea. Tipul teoretic este orientat spre cunoașterea pură și obiectivă a realității exterioare. Principiul călăuzitor constă în pătrunderea în esența lucrurilor. El cunoaște lumea prin simțuri, urmată apoi de reprezentarea sa mentală, iar, în final, operațiile gîndirii vor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
superficialitatea, grija zilei de mâine, reluarea și perfecționarea calculelor, intrarea în program, exterioritatea, ritmul și cerințele ei, participarea la relații, parcurgerea timpului instituțional, anturajul. Pe scurt, conviețuim cu ideea, până când viața ne impune din nou cadența și normele ei de autoconservare. Întotdeauna se interpune ceva între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
tendință către activismul imanent” în satele vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme de conservare și autocontrol”, activismul și introversiunea concordă cu niște „tendințe caracteristice vrâncenilor prin tradiția lor răzeșească” (cf. Geană, 1987, 442-451). Studiul orientărilor valorice (value orientations) în România (vizând elaborarea unui „atlas al valorilor poporului român”, sub coordonarea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
împotriva tuturor, bellum omnium contra omnes. În starea naturală, condiție în care nu ne aflăm sub niciun guvernământ, războiul este generalizat. Pentru că fiecare are dreptul la orice, nimeni nu acționează în mod greșit, indiferent de ceea ce ar face în scopul autoconservării. Prin urmare, în starea naturală războiul nu este nedrept 83. Hobbes golește de conținut teoria dreptului natural, afirmând că dreptul pe care natura ni-l dă asupra tuturor lucrurilor este o forță a-juridică pentru că nu impune nicio obligație și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
părinții și copiii nu doresc, de obicei, să întrețină relații sexuale, ci ei simt că nu au voie să întrețină asemenea relații.34 Împotriva unei opinii adânc înrădăcinate, cercetări în domeniul biologiei evoluționiste evidențiază că nu numai tendințele egoiste de autoconservare, ci și cele altruiste, au o bază genetică. Ultimele nu au, așa cum s-a crezut mult timp, doar o determinare culturală. Din punct de vedere strict biologic, omul, ca și rudele lui apropiate, primatele superioare, nu este o ființă pur
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că există două orizonturi „cu totul diferite” în care se poate desfășura viața ființelor omenești, și anume orizontul vieții practice și orizontul creației spirituale. (Formulările obișnuite ale lui Blaga sunt „orizontul concret al lumii sensibile” în care omul acționează în vederea autoconservării și a obținerii confortului și „orizontul misterului în vederea revelării acestuia”.) Modul cum acționează omul în primul orizont - susține filosoful - îl deosebește mult de animalele superioare în ceea ce privește mijloacele și resursele utilizate, dar nu în mod esențial din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pot fi niciodată „adecvate”, în sensul adecvării în raport cu realitatea în sine. Produselor minții omenești în cele două orizonturi ale existenței le corespund realizările civilizației și culturii. „Cultura răspunde existenței umane într-un mister și revelare, iar civilizația răspunde existenței întru autoconservare și securitate. Între ele se cască deci o deosebire profundă de natură ontologică.”12 Atât cunoașterea care asigură satisfacerea unor nevoi ce țin de securitate și confort, cât și creația de cultură, se constituie prin intervenția unor structuri a priori
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Blaga a numit-o, mai întâi, cunoaștere paradisiacă și mai târziu cunoaștere de tip I. Blaga a calificat această cunoaștere drept produsul unei „ființe umane incomplete”, a „ființei umane care există cu precădere în orizontul lumii date, sensibile, și în vederea autoconservării sale”20. A întreprinde analiza cunoașterii doar în acest orizont, ceea ce ar fi făcut Kant, este un „grav exces de simplificare”21. Blaga îi impută, așadar, lui Kant, că a evaluat construcțiile metafizice prin raportare la condițiile cunoașterii obiective. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]