307 matches
-
identități sociale) și o semiotică metodologică, ni se pare esențial să analizăm dimensiunea culturală a comunicării ca patrimoniu sau sistem simbolic de referințe și reprezentări și dimensiunea politică a problemelor de strategie și putere (Lamizet, 1992:13). Dacă în societățile autocratice încrederea nu este extrem de importantă (dată fiind existența mecanismor regulatoare: aparatul represiv și aparatul ideologic), în societățile democratice încrederea publică devine crucială (tripla credibilitate a persoanelor, instituțiilor și sistemului). Or, mass-media este în același timp obiect al încrederii și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Individ și societate (1986). Excluzând din discuție tipul pasiv-permisiv călăuzit de principiul "laissez-faire" autorul lucrării menționate rămâne la două tipuri fundamentale: conducerea autoritară-autocratică și democratică-cooperativă, dar subliniază că în practică se întâlnesc combinări în diferite proporții ale acestor tipuri. Conducerea autocratică are următoarele trăsături caracteristice: * centralizează puterea de decizie și fluxul informațional; * instaurează controlul pe scara ierarhică numai de sus în jos; * cere subordonaților executarea întocmai a dispozițiilor (ordine-lor) primite, limitând sau chiar anulând orice inițiativă a acestora. Trebuie să subliniem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
impune necesitatea descentralizării procesului de luare a deciziilor, încurajarea gândirii și soluțiilor creative. Cele două stiluri de conducere care se realizează în grupuri, organizații și instituții se află în strânsă legătură cu natura sistemului social. Prin acesta caracterul democratic sau autocratic al unui regim politic stimulează generalizarea stilului corespunzător de conducere în toate instituțiile statale, în celelalte instituții sociale și chiar în întreprinderile economice din țara dată. (Andrei Roth, 1986, p. 209) Este lesne de concluzionat că pentru fostele state comuniste
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar trebui abordat și administrat trecutul dictatorial - "Cum trebuie societățile [democratizate] să se raporteze la trecutul lor problematic?" (Teitel, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vârful ierarhiei creează premisele pentru atmosfera de al nivelele inferioare/subordonate. Plecând de la concluzia potrivit căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
premisele pentru atmosfera de al nivelele inferioare/subordonate. Plecând de la concluzia potrivit căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de la concluzia potrivit căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului și controlului, autorii au stabilit (din nou...) patru tipuri de climat școlar: climat autocratic explorator, climatul autocratic binevoitor, climatul democratic consultativ, climatul democratic participativ. Climat autocratic explorator Climatul autocratic explorator se caracterizează prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin faptul că managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere, de impunere. Climatul autocratic binevoitor Climatul autocratic binevoitor se caracterizează prin faptul că managerii îi implică pe subordonați în anumite condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur, cu un grad mai mare de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
managerii nu au încredere în subordonați și apelează la amenințări și pedepse pentru a pune lucrurile în mișcare. Deciziile se iau la nivel superior, fără implicarea subordonaților. Este un climat de neîncredere, de depreciere, de impunere. Climatul autocratic binevoitor Climatul autocratic binevoitor se caracterizează prin faptul că managerii îi implică pe subordonați în anumite condiții și în anumite situații în luarea deciziilor. Față de primul tip, este un climat mai relaxat, mai sigur, cu un grad mai mare de deschidere și de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o perioadă de disponibilizări și restructurări, este un scop care merită, dar nu e ușor de atins. Echipele mai oferă garanția că dau personalului care nu se ocupă de supervizare posibilitatea de a participa la luarea deciziilor. În mediile tradiționale autocratice, acest lucru oferă un oarecare potențial pentru noi idei. Dar cel mai important beneficiu al structurii echipei a fost ignorat aproape complet. Faptul că aduni oamenii la un loc pentru a rezolva problemele sau, pur și simplu, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
să dea mai puține instrucțiuni sau să transmită ceva. Când nu obțin rezultatele la care se așteaptă și nici nu primesc vreo întărire a schimbării în comportamentul lor, vă puteți aștepta să revină la un stil de conducere mult mai autocratic și negativ din punctul de vedere al consolidării. Dacă reapariția își spune cuvântul, trebuie să vă asigurați că nu este motivată, altfel va face viitoarele schimbări mult mai dificile. Zece strategii de dezvoltare a creativității 1. Întăriți toate ideile. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mentalităților și a structurilor socio-culturale între popoarele noului și vechiului continent sunt evidente. Statele europene s-au aflat în permanente conflicte mutuale, popoarele reprezentând pentru o foarte lungă perioadă istorică mai degrabă o masă de manevră manipulată de diferite forme autocratice, în care structurile religioase s-au îmbinat cu cele militare și politice, sprijinindu-se reciproc. Această tradiție obscurantistă a relațiilor sociale europene, înclinată către scindare, a fost de natură a genera resentimente populare, acestea fiind cultivate de regimurile tiranice, care
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
democratice liberale În Europa și În restul lumii. Inspirat de viziunea liberal-democrată, Wilson argumenta că doar În acest mod un alt mare război ar putea fi evitat. Pentru aceasta era Însă necesară o dublă reformă - a structurilor interne (democratizarea statelor autocratice) și a sistemului internațional. Aceasta din urmă presupunea Îndepărtarea de tradiția diplomației secrete realiste și adoptarea principiilor comerțului liber și al securității colective 1. În practică, unele dintre ideile lui Wilson se regăsesc În viziunea care a stat la baza
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a o actualiza și de a o diferenția de cea a partidelor de dreapta care fuseseră la putere de mai bine de 20 de ani și a căror exercitare a puterii în timpul celei de-a Cincea Republici, devenise tot mai autocratică având în vedere poziția importantă a președintelui în cadrul acestui sistem.10 Mai ales, Valéry Giscard d'Estaing fusese satirizat fără milă de către reviste satirice precum Le Canard Enchainé pentru presupusele lui revendicări monarhiste. Descentralizarea și regionalismul, așadar, au fost două
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
În stare să exercite suficientă putere Încât să-și păstreze funcția. Importanța influenței ca ingredient al conducerii eficiente este mai mare ca oricând. Angajatul de astăzi, aflând despre conceptul de management participativ, nu mai are tendința de a Îmbrățișa metode autocratice. Managerii trebuie să-și dea seama că puterea nu presupune doar un titlu și un birou separat. Puterea, capacitatea de a modifica anumite circumstanțe din viața angajaților nu mai reprezintă ceva dat, ci, mai degrabă, conferit. Dacă angajații nu aleg
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
participativ, nu mai este un factor chiar atât de important ca Înainte. Totuși, studiile arată că politica de birou este chiar necesară Într-un mediu de afaceri care funcționează mai degrabă ca o democrație. Cu ani În urmă, când managementul autocratic era la putere, managementul era, de fapt, o dictatură. În prezent, este nevoie de o adevărată diplomație pentru a rezolva lucrurile. Iar aici politicienii din afaceri excelează. Transformarea eșecului În victorie 1. Fiți la curent cu informațiile difuzate la „Radio
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
vieții noastre, la întărirea fundațiilor sistemului nostru, și nu la slăbirea lor (Zinner: 1956, 232. subl. m.). Așa cum argumentează Ray Taras, nu se poate verifica autenticitatea reformismului manifestat de către prim-secretarul PMUP. "Acesta era un comunist veteran nu mai puțin autocratic decât staliniștii în compania cărora își petrecuse atât de mulți ani". Pe cale de consecință, o permisivitate prea mare în direcția pluralismului și a democratizării puteau conduce la punerea în discuție a rolului principal al partidului în conducerea Poloniei și, implicit
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tipologii a mai multor tipuri de guvernământ și a impactului pe care fiecare dintre acestea o are asupra furnizării de bunuri publice. Tipologia ce va fi prezentată este realizată de către William Niskanen (1997) și cuprinde trei tipuri ideale de guvernământ: autocratic, democratic și optim. Guvernământul autocratic este definit ca fiind controlat de către un agent, ale cărui intenții și preferințe sunt transpuse În acțiunea guvernamentală. Interesul autocratului este ca suma obținută din colectarea taxelor să fie mai mare decât cheltuielile realizate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de guvernământ și a impactului pe care fiecare dintre acestea o are asupra furnizării de bunuri publice. Tipologia ce va fi prezentată este realizată de către William Niskanen (1997) și cuprinde trei tipuri ideale de guvernământ: autocratic, democratic și optim. Guvernământul autocratic este definit ca fiind controlat de către un agent, ale cărui intenții și preferințe sunt transpuse În acțiunea guvernamentală. Interesul autocratului este ca suma obținută din colectarea taxelor să fie mai mare decât cheltuielile realizate pentru a furniza bunuri și servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
taxării pentru asigurarea lor. În acest caz, singura amenințare ce l-ar putea opri pe autocrat să-și maximizeze profitul (de exemplu, crescând taxele cât mai mult și oferind servicii cât mai ieftine) este cea a unei revoluții. În privința guvernelor autocratice, Niskanen ajunge la concluzia 1 că acestea generează cele mai mici beneficii pentru cetățeni, În raport cu celelalte alternative. În cazul unui guvernământ democratic, autoritatea decizională este deținută de către votantul median 2. Interesele votantului median vor fi definite de suma venitului său
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
atunci interesul votantului median va consta În obținerea unui nivel al impozitelor cât mai mic, corelat cu un nivel al beneficiilor obținute În urma acestora (de exemplu, prin intermediul bunurilor publice furnizate de guvern). Guvernământul democratic generează beneficii mai mari decât cel autocratic În orice situație. Însă mult mai importantă este relația dintre cele două tipuri de guvernământ democratic, cel În care pot fi făcute subvenții și cel În care nu pot fi făcute. În această privință, Niskanen concluzionează că, În situația În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
of Chicago Press, Chicago. Kuhn, Th.S. (1999), Structura revoluțiilor științifice, Editura Humanitas, București. Lachapelle, J.; Faucher, L.; Poirier, P. (2006), „Cultural evolution, the Baldwin effect, and social norms”, În Evolutionary epistemology, language and culture, Netherlands, Springer. Niskanen, W.A. (1997), „Autocratic, Democratic and Optimal Government”, Economic Inquiry, nr. 35, pp. 464-479. Peters, Guy (1999), American Public Policy: Promise and Performance, ediția a V-a, Seven Bridges Press, Chatham NJ. Pierre, J.; Peters, B.G. (2000), Governance, Politics and the State, MacMillan, Basingstoke
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și de circulația manuscriselor. Indiferent de influențele sau de coincidențele pe care critica de specialitate le depistează reevaluând "martorii" istoriei, imaginarul puterii medievale românești se menține pe linia modelului bizantin până târziu, inclusiv la domnitorii fanarioți, ei înșiși urmând ...linia autocratică, în sensul modernizator și raționalist al despotului luminat, care nu este decât o aplicație de epocă a conceptului de princeps optimus maximusque. (Valentin Al. Georgescu 129) Conform analizei statistice și cercetării politogramelor identificate de Vlad Georgescu (așadar, pe o bază
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mi-au sărit în ochi niște titluri mari, care se aflau deasupra versurilor: ABDICAREA LUI NICOLAE AL II-LEA. REVOLUȚIA: ANUL ’89 RUSESC. RUSIA DESCOPER| LIBERTATEA. KERENSKI - DANTON-UL RUS. C|DEREA ÎNCHISORII PETRU ȘI PAVEL, BASTILIA RUSEASC|. SFÎRȘITUL REGIMULUI AUTOCRATIC... Cele mai multe dintre cuvintele acelea nu-mi spuneau nimic. Dar înțelegeam esențialul: Nicolae nu mai era țar, iar știrea căderii lui provoca o explozie de bucurie delirantă la cei care, încă ieri seară, îl aclamau urându-i o domnie îndelungată și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]