576 matches
-
de mostre de viață elitistă, facilitând o radiografiere obiectivă a acestei caste de "caraghioși, vorbăreți și pierde-vară".62 Interesantă este, de această dată, luciditatea cu care personajele își conștientizează limitele. Cu o franchețe dezarmantă, Eleazar, aprigul și incomodul observator inclus autocritic în propria-i caracterizare demistificatoare, demască metaforic vanitatea tinerei generații: Ați văzut vreodată un pește stricat, noaptea? Asta e cultura noastră: fosforescență de cadavru la începutul putrefacției"63. Mai apropiat de semidoctul caragialian, apare la Al. O. Teodoreanu "poetul" Florinel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să-l asurzească pe cititor [...] Am obrăzniciile mele, florile mele de stil, elanurile mele de elocvență, absolut goale în care mă încred perfect, fără nici o teamă"181. Astfel de extrase demonstrează că și această componentă a expresiei caragialiene falsul denunț autocritic este prezentă în textul celui care, devenit celebrul dramaturg al absurdului, își va dovedi cu prisosință asimilarea constructivă a numeroase alte mărci ale caragialismului. 4.4.5. Temă și variațiuni În probleme cu identitatea (variațiuni în căutarea temei), inclusă de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Deosebirile sunt, totuși, semnificative. Dacă la Caragiale și la Eugen Ionescu limbajul și situațiile revelau găunoșenia morală și vidul sufletesc al unor veritabili "nebuni fățarnici", dar și ignoranța tragică a acestora, în schimb, amoralitatea, mania sincerității, voluptatea autodemascării sau trendul "autocriticii", transformă personajele lui Teodor Mazilu în paiațe perfect conștiente de lipsurile lor. "De câte infamii sunt capabil!"82 exclamă adesea "scârbit de el însuși"83 Gogu, Gore, Sile etc. fie el delapidator, șef de fabrică sau escroc sentimental. Demascarea lor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
calificativul respectiv. Formarea capacității de autoevaluare este un proces îndelungat și presupune alocarea unui timp special pentru dezvoltarea riguroasa a acesteia . De aceea , am propus momente variate de autoevaluare , dându-le prilej elevilor de a-și manifesta spiritul critic și autocritic în legătură cu propriile lucrări sau ale celorlalți colegi . Am observat că subiecții sunt motivați mai mult în momentul în care știu că finalul presupune acest tip de evaluare, concentrându-se asupra sarcinilor de lucru . Cei patru itemi propuși sunt în conformitate cu obiectivele
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
sumă, diferență, factori, produs) și descompun în sume de produse numerele date. Lucrul în echipă și-a dovedit utilitatea, căci nu s-a înregistrat nici un calificativ de suficient. Se dezvoltă astfel și spiritul de cooperare, de colaborare, spiritul critic și autocritic. Activitatea de învățare - înmulțirea când unul din factori este o sumă, are în vedere realizarea obiectivele de referință 2.1, 4.2. Se urmărește însușirea conștientă a folosirii proprietății de distributivitate a înmulțirii față de adunare (fără terminologie), și efectuarea de
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
implică algoritmul de calcul cu și fără paranteze. Elevii urmăresc etapele de lucru, ajungând la rezultatul corect. Pe parcursul activității am urmărit dacă elevii parcurg corect etapelor de lucru (operațiile de gradul II și I), corectitudinea rezultatelor precum și simțul critic și autocritic. Fișele de lucru au fost analizate, conform descriptorilor de performanță propuși și s-au făcut constatări individuale atât asupra modului de lucru cât și asupra aspectului lucrării .Din cei 20 de elevi trei au fost notați cu calificativul insuficient deoarece
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
plane și spațiale pe corpuri geometrice și obiecte din mediul înconjurător, să sorteze obiecte după forma lor, să realizeze activități practice de copiere, decupare și suprapunere a unor suprafețe, să-și dezvolte imaginația , gândirea logică și creativă, spiritul critic și autocritic. La sfârșitul unității de învățare Figuri geometrice, elevii vor fi capabili să recunoască în situații diverse figurile geometrice plane triunghi,patrulater (paralelogram, dreptunghi, romb, pătrat, trapez,), cerc; să indice caracteristicile figurilor geometrice folosind terminologia adecvată; să reprezinte prin desen și
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
fost parțial rezolvate, iar elevii nu au demonstrat acuitate în rezolvarea de probleme. Mi-am propus să reiau această modalitate de lucru și să măresc numărul de momentele de coevaluare și autoevaluare cu scopul de a forma spiritul critic și autocritic, spiritul de inițiativă, capacitatea de a argumenta cu cuvinte proprii calea de rezolvare aleasă. Activitatea de învățare -de determinare a ariei, urmărește obiectivele 1.8, 2.5, 4.1, 4.2 și s-a desfășurat pe parcursul a trei ore. Am
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
sangvine, accelerarea bătăilor inimii, superficializarea respirației, sporirea cantității de zahăr, colesterol și catecolamine în sânge, diminuarea numărului de leucocite și anticorpi (de unde vulnerabilitatea la diferite maladii); b. consecințe psihologice: iritabilitate, încordare, anxietate, alterarea încrederii în sine, exacerbarea spiritului critic și autocritic, toate acestea constituind frâne pentru creație. Pentru diminuarea sau eliminarea acestor consecințe se pot utiliza diferite metode: ¾ Metodele psihoterapiei: M. Stein (1975) arată că indiferent dacă funcționează la nivel individual sau de grup, psihoterapia influențează creativitatea în trei direcții: I.
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Vl. Colin a fost analizat cu adâncime și autorul a recunoscut că sfaturile și criticile primite constitue un ajutor prețios pentru crearea viitoarelor sale lucrări literare. Autorul n-a luat însă o poziție destul de hotărâtă în cadrul discuțiilor, n-a analizat autocritic, în profunzime, rădăcina deficiențelor romanului. Vl. Colin ar trebui să stăruie asupra problemelor indicate în ședință, străduindu-se să învețe cât mai mult din criticele ce i s-a adus (...). Inițiativa organizării unor astfel de dezbateri - în cadrul cărora se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în acest sens, al Luciei Demetrius 54: „Citind articolul apărut în Pravda și reprodus de Contemporanul privitor la problemele dramaturgiei, cred că fiecare autor dramatic a simțit nevoia să-și verifice în chip serios activitatea de până acum, să aprecieze autocritic modul în care-și îndeplinește - ca dramaturg - sarcinile de constructor al socialismului (...). Au fost primite cu multă căldură lucrări ca piesa lui Mihail Davidoglu Cetatea de foc, Ziua cea mare a Mariei Banuș, Pentru fericirea poporului de N. Moraru și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui V. Luca s-a dezvăluit cu putere cu prilejul pregătirii și efectuării reformei bănești împotriva căreia Luca s-a ridicat direct și fățiș. În ședințele plenare din 29 februarie-1 martie și 26-27 mai a.c. Comitetul Central și-a analizat autocritic activitatea, apreciind «drept o mare slăbiciune faptul că a descoperit cu întârziere HYPERLINK "abaterea.de"abaterea de dreapta»... (Scrisoarea C.C. al P.M.R. către organizațiile și membrii partidului din martie a.c.). Vasile Luca și-a putut desfășura activitatea sa antipartinică pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pot ajuta la clarificarea problemelor, iar scriitori ca Mihail Davidoglu, Al. Jar, Eugen Jebeleanu nu aduc nici în birourile din care fac parte nici în cadrul dezbaterilor o contribuție pe măsura posibilităților lor. În discuții se folosește slab metoda criticii și autocriticii, este puțin stimulată lupta de opinii. E bine cunoscută de altfel influența cu care unii critici ca Ion Vitner sau Paul Georgescu, membri ai biroului secției de proză, privesc această muncă. Mulți tovarăși au subliniat ce rol important revine conducătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spre publicare de unele redacții literare. I. Vitner a recunoscut doar că nu a tratat destul de operativ unele probleme literare și că a manifestat o combativitate scăzută. Cuvântul lui I. Vitner a fost lipsit în mod evident de o poziție autocritică față de calitatea articolelor sale, față de inactivitatea sa prelungită pe tărâmul criticii literare (...). Szasz IANOS, ocupându-se de problemele literaturii scriitorilor maghiari din R.P.R., a criticat referatul pentru faptul că nu se ocupă de lucrările scriitorilor din provincie (...). Declarându-se de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
faptul că criticii literari nu cunosc realitatea, căci sunt adeseori întocmai «orbilor care trebuie să aprecieze culorile». Nu s-a desfășurat suficient lupta de opinii și în acest sens - apreciază vorbitorul - referatul prezentat de Uniunea Scriitorilor nu este suficient de autocritic, după cum a lipsit și preocuparea organizatorică, căci comisia de critică literară (al cărei responsabil a fost numit de multă vreme Ion Vitner) - este inexistentă (...). M. GAFIȚA a combătut părerea acelora care identifică tipicul cu noul în viață. Arătând că pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
situația criticii noastre literare. I. Vitner a încercat să arate că diferitele sale lipsuri ar fi independente de condiția sa, de spiritul său de partid, că s-ar datora, chipurile, unor condiții obiective, eschivându-se astfel de la o analiză serioasă autocritică. Vorbitorul a amintit că I. Vitner a scris foarte puțin în ultimii doi ani, că a manifestat în general o atitudine de comoditate refuzând numeroase propuneri, nerespectându-și angajamentul, dovedind în fond lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care (...) s-a declarat de acord cu afirmațiile din Utünk lăsând a se înțelege că acel articol exprimă atitudinea unui număr mai mare de scriitori de limbă maghiară, ceea ce nu corespunde realității. În continuare Eugen MANDRIC s-a referit la autocritica Mariei Banuș, autocritică pe care a considerat-o superficială și formală. Vorbitorul a arătat că scriitorii nu se pot dărui numai pe jumătate cauzei revoluției. Ei trebuie să dea tot ce au mai bun în lupta pentru fericirea poporului, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
declarat de acord cu afirmațiile din Utünk lăsând a se înțelege că acel articol exprimă atitudinea unui număr mai mare de scriitori de limbă maghiară, ceea ce nu corespunde realității. În continuare Eugen MANDRIC s-a referit la autocritica Mariei Banuș, autocritică pe care a considerat-o superficială și formală. Vorbitorul a arătat că scriitorii nu se pot dărui numai pe jumătate cauzei revoluției. Ei trebuie să dea tot ce au mai bun în lupta pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei (...). Nina
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
surprize îi vor aduce în viitor rămășițele ideologici burgheze. Nina Cassian s-a menținut în cuvântul ei pe o poziție individualistă și, neabordând problemele importante puse în dezbatere, nu a avut o atitudine principială după cum nu a analizat în spirit autocritic ultimele ei creații literare. Petru DUMITRIU s-a ocupat în introducerea cuvântului său de câteva probleme ridicate în cadrul dezbaterilor. El a arătat că puținele referiri ale lui I. Vitner la problemele actuale ale literaturii noastre au fost sentențioase, lipsite de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au avut o atitudine creatoare față de materialul de viață. Pastișarea propriilor expresii poetice în unele poezii de Victor Tulbure și N. Tăutu, de pildă, este un aspect al cenușiului din literatură (...). În cuvântul său, scriitorul Eusebiu CAMILAR a luat poziție autocritică față de gravele greșeli semnalate de Scânteia cu privire la conținutul ideologic greșit al reportajului Întâmplări de pe Călmățui (...). Ion MIHĂILEANU, abordând problema rămânerii în urmă a criticii literare față de cerințele vieții, a combătut poziția potrivnică dezvoltării literaturii și criticii noastre literare adoptată de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
frontul nostru literar. Prin intervenția sa, el a arătat că s-a înstrăinat de problemele creației literare și că nu are destulă dragoste față de noua noastră literatură (...). Spre sfârșitul dezbaterii noastre, tov. Ion Vitner și-a făcut un început de autocritică. El trebuie să dovedească prin fapte, prin activitatea sa de critic literar, că este hotărât să se debaraseze de influența ideologiei burgheze. Tov. Ovid S. Crohmălniceanu, a cărui contribuție la dezbateri merită în general o apreciere pozitivă, nu a adus
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
act prin care ia ființă un monument (...). Critica nu-i posibilă decât fiind cu putință autocritica, prin care admitem sincer că judecățile date de alții despre noi sunt adevărate. Câtă vreme critica criticului asupra unui scriitor nu se preface în autocritică liber consimțită în măsura în care a fost înțeleasă din partea scriitorului, între critică și creație este o prăpastie și una nu poate ajuta pe cealaltă. În treacăt fie zis, toate cărțile care apar trebuiesc recenzate fără excepție în cronici literare stabile, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
găzduit de Viața românească. Până la urmă, arbitrează Scânteia și am văzut cum, prin pana (degetul arătător) al lui Paul Georgescu. Urmează autocritica Almanahului literar 36: „Colectivul redacțional al revistei Almanahul literar a analizat cu toată seriozitatea în spirit critic și autocritic articolul apărut în Scânteia - Căi neprielnice creației literare - și concluziile dezbaterii organizate la Cluj de către Uniunea Scriitorilor în zilele de 3 și 4 oct. a.c. A reieșit cu acest prilej, după cum semnala și articolul din Scânteia și totodată vorbitorii care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
observă V. Jirnov - joacă un rol uriaș în opera educării continue a disciplinei socialiste conștiente în muncă și a dezvoltării întrecerii socialiste, în opera celei mai stricte respectări a intereselor private, în desfășurarea continuă a democratismului socialist, a criticii și autocriticii bolșevice, în stârpirea birocratismului. Și într-adevăr, de la ivirea ei până în prezent, când este în mare înflorire, literatura sovietică răspunde comandamentelor de mai sus. Spre a da numai câteva exemple amintesc că în 1930 Mihail Șolohov a scris Pământ desțelenit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe care comunismul nu-l pune la îndoială este proiectul propriu. De aceea comunismul se instalează dintr-odată în prostia ca încremenire în proiect. „Autocritica“ nu este aici decât căința fățarnică impusă celui care a îndrăznit să aibă îndoieli în privința proiectului unic. Orice alternativă la Proiect este refuzată. Proiectul meu este acceptat numai în măsura în care se acomodează la marele Proiect. Cine refuză - moare, este exterminat. Prostia
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]