11 matches
-
iubirii este cartea cu care Dan Cioată debutează în poezie. Alcătuită din două mari capitole Universul iubirii și Crucea iubirii, cartea aceasta ne propune o meditație asupra iubirii, în general, manifestată ca o mare taină. Universul iubirii este încercarea de autodefiniție a poetului vis-à-vis de el însuși, dar mai ales vis-à-vis de Dumnezeu, înălțarea frunții și sufletului poetului către Cuvântul ziditor, așteptarea lui senină și îndelungată în a primi răspunsurile la marile întrebări care au frământat lumea dintotdeauna. Crucea iubirii este
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa by http://uzp.org.ro/uzpr-si-a-prezentat-jurnalistii-scriitori-la-resita/ [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
lingvistic recent, datorat înmulțirii traducerilor din lucrări în limbi străine ("Walachen" în germană, "Valacchi" în italiană, "Vlachs" sau "Wallachians" în engleză, "Valaques" în franceză, "Valacos" în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „”. Vlahi a devenit și un "endonim" (autodefiniție) la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
România să se prezinte cu un inventar de calități care să o distingă, în termeni de valoare adăugată și greutate specifică, în Europa și în Alianță?”. Orice tentativă de răspuns la această întrebare trebuie să pornească de la recunoașterea faptului că autodefiniția în raport cu vecinătatea, înțeleasă ca redescoperire autentică a vecinilor, ca echilibrare a vecinătăților simbolice cu cele geografice, va fi unul dintre testele-limită ale capacității noastre de a vorbi cu o voce distinctă în NATO și în UE. Autodefiniția în raport cu vecinătatea presupune
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
recunoașterea faptului că autodefiniția în raport cu vecinătatea, înțeleasă ca redescoperire autentică a vecinilor, ca echilibrare a vecinătăților simbolice cu cele geografice, va fi unul dintre testele-limită ale capacității noastre de a vorbi cu o voce distinctă în NATO și în UE. Autodefiniția în raport cu vecinătatea presupune atât forța de a depăși angoasele istorice, cât și voința de a rezona la interesul vecinilor noștri de a se conecta funcțional la spațiul Europei unite, de a răspunde adecvat ofertelor lor politice, economice și culturale în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
se poate schimba cursul, căci mereu se pierde ceva dintr-o carte, mai cad niște litere printre rânduri, se mai pierd niște pagini printre degete, așa cum altele ți se înfoaie în fața ochilor ca o varză." Avem aici un soi de autodefiniție sau autoportret pe care Pavic îl dă și îl face romanului său: acesta poate fi orice (mă refer la structură, statut) drept care i se poate face orice operație, exclusiv prin lectura individuală (nicidecum colectivă) - romanul poate fi sporit sau împuținat
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
întâlnesc în tramvaie anunță însă limpede creația de mai târziu, care se prezintă unitară în volumul din 1998, izvorând dintr-o sensibilitate acută la „misterul existenței în însăși existență”. Sintagma ce servește drept titlu al cărții, „omul ciudat”, este o autodefiniție a eului liric, așa cum îl lasă traversarea „patimilor”, trăirea contingenței, finitudinea sau „urgența” morții, absența scopului ultim, lipsa libertății, precaritatea sufletească. Fără trecut, amnezic, dar și fără viitor, eul liric se percepe ca obiect („dus de viață cu trăsura”, Palma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
haltele onirice), precum și o anumita înțelegere a fantasticului. „Era vorba de a obține sensuri noi prin aranjarea, după o logică proprie, a unor bucăți de real (adică de verosimil), fiecare, cum se întâmplă în vise, foarte exact în materialitatea să” - autodefiniție modestă, tocmai stufoșenia baroc-onirică făcând meritul scrierilor lui. În orice caz, scriitorul a recalibrat în maniera personală harnașamentul teoretic al onirismului estetic, speculându-l îndeosebi în sensul dilatării fantasticului și al foșgăielii viziunilor. Pe de altă parte, Ț. face parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
România este imposibil să se întâmple și în Franța pentru că „noi n-o să ne lăsăm duși de nas”, așa ziceau francezii. Pentru ei, instaurarea unei dictaturi era un fel de păcăleală căreia îi cădeau victime doar proștii. Francezii, fiind prin autodefiniție inteligenți, nu erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant pentru dumneavoastră, venind dintr-o țară comunistă, unde majoritatea celor care nu erau încadrați în sistem erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
despre el însuși. Curgerea îngrijorătoare a timpului, vasalitatea bibliografiei și senzația de sufocare provocată de consumul cărților, de tonele de litere asimilate, invidia față de clasici ("Cum puteau? De unde rezistența clasicilor la masa de scris, rezistența la viață?", p. 13): iată autodefiniții frecvent întâlnite în intimitatea cititorilor de meserie. Observațiile în oglindă sunt pătrunzătoare, însă lui Mircea Mihăieș îi lipsește naturalețea, tristețea reală a unui Radu G. }eposu, în capitolul similar din Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. Autorul volumului
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
cît mai nouă (imprevizibilă), cu atît mai relevantă. Ținta demersului său o reprezintă spulberarea faimei de "poet al pămîntului" pe care Pillat și-a făcut-o singur, însă venind în întîmpinarea "folclorului critic" ce i-a cîntat în strună. Iată autodefiniția pillatiană: "Toată poezia mea poate fi redusă, în ultima analiză, la viziunea pămîntului care rămîne același, la presimțirea timpului care fuge mereu.(...) Această poezie a pămîntului, spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire e produsul direct al vieții trăite
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
România este imposibil să se Întîmple și În Franța pentru că „noi n-o să ne lăsăm duși de nas”, așa ziceau francezii. Pentru ei, instaurarea unei dictaturi era un fel de păcăleală căreia Îi cădeau victime doar proștii. Francezii, fiind prin autodefiniție inteligenți, nu erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant pentru dumneavoastră, venind dintr-o țară comunistă, unde majoritatea celor care nu erau Încadrați În sistem erau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]