200 matches
-
TV ale lui Paul Riniker, (cineast cu o bună reputație, o bogată filmografie și un constant succes de public), selectate în retrospectiva ce i-a fost consacrată, sunt tot atâtea incursiuni în universul unor oameni aflați la vârsta autodescoperirii, a autodefinirii și a autoevaluării, dar și a raportării la valorile, exigențele și experiența celor din jur, în dorința de a aparține unei comunități. Două tinere femei, cu părinți originari din Kosovo, dar născute, crescute și integrate activ în viața din Elveția
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
te exprimi altfel aici, atipic, prin apel la un alt mijloc de expresie, la o altă artă decît cea care te-a consacrat. Aceste provocări la autoinvestigație, la sondarea plurivalenței din fiecare aduce în paginile revistei Atipon exerciții fascinante de autodefinire. O plasticiană, de exemplu, prezintă într-o succesiune de imagini modalitatea în care pregătește un fel de mîncare: se duce în piață, alege zarzavaturile, puiul, ajunge în bucătărie și, tot așa mai departe, etapă cu etapă pînă cînd, în final
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
În foarte puținele intervenții pe vers, pe care ni le-am permis, ca să vedeți cum sună mai bine în pasajele epurate, am vrea să vă fie mai clar ce trebuie făcut peste tot, în restul numeros al poemelor. Iată o autodefinire importantă: "Să nesocotesc, să surprind și să râd./ Este felul în care vă mai pot vorbi". Pe muchie de cuțit acest distih: "Să rupi o pagină din așternut,/ Să pui pe buze o culoare stinsă". Doar în aparență sună frumos
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
duhovnic și mai mult decât un medic (p. 45). Îi place când călugării pe care îi apără îl numesc „arhiepiscop judiciar”, dar cel mai frecvent revine la echivalarea identității lui de avocat neprofitor cu identitatea misterioasă a unui călugăr alb. Autodefinirea sa e memorabilă și această fantasmă judiciară plutește, ca o întruchipare a demnității, a curajului și a onoarei, pe deasupra tuturor paginilor: „Eu sunt călugăr alb, fără instituție, fără pitoresc, în zdrențele lamentabile ale libertății de conștiință și luptând pentru libertatea
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
acolo, pentru public, ca un tânăr romantic, care supăra pe toată lumea. După mai mulți ani și-a scris o autobiografie de om ofensat. Evtușenko scria că în Rusia poetul e mai mult decât poet. Nu e o declarație, ci o autodefinire, pe care a dezvoltat-o în romanul său scriind: "Există versuri pur și simplu. Dar există versuri-atitudine. Din păcate, atitudinea îndelung șlefuită, dar întârziată, încetează de a mai fi atitudine. Iar atitudinea luată la momentul oportun uneori nu are timp
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
mai vîrstnicul Ștefan, îl învățase buchile. O amintire foarte veche fixează în Robinson Crusoe, prima carte de literatură citită. "În biblioteca mea de copil ea purta, scris de mine pe o etichetă, numărul 1". (De aici, mai mult ca sigur, autodefinirea lui de mai tîrziu ca individ solitar: "Un Robinson cu insula în suflet"). Ordinea și disciplina bibliofilului în devenire îi sînt insuflate mai ales de tată, "un grec cu suflet gotic", cum are să-l numească G. Călinescu pe "bătrînul filolog
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
nu e altceva decât indiciul (conținând valența!) Morții Hristice, INIȚIATOARE ÎNTRU ÎNVIERE/VIAȚA VEȘNICĂ! <endnotelist> 1. În Dictionar de mitologie generală, definește LYCANTROPIA ca o “tradiție totemică la unele populații primitive, intrată În deprinderi și ritualuri simbolice din antichitate, de autodefinire sau de raportare obiectivă, În cadrul unor superstiții, a anumitor ființe umane la posibilitatea metamorfozării omului În lup“. 2. Cf. V.Lovinescu, Incantația sângelui, Institutul European, Iași, 1993, pp. 100-126: Elementul care unifică șirul voievodal prin veacuri (...) se spune că ar
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
alcătuită numai din elementele ei primordiale (din esențe) este o ,,insomnie perfectă’’, peste care tăcerile se aștern ca niște umbre, ,,ca niște elemente necunoscute’’ (Zile neașteptate). Aproape liniște este o carte despre viață, scrisă pe albul zăpezii, un volum de autodefinire, explicativ, gândit într-o cheie de mister, de însingurare și de început nesfârșit de lume ,,Și poate sunt/ cel mai tăcut dintre ei/ cel mai însingurat/ în lupta cu propria-mi umbră’’ (Cel mai tăcut). Muguraș Maria PETRESCU, Michigan, 11
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
poezia ei”. (Înregistrare din cuvântul rostit de Muguraș Maria Petrescu). Aproape liniște / Almost Silence este o carte de definire, dar Leoaica albastră este o antologie de versuri, realizată de Mariana Pândaru la împlinirea unei vârste rotunde, ca o carte de autodefinire scrisă în tâcere, retragere, singurătate și într-un timp ce se trăiește paradoxal cândva demult, într-un prezent continuu. În continuare, Mariana Pândaru a recitat poezia Sărbători fericite, iar varianta în limba engleză a fost recitată de Muguraș Marian Petrescu
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
ți le-a dat locul unde au trăit părinții, unde te-ai născut și, cel puțin, ai copilărit. Am auzit și în țară oameni declarîndu-se cu mîndrie dintr-o regiune anume, cu aceeași intenție de comuniune cu locul și de autodefinire avantajoasă, dar fără seninătatea și voluptatea cu care se afirmă în Franța o diferență specifică. Există aici obiceiul de a pune în valoare lucrurile prin vorbă și la bucuria de a spune se adaugă și o știință de a expune
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
în paleontologie, putem reconstitui (intui) întregul, în cazul de față, structura psihică, universul uman și al operei, mediul literar în care s-au produs și încă impetuos cel puțin scrierile debutului. Amintirile lui Sadoveanu conțin importante elemente de biografie, de autodefiniri ale "instinctului său de primitiv", de om al naturii, furnizează relații prețioase despre formația și lecturile lui, despre simpatia față de țărani și concepția sa romantică și conservatoare. Confesându-se, scriitorul își evocă prietenii și confrații, realizând câteva excelente portrete, deconspiră
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
liberale. Curând, cei cinci vor atrage mulți alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu Rusu, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, Neculai Roșca etc.), majoritatea tentați să scrie versuri, o "generație spontanee" (Perpessicius), aflată pe drumul autodefinirii, o "constelație tinerească, vioaie, activă..." (E.Ar.Zaharia), o "grupare a tinerilor care nu au puterea să se disocieze, altfel decât prin abundența creației, de vechea generație a războiului" (Mircea A. Diaconu). Tocmai de aceea, iconarismul acestor ani de început
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Ion Simuț E Lovinescu (31 octombrie 1881-16 iulie 1943) a năzuit continuu spre o autodefinire deplină și cuprinzătoare. A meditat stăruitor la faptul dacă ideologia are o justificare în psihologia cugetătorului. Nimic surprinzător în principiu pentru o asemenea năzuință, dacă nu ar fi vorba de un critic! E. Lovinescu a pus în relație întotdeauna, nu
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
Nimic surprinzător în principiu pentru o asemenea năzuință, dacă nu ar fi vorba de un critic! E. Lovinescu a pus în relație întotdeauna, nu în aceiași termeni de-a lungul timpului, modul său de a gândi literatura cu propria biografie. Autodefinirea i se părea, în fiecare etapă a biografiei sale, o datorie de onestitate. A fost frământat fără încetare de întrebarea de ce gândește așa și nu altfel. Într-o primă fază a crezut că ideile vin dintr-o anumită psihologie, pentru ca
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
și carnea/ și doar sînge pre sînge călcînd" (sînge pre sînge călcînd). Marginea devine obsedanta că un factor vital al afirmării de sine a poetului. Pornind de la zeroul nonexpresivităti, eul specific al acestuia aspiră spre margine că spre o ideală autodefinire: "pentru început pot să-ți spun/ în cunoștință de cauză/ că în fapt/ numărătoarea începe cu zero// că în memorie cineva/ mă tot poftește afară/ că ține morțiș/ să mă prezinte mărginii" (prefață). Riscul mărginii e de-a nu fi
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
oferirea unei alte grile "cea a modernilor". Dar toate aceste "frânturi de imagini" păstrate (prin selecție, cum spuneam la început) în memoria cititorului nu compun, în final, o imagine unică. Ele sunt părți ale unui demers dublu al definirii și autodefinirii.
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
Constantin Țoiu Cano tristia, tristis, - autodefinirea lui Ovidiu că poet reprezintă cel mai economic fel de exprimare probabil din toate timpurile culte, exceptînd limba engleză și mai apoi engleză, si mai succinta, vorbită de americani. Spiritul latin, atît de dinamic, renunță des la predicatul implicit, aceasta
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
vorbă cu înțelepții locului; cu oamenii de vază ai satelor sau ai orașelor. Se implică în istoriile oamenilor. Trece la Tribuna și devine una dintre cele mai importante personalități luptătoare ale Ardealului. Cum am intrat noi în acest timp al autodefinirii noastre? Ceea ce descoperă vrea să împărtășească și altora; uneori vrea să le dea forță manualului de istorie. La o sută de ani de la desființarea șerbiei (Tribuna, 10/22 august 1885 va scrie: "Maghiarii pot să ne amărască zilele, pot să
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
găsește chiar la începutul studiului "O minoritate uitată: aromânii (macedoromânii)", cuprins în volumul prof. Gheorghe Caragiani, Studii aromâne (București, Editura Fundației Culturale Române, 1999), unde sînt urmărite atît denumirile date aromânilor de către alții - vlahi, țințari, cuțovlahi -, cît și termenii de autodefinire: cel mai frecvent e armân, dar adesea vorbitorii se identifică prin denumiri formate de la zona sau localitatea de origine. în funcție de tradiția cercetării, în diferite limbi s-au impus reflexe ale unuia sau altuia din termenii citați. Varietatea termenilor de desemnare
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
întîi un proces de expurgare a normelor pe care le-a preluat de la comunitatea sa. Trebuie să uite tot ceea ce a învățat vreodată de la alții, pentru ca abia apoi, înarmat cu această miraculoasă tabula rasa, să-și înceapă propriul proiect de autodefinire. Hill nu e naiv și nici nu face pe naivul: nu-și închipuie că o tabula rasa există, de la Locke încoace puțini au mai nutrit asemenea năzuințe, dar recomadarea lui este că odată încheiată această uitare tămăduitoare, să decidem noi
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
Nicolae Manolescu Întrebat de Daciana Branea care sînt, în opinia lui, principalele caracteristici ale Europei Centrale, Tony Judt consideră drept un aspect esențial "obsesia autodefinirii". Profesorul de studii europene de la New York University spune în continuare (textul dialogului de la Timișoara, din octombrie 1998, din cadrul Fundației "A treia Europă", a fost publicat, laolaltă cu altele aparținînd lui Judt, în Europa iluziilor, Polirom, 2000): "Nimeni n-ar întreba
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
o mare nesiguranță identitară". Sublinierile îmi aparțin. Îl rog pe cititorul însemnărilor de față să rețină cele două elemente ale combinației. Voi reveni la ele, după un ocol pe care-l cred necesar în lămurirea problemei înseși a nevoii de autodefinire care apare în anumite culturi. Tony Judt e de părere că Europa Centrală e mai degrabă un concept decît o realitate cu granițe determinabile (sau, cu atît mai puțin, unanim admise), unul din acele concepte care le fac trebuință, bunăoară
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
În ce ne privește, am totuși de făcut unele precizări. Schizofrenia, pomenită de Steiner și evidentă în subtext și la Judt, nu e chiar boala de care suferă cultura română. Să ne reamintim că Judt notează că, la central-europeni, obsesia autodefinirii vine dintr-o combinație de doi termeni morali. Schizofrenia e cuprinsă în cel de al doilea: nesiguranța identității. În cel dintîi, siguranța intelectuală, se poate dimpotrivă întrevedea, dacă ne gîndim bine, o înclinație paranoică. Trebuie să spun că, în comportamentul
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
studii antropologice pe această temă poate zdruncina opinii ferme: codul cultural al rudeniei în așa-numitele societăți primitive este atât de complex și de diferit față de al nostru, încât o astfel de lectură are valoarea unui exercițiu de autoanaliză și autodefinire. Structură și funcție în societatea primitivă este unul dintre studiile clasice al antropologiei pe tema rudeniei, iar autorul lui, A.R. Radcliffe Brown, este considerat unul dintre reprezentanții de frunte ai antropologiei sociale și ai curentului cunoscut sub numele de
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
într-o lucrare destinată a fi citită cu ușurință (stilul autorului, aproape jurnalistic, confirmă o asemenea ipoteză) de mulți. Dar tema este extrem de importantă și, dacă Lucian Boia are un mare merit este acela de a fi semnalat absența unei autodefiniri existențiale naționale și social-culturale. Ceea ce a întreprins D-sa - alături de ceea ce au scris și alții înaintea sa - nu poate constitui decît o inițiativă pasionantă, necesară în cultura noastră. Un început bun, o cale de investigație bine aleasă - dar, din păcate
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]