45 matches
-
precondiționarea: „te trag după mine!”. O marjă largă de inițiativă și creativitate în materie de manevre incorecte a prăbușit societatea. Suntem o țară care strigă după salvare, suntem o societate pornită pe un instinct deviat, o societate aptă să-și autodetermine propria eșuare. Suntem o societate care ne închidem binefăcătorii, suntem o societate care înfrânăm lucrările de bine dar ungem combina care rade până la pământ belșugul, pentru grânarul samsarilor. Așteptăm Crăciunul! Va sosi cu efecte fabuloase de decor stradal galant, o
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
la condițiile impuse de modernitate. Se evită, astfel, două primejdii majore, dispuse antagonic: pe de o parte, o izolare care n-ar conduce decât la colapsul unui nedorit suicid, iar pe de alta, o topire a identității, incapabilă să se autodetermine în contextul unui sincretism absolut și definitiv. Aurea mediocritas - am putea spune. 4. România - cultura și spiritualitatea ei în fața postmodernității România are, așa cum spuneam, o șansă deosebită de a schimba mentalitățile occidentalilor. Apropierea dată de latinitatea limbii se combină cu
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
la condițiile impuse de modernitate. Se evită, astfel, două primejdii majore, dispuse antagonic: pe de o parte, o izolare care n-ar conduce decât la colapsul unui nedorit suicid, iar pe de alta, o topire a identității, incapabilă să se autodetermine în contextul unui sincretism absolut și definitiv. Aurea mediocritas - am putea spune. În ceea ce ne privește, este necesar să analizăm statutul României ca membră de dată recentă a Uniunii Europene și a N.A.T.O. Din perspectivă religioasă, integrarea țării noastre
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
forțe externe să acționeze”. Spinoza nu opune libertății necesitatea, ci constrângerea, căci numai dacă un lucru este constrâns să acționeze după o lege impusă, atunci acela nu este liber. Din acest punct de vedere, Dumnezeu este absolut liber deoarece se autodetermină în totalitate. Omul lui Spinoza este într-o stare de servitute în măsura în care este determinat de circumstanțele externe. Acesta, pentru a fi liber, trebuie să acționeze în baza emoțiilor active, care își au sursa în rațiune și nu în baza celor
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
prin aceasta că el nu vede în pacientul său nimic mai mult decât o mașinărie, în loc să vadă dincolo de boală, ființa lui umană! Ființa umană nu este un lucru printre alte lucruri; lucrurile se determină unele pe altele, în vreme ce omul se autodetermină. Ceea ce el devine - în limitele înzestrării sale și ale mediului său - este ceea ce el a făcut din sine însuși. În lagărele de concentrare, de pildă, în aceste laboratoare pe viu, pe aceste piste de încercare, am văzut și mărturisim că
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
a umanității este deja o chestiune o modă depașită". Trei definiții ale religiei (v. Man's search for ultimate meaning, p. 153) " Ființa umană nu este un lucru printre alte lucruri; lucrurile se determină unele pe altele, în vreme ce omul se autodetermină. Ceea ce el devine - în limitele înzestrării sale și ale mediului său - este ceea ce el a făcut din sine însuși." - Viktor Frankl - Omul în căutarea sensului " Nu se poate concepe nimic care să îl condiționeze într-atât de mult pe om
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
țară comună - și noi încercăm să învățăm limba de stat a Moldovei, dar dacă Moldova își va pierde suveranitatea și se va uni cu România, firește că peste o generație-două găgăuzii nici nu vor putea comunica. Nu dorim să ne autodeterminăm, dorim o garanție..."", a afirmat Nicolae Dudoglo. La alegerile din 16 martie 2008, profesorul Nicolai Dudoglo, primarul municipiului Comrat, a fost ales ca deputat de Comrat în Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri. El a obținut în primul tur de scrutin
Nicolai Dudoglo () [Corola-website/Science/305604_a_306933]
-
și Muraven explică faptul că identitatea se formează pe baza adaptării sociale, culturale și de context istoric. Această afirmație nu presupune faptul că achiziția identității reprezintă răspunsul pasiv al indivizilor la contextele sociale, și nici că identitatea este în întregime autodeterminată de eveniment. Este vorba, mai curând, de faptul că oamenii sunt agenți activi în alegerea, alterarea și modificarea identităților lor, de așa manieră încât să se asigure un grad mai ridicat de satisfacție în cadrul situațiilor sociale și culturale pe care
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în contextul logosului și valorilor și, în același timp, evaluează și instituie valori. Judecata rațională a omului conștient se bazează pe spontaneitatea sinelui, pe cunoașterea logosului, pe valori și implică libertatea. Omul care cunoaște conștient se poate, până la un punct, autodetermina liber. Tema conștiinței, deși implicită în gândirea lui Descartes, s-a definit și ea în spiritualitatea Europei, mai ales prin idealismul german, începând cu Kant. Ea a rămas o constantă a filosofiei, alături de tema rațiunii, până în secolul XX. Este abordată
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
într-o cultură dată. Jung folosește curent termenul de „persoană”, ca aspect reprezentativ, orientat înspre exterior, a psihismului individual (secondat de „umbra” orientată spre interioră. El acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării omului la vârsta adultă, când subiectul se autodetermină tot mai mult în specificitatea sa - dar și în echilibru și armonie -, în mijlocul lumii sale, prin „individuație”, sub cupola integratoare a sinelui ideal. Jung inaugurează astfel tema generică a ciclurilor vieții unei persoane, dezvoltată ulterior de Erikson și Levinson. Adler
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un îndreptar venit din afară. [...] Rațiunea trebuie deci să se considere, ea însăși, autoare a principiilor sale în afară de orice influențe străine"153. Orice lucru exterior voinței este considerat cauză străină, inclusiv dorințele sau înclinațiile noastre. Voința liberă trebuie să se autodetermine în totalitate. Dacă comanda din exterior este dorință, atunci rațiunea trebuie să fie de acord cu dorința înainte de a acționa, trebuie să își spună sieși că dorința este un temei pentru a acționa. Așa cum afirmă Kant, trebuie să facem maxima
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de a se simți capabil în obținerea finalității dorite. Nevoia de autonomie se referă la angajarea unui individ într-o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Unele cercetări au arătat că motivația poate fi puternică și la indivizii orientați spre obiective de sine atunci când nivelul de competență perceput de aceștia este mare (Hein & Hagger, 2007). Orientarea spre sine influențează intențiile individului prin formele de reglare slab autodeterminate prin relaționare la alte persoane sau poate influența comportamentul individului prin formele de reglare puternic autodeterminate atunci când perceperea competenței proprii este mare (Biddle et al., 1999). Obiective și ipoteze Prezentul studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea spre sarcină. Plecând de la cercetările similare întreprinse în alte țări, dorim să vedem dacă acestea se confirmă pe eșantionul ales de noi din rândul practicanților antrenamentului cu greutăți în sălile de fitness din
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
fiind înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Dezacord puternic) la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea comportamentului în exercițiul fizic Markland & Tobin 2004) BREQ-2 evaluează tipurile de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
impune democrația prin forță? În acest caz, unde mai este societatea deschisă a lui Karl Popper? Aceasta se definește ca o societate fără dogme impuse de instanțe superioare, cu atît mai puțin exterioare, în care indivizii sunt liberi să se autodetermine. Deci, ei stabilesc regulile, în deplină suveranitate. E tot mai limpede că o astfel de societate devine iluzorie, chiar acasă la promotorii săi cei mai fervenți. Fundamentaliștii, de orice coloratură ar fi, constituie mișcări politico-religioase tot mai îndepărtate de idealul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
unii cu alții. Iar când această dorință este eliberată și urmărită, oamenii obțin din ce în ce mai mult și trăiesc o viață bogată"123. Ceea ce ne motivează cu adevărat sunt trei factori importanți: autonomia (dorința de a ne conduce singuri, de a fi autodeterminați), măiestria (dorința de a deveni din în ce mai buni în ceea ce facem) și scopul (credința că ceea ce facem servește unui scop înalt). Întreaga țesătură de norme și sancțiuni ale unei societăți arată care sunt valorile și prioritățile pentru fiecare
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de rușinea și (r= -.36, p<.01). vinovăția de a nu face exerciții (r= 19, p<.05), de valorile lor (r= 47, p<.01) și de mulțumirea de a îndeplini sarcina (r= 54, p<.01). Pe scurt, ei sunt foarte autodeterminați în ceea ce privește activitate fizică (r= .50, p<.01). Spre deosebire de aceștia, celor orientați spre sine au o mai mare lipsă de motivație (r= .24, p<.01) și comportamentul acestora este controlat de evitarea sentimentelor de vinovăție și rușine (r= .29, p<.01
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
La rândul său, eul reprezintă resortul-esență, nucleul eidetic al conștiinței. El se manifestă întru amploarea și dinamica propriei independențe. El se dorește liber și se fundamentează pe sinergia acestei libertăți. Numai astfel survine în câmpul existenței ca prezență ce se autodetermină, ca unitate individuală distinctă, inconfundabilă. Desigur, adesea, el poate fi obligat să împlinească o multitudine de acțiuni cărora le este lăuntric potrivnic, pe care le detestă la nivelul propriilor opțiuni. Dar, în acest caz, eul rămâne liber prin însăși faptul
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
elevului În planificarea unui comportament responsabil presupune ajutarea acestuia de către educator pentru a-și proiecta planuri specifice prin care să ajungă la dobândirea unui comportament responsabil. Este vorba de stabilirea unei strategii de trecere de la comportamentul existent la un comportament autodeterminat pentru succes. Planul proiectat trebuie să fie realist, În conformitate cu structura personalității și motivațiile elevului. e) Decizia angajării În acțiuni responsabile are În vedere determinarea elevului În a se angaja total pentru aplicarea și urmarea planului stabilit Împreună cu educatorul. Uneori, educatorul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
și circumstanțele sociale în care se manifestă necesitatea respectivă. Cum avea să remarce Georg Lukács, a deveni conștient pentru societate era sinonim cu a putea conduce societatea 3. Într-o formă sau alta, luminismul, liberalismul, socialismul au asumat ideea eului autodeterminat prin gândire, a subiectului capabil să-și cunoască rațional drepturile, obligațiile și interesele, pentru a ajunge toate trei la concluzia reprezentării politice a voinței individului ; votul universal consacră exemplar calitatea lui de agent moral reflexiv și dispunând de liberul arbitru
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
de teoreme ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să se autodetermine conștient și să reflecteze asupra fenomenelor de autoeducare și autodefinire prin asimilarea, În mod propriu, specific, a influențelor mediului Înconjurator. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, sau oprit
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
democrației, stabilirea deciziilor publice ar trebui să aibă drept fundament promovarea și întărirea autonomiei. În acest context, conceptul de autonomie se referă la capacitatea ființelor umane de a raționa conștient, de a reflecta asupra propriilor persoane și de a se autodetermina. Aceasta implică posibilitatea de a delibera, a judeca, a alege și a acționa (sau de a nu acționa, după caz), atât în viața privată, cât și în viața publică, având în minte binele democratic sau, așa cum spunea Rousseau, binele comun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
legătură cu ea. Un eminent filosof cognitiv american, Douglas Hofstadter, renumit pentru descrierea cu totul aparte pe care o face minții umane - el numește conștiința „buclă stranieș, considerând-o o buclă semantică autoreferențială aptă să se îmbogățească și să se autodetermine datorită plasticității interacțiunilor neuronale , vorbește în ultima lui carte, I Am a Strange Loop, despre suferința cauzată de pierderea unei ființe dragi și constată că, în general, cei rămași în viață suferă de pe urma pierderii personale, dar nu și din pricina a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a inițiativei și diversității manifestărilor, pun educația În situația de conflict cu personalitatea, făcând din ea un factor negativ pentru dezvoltarea specifică acestuia. Școală trebuie să poziționeze pe educat În poziția de subiect și să-i ofere posibilitatea să se autodetermine creator, să gândească și să depună singur efort pentru Însușirea și valorizarea practică a informațiilor și valorilor. Valorile profesionale, intelectuale, morale și politice probate de personalitate În raporturile de muncă, ale colectivității și În relațiile interpersonale definesc sistemul caracterului. Acesta
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]