119 matches
-
rău. Povestea eroinei vorbește despre sinucidere, dar nu numai. Povestea ei include povești paralele, forme paralele ale disperării traversate de prieteni, de cunoscuți. Eroina îl caută pe Iacob, un prieten, iar căutarea nu este decît un pretext pentru autoanaliza și autodezvăluiri. Asta și face, mai bine de o oră, într-un monolog în care, într-o singură voce se recunoaște o polifonie a vocilor disperării. Căile alienării unui homeless care iese printre picioarele spectatorilor dintr-un culcuș improvizat sub băncile de
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
familiarizate cu activități de comunicare în mediul virtual. b. Dificultăți și dezavantaje ale consilierii mediate de computer impresia de impersonalitate, riscul de a rupe prematur relația; incapacitatea de a oferi feed-back, răspuns emoțional adecvat și prompt; lipsa de sinceritate în autodezvăluire. Anumite detalii pot fi omise, evenimentele distorsionate și afectele pot fi transmise în formă puțin nuanțată decât ar putea fi observate într-o decodificare frontală. La adăpostul anonimatului și „invizibilității”, unii clienți ar putea fi tentați să dezvăluie doar anumite
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
gradată, a Absolutului” (p. 78). Potrivit acestei optici, Universul e manifestarea treptată a ființei divine, detaliu care din păcate nu stă alături de revelația dintr-o dată, pe loc și pentru totdeauna, în persoana lui Hristos. Între apariția filială a numenului și autodezvăluirea treptată a aceluiași numen e o discrepanță de viziune, pe care preotul o domolește prin despicarea unghiului de vedere. Sub unghiul cogniției, lumea e manifestarea de sine a lui Dumnezeu, dar sub unghi moral lumea nu putea fi izbăvită decît
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
de unsprezece ori mai predispuși delincvenței; ... c) structura familiei: copiii crescuți de un singur părinte sunt mai predispuși riscului; ... d) practicile parentale: disciplina parentală inconsistentă, lipsa monitorizării comportamentelor copiilor prin impunerea unor norme și standarde de conduită, nivelul redus de autodezvăluire pe care îl are adolescentul în raport cu părintele; ... e) conflictul familial: tendința membrilor familiei de a se angaja în agresivitate fizică și verbală formează copiii în acest mod, ei fiind mai predispuși spre comportamente antisociale; ... f) abuzul în familie
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
capacitatea de a ne înțelege propriile probleme și pe faptul că avem resursele necesare pentru a le rezolva. Axioma fundamentală a acestui tip de terapie o constituie credința în capacitatea pacientului de a se autodirecționa. În cazul copiilor seropozitivi, acceptarea, autodezvăluirea, speranța duc la deschiderea și abilitatea de a comunica cu ceilalți, de a-și exprima gândurile și sentimentele negative, teama și anxietatea. Obiectivul urmărit constă în autoactualizarea sentimentelor, autoevaluare, autodeterminare. Se creează o atmosferă liberă, o deschidere la experiența de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de soluționare a problemelor interpersoanle. Comunicarea directă, deschisă și onestă permite recepționarea mesajelor fără distorsiuni, ceea ce menține relațiile cu ceilalți. Într-o comunicare asertivă tensiunea , critica, conflictul etc. sunt constructive. Comportamentul asertiv demonstrează respectul față de sine și față de ceilalți, promovează autodezvăluirea, autocontrolul și aprecierea pozitivă a valorii de sine. El se caracterizează prin faptul că subiectul își exprimă necesitățile, dorințele, sentimentele și preferințele într-un mod deschis și onest, într-o manieră socialmente adecvată. Componenta comportamentală a asertivității include o serie
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
o serie de conexiuni „nevăzute”, neconștientizate anterior în decursul episoadelor vieții, inițial în viața din familia de origine, apoi în decursul relațiilor dintre membrii familiei nou constituite, în evoluția temporală a propriilor vieți, în relația cu abuzatorul. Cu ajutorul interviului, prin autodezvăluire, reușim să cunoaștem motivațiile, trăirile deținutelor, atitudinea lor postact față de fapta comisă, față de ele însele și lume în general. A întreba intervievatele despre istoria vieții lor și despre omorul în sine înseamnă a le provoca o introspecție cu consecințe dureroase
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
beneficii sănătății, chiar dacă nu așa de mult ca familia. Aceasta este relevant în special pentru vârstnici, mulți dintre cei care au pierdut alte relații, dar și pentru tineri, studenți, în special dacă relațiile cu prietenii sunt apropiate, plăcute și implică autodezvăluire (Reis et al., 1984). A avea o rețea de siguranță de prieteni la care să poți apela în caz de nevoie poate crește capacitatea unei persoane de a se adapta la stres și la provocările vieții. A te bucura de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu „îi cer iertare Domnului pentru...”, fapt ce demonstrează că penitentul trăiește înaintea lui Dumnezeu sentimentul pe care un fiu îl are față de tatăl său. 2) Acuzarea păcatelor. Prin mărturisirea pe care penitentul o face înaintea confesorului, el realizează o autodezvăluire, descoperindu-și identitatea sa în modul cel mai sincer. Deși nu este un lucru ușor, acuzarea propriilor păcate este „un act etic (...). Prin intermediul acuzării, răul încetează să mai fie considerat o fatalitate” și începe să piardă teren în fața deciziei penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului o schimbare radicală, o convertire și o întoarcere la Dumnezeu. Iar el împlinește acest lucru printr-o deschidere totală și umilă înaintea lui Dumnezeu, prin recunoașterea păcatelor, convins fiind că, astfel, primește o viață nouă. Fiind un act de „autodezvăluire”, mărturisirea nu este mereu un lucru ușor. Penitentul se deschide confesorului cu ceea ce este mai intim în sufletul său; îi prezintă ceea ce este ascuns și nevăzut. Cu toate acestea, autodezvăluirea este necesară, pentru că este în folosul sfințirii penitentului. Ca orice
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că, astfel, primește o viață nouă. Fiind un act de „autodezvăluire”, mărturisirea nu este mereu un lucru ușor. Penitentul se deschide confesorului cu ceea ce este mai intim în sufletul său; îi prezintă ceea ce este ascuns și nevăzut. Cu toate acestea, autodezvăluirea este necesară, pentru că este în folosul sfințirii penitentului. Ca orice om ce se deschide, el are nevoie de înțelegere, de încredere și de încurajare. Greutatea mărturisirii poate veni și din partea anumitor factori situaționali, care o pot condiționa. Ea poate fi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în fața primului. În același timp, mărturisirea este favorizată și de faptul că cei doi, de cele mai multe ori, nu se cunosc, pentru că un alt principiu psihosociologic afirmă că tocmai acolo unde nu există o cunoaștere reciprocă între două persoane, nevoia de autodezvăluire este mai mare. Mărturisirea păcatelor pe care o face penitentul nu trebuie privită doar ca o acuzare propriu-zisă și nici ca o enunțare fidelă a propriilor păcate săvârșite, ci, mai mult, ca o căutare pe care o face împreună cu preotul-confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Cornille, 2002). Femeile raportează mai multe simptome intruzive și de evitare precum și un scor total crescut comparativ cu bărbații. O explicație posibilă sugerată în cercetările anterioare ar fi că femeile împărtășesc mai ușor stările trăite, stereotipul de gen permițându-le autodezvăluirea facilă. Erdur et al. (2006) realizează un sumar al motivelor identificate de cercetători de-a lungul timpului pentru a justifica vulnerbalitatea crescută a medicilor femei. Câteva dintre cauzele numite sunt: conflictul între rolurile de mamă, soție și carieră, dificultățile de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
dilemă (eu, ca terapeut, sunt în dilemă): să amân ședințele cu ceilalți pacienți sau să lucrez mai puțin cu tine (prin asta sugerăm că el ca persoană poate decide să-și schimbe comportamentul). În acest context trebuie să menționăm că autodezvăluirile terapeutului trebuie să se înscrie în cadrul congruenței. Așadar, ele sunt frecvent utilizate în consilierea genetică pentru a asigura congruența terapeutică; ele nu devin însă obligație sau obișnuință, căci relația nu este între prieteni, ci între un profesionist (terapeut) și o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
surpriză, tandrețe și de bucurie/fericire; • partenerii cresc psihologic; ei pot să devină ceea ce aspiră și sunt capabili să devină; • relația îi întărește în fața obstacolelor, a problemelor, a nereușitelor, a pierderilor; • partenerii simt dorința sinceră de a se mărturisi, de autodezvăluire; • este o relație de reciprocă și profundă împărtășire. Așa cum pentru întreținerea frumuseții fizice și caracteriale sunt necesare atente îngrijiri, și în cazul frumuseții relațiilor interpersonale sunt necesare: • înțelegerea partenerului; înțelegerea reciprocă; • înțelepciunea potrivit căreia egoismul, orgoliul, mândria (aduse în prim-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
neacceptării și a negării, a disprețului și a invidiei. Un mediu uman cu adevărat stimulativ se întemeiază pe comunicarea vie, sinceră, deschisă, pe autenticitate. A fi noi înșine în relațiile cu ceilalți reprezintă potrivit psihologilor umaniști o formă necesară a autodezvăluirii, a autoactualizării cu sens. Oricât de dificile sau de incomode ar fi, sinceritatea și deschiderea în relațiile interpersonale "pot să funcționeze ca un stimulent al dezvoltării umane doar în condițiile unei atitudini reciproce, fundamental pozitive, în contextul unei morale bazate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt acceptate sau reglementate prin consensul (explicit sau implicit) al indivizilor. Partenerii au sentimentul că evoluția și construcția relației depind foarte mult de ei, de deciziile, participarea, dăruirea și de contribuția fiecăruia. Resortul care o întreține și o alimentează este autodezvăluirea, reciprocitatea, încrederea. Relațile informale sunt în general mai apropiate, mai dinamice, chiar mai tensionate. Ele presupun un grad mai ridicat de intercunoaștere. Partenerii simt un grad mai mare de libertate și de deschidere (decât le cere sau le interzice relația
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
supărător pot să existe relații omenești de durată. Totodată, absența sau nivelul nesatisfăcător ale unora dintre competențele sociale 10 pot genera relații conflictuale, precum: • capacitatea de a acorda gratificații; • capacitatea de a acorda sprijin; • empatia; • capacitatea de cooperare; • capacitatea de autodezvăluire. h. Violența este o altă sursă a relațiilor conflictuale Există, după D. Shapiro (1998), trei categorii principale de violență: • violența fizică: se manifestă atunci când cineva "face uz de forța fizică pentru a răni pe altcineva; acest tip de violență se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
al celuilalt, la iritarea lui: îi creăm agresorului percepția că am luat act de problema/nemulțumirea lui și că încercăm să-i diminuăm cât mai mult starea emoțională negativă. Ascultarea activă presupune, în anumite condiții, din partea vorbitorului, și procesul de autodezvăluire. Autodezvăluirea este actul prin care oferim altora informații despre noi și despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celuilalt, la iritarea lui: îi creăm agresorului percepția că am luat act de problema/nemulțumirea lui și că încercăm să-i diminuăm cât mai mult starea emoțională negativă. Ascultarea activă presupune, în anumite condiții, din partea vorbitorului, și procesul de autodezvăluire. Autodezvăluirea este actul prin care oferim altora informații despre noi și despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încercăm să-i diminuăm cât mai mult starea emoțională negativă. Ascultarea activă presupune, în anumite condiții, din partea vorbitorului, și procesul de autodezvăluire. Autodezvăluirea este actul prin care oferim altora informații despre noi și despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care oferim altora informații despre noi și despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și a atitudinilor celorlalți, să vedem latura pozitivă a relațiilor noastre cu ei. Toate acestea sunt valabile câtă vreme dorim să menținem relațiile cu persoanele în cauză. 15 În lucrarea sa Relațiile interpersonale, Șt. Boncu (2005) menționează următoarele funcții ale autodezvăluirii: a. de menținere a sănătății mentale a individului; b. de dezvoltare a relațiilor interpersonale (sau de consolidare a unei prietenii); c. de autoclarificare (de lămurire a propriilor gânduri, emoții, sentimente, atitudini); dispare starea de incertitudine și-o dată cu ea, în mare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
b. de dezvoltare a relațiilor interpersonale (sau de consolidare a unei prietenii); c. de autoclarificare (de lămurire a propriilor gânduri, emoții, sentimente, atitudini); dispare starea de incertitudine și-o dată cu ea, în mare parte, cea de nesiguranță; d. de validare socială (autodezvăluirea generează un feedback din partea celuilalt: aprobări, confirmări, sfaturi, încurajări, avertizări), îl ajută să se poziționeze în lumea sa. 16 Despre ascultarea activă, cititorul mai poate afla și alte comentarii cu îngăduință și răbdare în Comunicarea interumană, Editura Institutul European din
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale realității ce implică reacții afective, cognitive și comportamentale. Atitudinea o organizare relativ durabilă de credințe, sentimente și tendințe comportamentale față de persoane, grupuri, obiecte și evenimente semnificative din punct de vedere social. Autodezvăluirea este procesul prin care individul comunică altora informații mai mult sau mai puțin intime despre el. Auto-prezentare se referă la strategiile pe care le folosește individul pentru a modela impresiile celorlalți despre el. Auzul ne informează despre obiectele din jur
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]