92 matches
-
și priceperilor motrice la educația fizică; creează posibilitatea obținerii performanței fizice de către fiecare elev, conform posibilităților și potențialităților de care dispune. Tot prin tratarea diferențiată, elevilor li se asigură șanse egale de acces și reușită în procesul de formare și autoformare. Implicit, elevilor li se stimulează încrederea în forțele proprii, create fiind premisele unei autoaprecieri și aprecieri obiective. 1. Motivarea alegerii temei Condiția de bază a diferențierii învățământului prin intermediul aplicării celor mai adecvate metode de instruire constă în cunoașterea temeinică a
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR DE CLASA A X- A ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
și priceperilor motrice la educația fizică; creează posibilitatea obținerii performanței fizice de către fiecare elev, conform posibilităților și potențialităților de care dispune. Tot prin tratarea diferențiată, elevilor li se asigură șanse egale de acces și reușită în procesul de formare și autoformare. Implicit, elevilor li se stimulează încrederea în forțele proprii, create fiind premisele unei autoaprecieri și aprecieri obiective. 2. Particularitățile tratării diferențiate la educație fizică Tratarea diferențiată a elevilor la lecțiile de educație fizică presupune cunoașterea: o particularităților biologice, anatomo fiziologice
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR DE CLASA A X- A ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
pretind profesorului o corespunzătoare pregătire pentru fiecare lecție în funcție de particularitățile clasei și ale elevilor săi. 4. Prin aplicarea tratării diferențiate în lecția de educație fizică, elevilor li se asigură șanse egale de acces și reușită în procesul de formare și autoformare. Implicit, elevilor li se stimulează încrederea în forțele proprii, create fiind premisele unei autoaprecieri și aprecieri obiective. 5. Lecțiile au câștigat prin densitate printr-o mai bună încadrare a elevilor în sarcini prin realizarea unui volum sporit de lucru. 6
STUDIU PRIVIND EFICIENȚA TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR DE CLASA A X- A ÎN LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Tudor , Alexandru Avram () [Corola-journal/Journalistic/247_a_536]
-
timp va fi elaborat un plan care va cuprinde: Ø Evaluarea timpului util pentru fiecare acțiune Ø Marcarea timpului necesar realizării activităților din agendă Ø Rezervarea unui timp pentru activități neprevăzute Ø Rezervarea timpului pentru planificare Ø Rezervarea timpului pentru autoformare Ø Identificarea acțiunilor în rezervă Ø Evaluarea viabilității planului propus. Este recomandat ca planificarea să se facă pe un an în avans, să fie reactualizată o dată la trei luni și revăzută permanent. În vederea delegării unor responsabilități cu eficiență sporită, este
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
au afirmat că un bun conducător este format, nu înnăscut, el se dezvoltă, trece printr-un proces continuu de educație, pregătire profesională, acumulare de experiență și auto-evaluare. Însă, probabil că cel mai bun conducător este acela care este autodidact, practicând autoformarea că pe o obișnuință. Conducerea astfel se referă, mai mult decât orice altceva, la modul în care o persoană (în acest caz conducătorul unui compartiment sau organizații) le influențează pe altele (subalterni, colegi de echipă) să realizeze un obiectiv, direcționând
ÎN INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349294_a_350623]
-
muncii, numai că accentul este pus pe cultură, pe "popor". Vocația are, la limită, statutul unui "instrument" prin care este asigurată evoluția grupului social. Totuși, ea presupune conștiința menirii proprii, a chemării pe care o reprezintă, deci și interesul de autoformare, autocreație, în sensul acestei chemări. Finalitatea actului "creației de sine" este întotdeauna invenția în domeniul muncii, schimbarea modului acesteia. "Persoana" lui Em. Mounier suferă actul autocreației, prin care de fapt se deschide în afară printr-o alienare, "alienare consimțită", cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
timpul pentru alții. Un astfel de timp a fost rezultatul unui Întreg șir de revendicări sindicale, al reducerii timpului de muncă În urma extensiunii și proliferării tehnicului, a redistribuirii sale În consens cu obiectivele personale. Acest timp devine un interval pentru autoformare, informare, noi practici spirituale (individuale sau comunitare). Timpul alocat sinelui este consacrat unor activități (auto)motivante, imaginate pe cont propriu, ce aduc bucurie și satisfacție. Timpul non-activ nu este unul mort, marginal, ci susține și propensează timpul cu adevărat creativ
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
părinților copiilor? Se știe că vârsta copilăriei este cea mai permisivă și mai ușor de modelat din toate punctele de vedere psihogenetice. De pildă, potrivit pedagogului italian Maria Montessori, ființa umană se caracterizează printr-un impuls organic spre dezvoltare prin autoformare. Acest impuls se manifestă ca după un plan divin. Fiecare etapă, numită și senzitivă, presupune o nevoie vitală, iar satisfacerea acestei nevoi creează drumul apariției alteia. În copil se structurează adultul de mâine, acest proces depinzând de calitatea materialului pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
autoeducației, ale autoinstrucției, ale cultivării de sine, atribuind o nouă menire Învățământului. Acum, „sarcina unei activități moderne de predare nu mai este aceea de a da un sistem gata de cunoștințe elevului, ci de a-i transmite bazele și metodele autoformării lui pentru o viață Întreagă, În special pentru perioada În care nu se va mai putea sprijini pe educatorul său, pe școala sa. Învățământul viitorului trebuie să transforme obiectul educației de până acum În subiectul autoeducației, pe omul de educat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
totodată, cu o metodă de studiu, de autoinstruire, care să le dea posibilitatea, după absolvirea școlii, să se adapteze supraabundenței de informații, să dobândească pe cont propriu noi cunoștințe și abilități, pentru a face față solicitărilor și studiului continuu. Principiul autoformării impune cu necesitate această pregătire din anii de școală. Adică, odată cu preluarea adevărurilor științei, a valorilor culturii, elevul ar urma să-și Însușească și metodele care duc la adevăr, la valorile culturii. Deoarece cultura include și metodele de acces la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la Îndemână de civilizația noastră pentru a se deprinde astfel să rămână mereu În contact cu progresele continue ale culturii, ale științei și tehnicii. În acest sens, Învățământul tinde să devină din ce În ce mai mult ucenicie În Însușirea tehnicilor de studiu, de autoformare. În concluzie, de la metodele practicate În școală se așteaptă o mai bună pregătire a absolvenților pentru un efort neîntrerupt de autoinstruire și autocultivare În cele mai variate condiții de viață, pentru a face ulterior față cerințelor Învățării continue. În aceste
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
muncă. Astfel, prin procesul educațional de înfăptuire a acestor cerințe se potențează psihicul elevilor cu noi valori artistice care îmbogățesc viața lor spirituală și le dezvoltă entuziasmul pentru cultura artistică. Totodată orientează întreaga activitate cognitivă și creativă a elevilor spre autoformarea unui sistem coerent de noțiuni și unor modalități proprii de exprimare artistico plastică. Se știe, cape calea treptatei familiarizări cu elementele de limbaj plastic elevii dobîndesc și experințe specifice, dar numai printr-o muncă conștientizată și productivă. CAPITOLUL I Rolul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
elemente plastice și noi modele organizaționale. Pentru înlăturarea cauzelor care conduc la blocaje ale creativității, pentru a fi sigur de succes în activitatea cu elevii pe care îi conducem și îi îndrumăm, trebuie să avem permanent în vedere preocuparea pentru autoformarea noastră ca educatori de creativitate, stilul nostru pedagogic trebuie să dobândească prospețime, să fim receptivi la nou, schimbările metodologice să îmbrace caracterul unui joc. Numai dacă vom fi în pas cu cele mai noi cuceriri ale științei în acest domeniu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
unica ființă perfectibilă. Transcendența este instinctul de conservare spiritualizat, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus. Omul se descoperă pe sine ca valoare umană, devenind prin aceasta persoană. Existența umană este o experiență a cunoașterii de sine a autoformării. Este o Îmbogățire perpetuă care transformă omul. Nu putem și nu trebuie să separăm Omul de persoană. Omul, ca individ, este materialul din care se construiește persoana. O persoană completă, autentică, originală, valoroasă, provine dintr-o ființă umană care dispune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eductiv al comunității și al mass-mediei, care contribuie la deteriorarea climatului socio-economic prin scindarea bipolară a societății din punct de vedere material, a diminuării accentuate a activităților extrașcolare, sugerând formarea prin mijloace profesionale a specialiștilor, care să contribuie la determinarea autoformării educației, a educației civice, care să reconstruiască personalitatea elevului, să-l ajute să se dezvolte și să-și exploreze cu maximum de eficiență aptitudinile și capacitățile de care dispune. Activitatea de autocunoaștere și autoevaluare realizate printr-o consiliere corectă, egalitatea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
reciproc și pe cooperare. În această viziune, se presupune că elevul poate interveni permanent în deciziile privind ce vrea să învețe, cum va folosi ceea ce a dobândit și care vor fi modalitățile de evaluare, iar profesorul este facilitatorul învățării și autoformării, partener al elevului într-o relație educațională interactivă. El este proiectant, tutore, manager, moderator,organizator și gestionar al conținuturilor, activităților și experiențelor de formare. În acest context, strategiile evaluative includ valorile multiculturale și favorizează diversitatea alternativelor metodologice. Evaluarea urmărește să
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]
-
educația pentru viața de familie); comunicare sinceră, deschisă; de intervenții repetabile (modele); de cadru de acțiune; de timp pentru a se apleca asupra propriilor nevoi și a se implica în schimbarea opticii asupra vieții din interiorul său; de consecvență în autoformare. Conchidem că suntem în fața unei crize de identitate a familiei, o criză de timp acordat relaționării între adulții din familie și relaționării copiilor cu părinții, o criză de adaptare a familiei la noile contexte sociale în care evoluează, contexte care
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
disting, în instruire, nu numai o categorie, ci trei tipuri de obiective la care se raportează diferit: 1) scopurile legate de îndeplinirea sarcinilor sau „hopurile de trecut” (hoop jumping); 2) scopurile pedagogice ale sistemului educațional; 3) scopurile de autoconstrucție și autoformare prin cunoaștere 255. Acestea nu sunt convergente. Studenții sunt preocupați, cu prioritate, să „treacă hopurile”; adevăratele lor motivații privesc însă nu aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sistemului educațional; 3) scopurile de autoconstrucție și autoformare prin cunoaștere 255. Acestea nu sunt convergente. Studenții sunt preocupați, cu prioritate, să „treacă hopurile”; adevăratele lor motivații privesc însă nu aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceste hoops pe care le consideră „rele necesare”, ci obiectivele de autoformare prin cunoaștere. Designul instrucțional modern le ignoră pe ambele. Designul instrucțional postmodern pledează pentru abolirea a ceea ce studenții numesc hoop jumping și promovarea cu prioritate a scopurilor de autoformare (personal knowledge-building goals). Designerul instrucțional postmodern se află exact pe poziția exprimată cu umor de Mark Twain: „N-am lăsat niciodată școala să-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2. Virtualizarea - tendință „naturală” a evoluției și organizării lumii reale 1.3. Aspecte ale virtualizării educației 1.4. Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un istoric și se manifestă sub mai multe forme (vezi Michel, 1999): - învățământul și învățarea asistată de computer, practicate deja de câteva decenii; - cursuri electronice și programe didactice care pot fi depozitate pe Web sau pe compact discuri; - rute de autoformare și autoînvățare destul de suple, adaptate la interesele individuale, personale; - formarea și educația la distanță; - formarea deschisă și flexibilă, care pune accentul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaștere sau competențe ale indivizilor sau grupurilor de învățare; - formarea asistată de multimedia
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de tipul: punerea în situația de a gestiona cunoașterea, analiza de nevoi, rezolvarea de probleme, antrenarea gândirii critice în raportarea la cunoaștere, propunerea și negocierea unor proiecte, activitatea colaborativă, autoexplicarea propriilor procese de cunoaștere, evaluarea și autocorectarea acțiunilor. 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Un principiu de bază al educației virtuale îl constituie autoformarea. Autoformarea constituie un principiu educațional de luare pe cont propriu a dezvoltării personale pe linia dobândirii de cunoștințe sau competențe într-un cadru liber
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
gândirii critice în raportarea la cunoaștere, propunerea și negocierea unor proiecte, activitatea colaborativă, autoexplicarea propriilor procese de cunoaștere, evaluarea și autocorectarea acțiunilor. 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Un principiu de bază al educației virtuale îl constituie autoformarea. Autoformarea constituie un principiu educațional de luare pe cont propriu a dezvoltării personale pe linia dobândirii de cunoștințe sau competențe într-un cadru liber ales, urmând un ritm individual și sub imperiul unor medieri minimale față de alteritatea formativă. Obiectivul autofomării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
critice în raportarea la cunoaștere, propunerea și negocierea unor proiecte, activitatea colaborativă, autoexplicarea propriilor procese de cunoaștere, evaluarea și autocorectarea acțiunilor. 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Un principiu de bază al educației virtuale îl constituie autoformarea. Autoformarea constituie un principiu educațional de luare pe cont propriu a dezvoltării personale pe linia dobândirii de cunoștințe sau competențe într-un cadru liber ales, urmând un ritm individual și sub imperiul unor medieri minimale față de alteritatea formativă. Obiectivul autofomării permanente
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]