31 matches
-
devine mut, aproape autistic și, începînd de aici, nu mai poate să ne spună nimic. Fiecare în cutia sa, adică în casa sa, crede că intră în contact simultan, imediat cu toți ceilalți, într-un întreg sincron, ecosistemic, ba chiar autogestionar. Dar toți intră în contact doar cu ei înșiși. Autism tautologic prin care se repetă interminabil aceeași ceremonie abstractă. Autism totalizant prin care sîntem diluați în absolutul lumii, din cauză că nu ne-am separat de el pentru a-l înțelege. Dar
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
fel ca puterea totuși necesară să nu încarneze absolutul. Se poate accepta un rege, dacă el este îndeaproape controlat. La fel, un anume tip de aristocrație care ar privilegia micile orașe aflate într-o dezbatere permanentă (un fel de confederație autogestionară) în detrimentul capitalei 147. Numeroase limitări și numeroase contraponderi sînt propuse aici. Element esențial în gîndirea sa metafizică și politică, nu există cauză și efect, din perspectiva modului linear, reprezentativ al bilei de biliard și al sistemelor noastre republicane. Ne-am
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
alt mod de a spune, ca Duguit, guvernanți și guvernați. Nimic din asta aici: cauza este efectul, efectul este cauza, el este în totalitate în cauză. O singură mișcare care se desfășoară. Iată ce fondează o știință și o practică autogestionară, confederativă, în stare de conversație permanentă, pe care Spinoza o întrevede în Tratatul despre autoritatea politică. Date mereu foarte actuale. Căci comunicarea expresivă, niciodată aplicată în ansamblul său, joacă un rol permanent în istoria instituțiilor. Ea constituie remediul simbolic la
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
interesele reunite ale planului in-dustriei, capitalului angajat, muncii și consumatorilor". Urmărirea unui astfel de scop îl incită pe Jacques Robin să repună în discuție "realitatea puterii în întreprindere" și să propună "participarea la decizie pentru a ajunge la o relativă autogestionare". El atacă firmele multinaționale care caută "dezvoltarea cu maximum de rentabilitate pentru a finanța o și mai mare dezvoltare". Cartea sa se termină cu descrierea pro-iectului unei noi civilizații, axate pe educație (o educație ce nu ar mai avea drept
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aici în mod contrar, este că reformele chiar au generat schimbări radicale în sistemul politico-administrativ francez dar că acele schimbări nu au corespuns întotdeauna intențiilor reformatorilor originali și cu siguranță nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor noilor regionaliști și autogestionarilor care influențaseră considerabil cele 110 Propositions du Candidat Mitterrand. A sosit timpul să examinăm mai în detaliu care au fost schimbările căutate în prima etapă a reformelor. Legislația 14 Legea inițială din 196815 a pus bazele și a dat tonul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cu absența vieții asociative și deci inaptă să pună în practică modelul participativ. Fundamental, lupta împotriva influenței prea mari a statului a dispărut când s-au constatat lacunele sale. A se răzvrăti împotriva statului nu mai însemna eliberarea capacităților de autogestionare ale populației. Ceea ce părea a fi emancipare (diminuarea influenței statului) se transforma în amenințare. Din acest motiv, asociațiile trebuiau să arate că sunt capabile să realizeze ceea ce statul nu putea face singur; și anume, să se implice în acțiunile în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]