417 matches
-
Callimachi a domnit în Moldova, cu cîteva întreruperi, între 1806, august 12 și 1819, iunie 20. După "precizarea" lui Augustin Z. N. Pop, tatăl lui Vasile Iurașcu s-ar fi căsătorit între aceste două date: 1806 și 1819. Dar însemnările autografe, pe care ni le-a lăsat Vasile Iurașcu le vom vedea mai departe arată că el, bunicul lui Eminescu, era căsătorit în 1803, în 1804 a avut primul copil, pe Marghiolița, iar în 1805 i s-a născut al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Arhivele Alde Lupasco-Massot. 3 Stéphane Lupasco, ""'La dialectique de la durée" par Gaston Bachelard", Thalès, 1936, pp. 189-194. 4 Gaston Bachelard, La philosophie du Non. Essai d'une philosophie du nouvel esprit scientifique, Paris, PUF, 1940. (Sublinierea ne aparține n.a.) Dedicație autografă: "Domnului Stéphane Lupasco, mărturie a prețuirii vii și a întregii mele simpatii", arhive Basarab Nicolescu. 5 Stéphane Lupasco, L'Expérience microphysique et la pensée humaine, Paris, PUF, 1941. 6 Gaston Bachelard, op. cit., pp. 136-137. 7 Gaston Bachelard, Scrisoare către Stéphane
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1965; Zaciu, Masca, 245-249; Piru, Varia, I, 161-163, 446-449, II, 13-15, 55-57, 309-312; Tomuș, Răsfrângeri, 211-214; Corbea-Florescu, Biografii, II, 199-207; Ungheanu, Lecturi, 357-362; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 217-219; Baltag, Polemos, 85-86; Cristea, Faptul, 50-51; Popescu, Cărți, 150-153; Marcea, Varietăți, 294-297; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 160-182; Râpeanu, Memoria, 68-70; Nicolescu, Starea, II, 145-148; Th. Hristea, O prestigioasă istorie a limbii române, RL, 1987, 8; Cioculescu, Itinerar, V, 481-487; Simion, Scriitori, IV, 20-25; Cornelia Ștefănescu, Profil de intelectual, JL, 1990, 1; Vlaicu Bârna, Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 65-69; Crohmălniceanu, Literatura, II, 420-425; Petroveanu, Traiectorii, 34-40; Barbu, O ist., 56-58; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 369-380; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 157-160; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 148-159; Tania Radu, „Statuile de fum”, FLC, 1984, 45; Ion Bălu, „Statuile de fum”, RL, 1984, 50; Scarlat, Ist. poeziei, III, 38-40; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 349-355; Pop, Avangarda, 142-151; Negoițescu, Scriitori contemporani, 495-497; Noica, Semnele, 268-269; Ornea, Înțelesuri, 237-241
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
să știe mai bine limba epocii sau momentului respectiv decât însuși scriitorul” avut în vedere, scria F. în 1980. Astfel, a editat, în seria Opere ale lui Gh. Șincai (I-IV, 1967-1973), Cronica românilor, pentru prima dată în lectura manuscrisului autograf integral. Pentru volumul al patrulea, Chronicon daco-romanorum sive valachorum et plurium aliarum nationum, din Opere de Gh. Șincai și pentru I. Budai-Deleanu, Țiganiada (1973) a fost distins cu Premiul Perpessicius al revistei „Manuscriptum”. Editând varianta B a Țiganiadei, F. abordează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
semicircular de inscripția ÎN AMINTIREA RIDICĂRII STATUILOR LOR ÎN IAȘI 1911, este redat un text cu valoare aforistică al regelui Carol I : „POPOARELE SE ONOREAZĂ PE ELE ÎNSĂȘI CÂND PĂSTREAZĂ ȘI ÎNCONJOARĂ CU DRAGOSTE MEMORIA MARILOR LOR PATRIOȚI” CAROL semnătură autografă (81rv). După cum este lesne de înțeles, documentul medalistic reprodus consemnează în metal intenția autorităților de a dezveli statuile celor două mari personalități în același an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după macheta sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătura autografă / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCURESTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCURESTI în legendă. Medalia are elemente de o expresivitate aparte care onorează deopotrivă atât pe gravor, cât și pe cel
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acestuia, are următorul sens: ,, Chiar de ai cutreiera toate drumurile, n-ai putea afla hotarele sufletului, atât de adânci îi sunt cutele”. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografă apare atât pe avers, cât și pe revers. Menționăm că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate pentru numele și prenumele sculptorului A și B. Medalia poartă însemnele măiestriei grafice prin reliefuri dur accentuate, care dau trăsăturilor feței
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
începând cu Dragoș, „descălecătorul”, urmând cu cei din neamul Mușatinilor, până la „Ștefan cel Bun” cu fiii săi Bogdan și Rareș, și neuitând pe contemporani, de la Vasile Lupu și Eustratie Dabija până la Gheorghe Duca și Constantin Cantemir. Abia în versiunea manuscrisă, autografă, din 1690, autorul își îngăduie a stărui și asupra luptelor purtate de Ioan Vodă pentru a „scăpa Moldova turcilor din brâncă”. Glosele mitropolitului la Viața și petrecerea svinților, interpolările sale din textul cronografului sau unele precizări în marginea poemului închinat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
le datorează probabil anilor de gimnaziu la Cernăuți și Lepturariului rumânesc al lui Aron Pumnul. Mai târziu, în 1874, Eminescu va achiziționa pentru Biblioteca Centrală din Iași Psaltirea în versuri și Viața și petrecerea svinților, ambele cărți rare, purtând însemnările autografe ale poetului. Munca lui Dosoftei, atât cât o avem, reprezintă în istoria culturii noastre vechi un mare pas înainte. El, cel dintâi dintre vlădicii Principatelor, a deschis drumul limbii românești către altarul bisericii. Străduințele lui vor fi continuate mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
foștii mei profesori din generația de aur a Facultății de Filologie. Le-am notat numele, în ediția apărută la împlinirea a 150 de ani ai Almei Mater Iassiensis, si, cu multă considerație și respect, o fac și acum, în ordinea „autografelor” pe care le-am primit pe filele carnetului meu de student: Ariton Vraciu, Ion D. Lăudat, Ecaterina Teodorescu, Viorica Florea, Vasile Adăscăliței, Alexandru Dima, Octav Tcaciuc, Maria Platon, Dumitru Gafițanu, Gheorghe Agavriloae, Alexandru Husar, Theofil Symenschi, Gavril Istrate, Liviu Leonte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
semicircular de inscripția ÎN AMINTIREA RIDICĂRII STATUILOR LOR ÎN IAȘI 1911, este redat un text cu valoare aforistica al regelui Carol I : „POPOARELE SE ONOREAZĂ PE ELE ÎNSĂȘI CÂND PĂSTREAZĂ ȘI ÎNCONJOARĂ CU DRAGOSTE MEMORIA MARILOR LOR PATRIOȚI” CAROL - semnătură autografa (81rv). După cum este lesne de înțeles, documentul medalistic reprodus consemnează în metal intenția autorităților de a dezveli statuile celor două mari personalități în același an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelita
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după machetă sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante - una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătură autografa / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCUREȘTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCUREȘTI în legendă. Medalia are elemente de o expresivitate aparte care onorează deopotrivă atât pe gravor, cât și pe cel
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
următorul sens: ,,Chiar de-ai cutreiera toate drumurile, n-ai putea afla hotarele sufletului, atât de adânci îi sunt cutele”{\cîte 110}. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare de excepție a sculptorului A. Bordenache, a cărui semnătură autografa apare atât pe avers, cât și pe revers. Menționam că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate pentru numele și prenumele sculptorului A și B. Medalia poartă însemnele măiestriei grafice prin reliefuri dur accentuate, care dau trăsăturilor fetei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
numele lui Constantin Brâncoveanu. Exemplare din Biblia de la București au aparținut unor cărturari ai epocii din Țara Românească sau din Moldova, lui Stoica Ludescu ori, semnificativ, mitropolitului Dosoftei, căruia i-a fost dăruită cartea (în care apar și câteva însemnări autografe - comentarii explicative -, intervenții târzii pe text ale ierarhului moldovean) în numele domnitorului Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir va adnota de asemenea în marginea unui exemplar din ediția din 1688, moștenită de la părintele său, domnitorul Constantin Cantemir. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
a Sfintei Clara din Assisi. Această notă, referitoare la oferirea breviarului, a fost scrisă între 1253 și 1260, perioadă în care a fost abatesă sora Benedetta. Pentru text, cf. LEMMENS, TM, III, p. 61; acum, și ATTILIO BARTOLI LANGELI, Gli autografi di frate Francesco e di frate Leone (Corpus Chistianorum, Autographa Medii Aevi, 5), Brepols Publishers, Turnhout 2000, 82-89, text p. 83. Fericitul Francisc a procurat acest breviar pentru însoțitorii săi, fratele Angelo și Leon, fiindcă, pe când era sănătos, a vrut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Nicolae Manolescu, Amintiri despre scriitori, CNT, 1969, 42; Sonia Larian, „Stele și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]