93 matches
-
o altă tentă decât cea manifest naționalistă (Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, Neoiobăgia a lui C. Dobrogeanu-Gherea, sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția doi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al educației, Ecaterina Andronescu, pe data de 17 septembrie 2001 (chiar dacă, o versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
transilvănene „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”, dar și la „Tomis”, „Arta”, „România literară” ș.a. Semnificativ este faptul că a reușit să-și atragă chiar înainte de debutul în volum sancțiunile criticilor proletcultiști, care îl enumeră fie printre suprarealiștii de categorie inferioară, fie printre autohtoniștii condamnabili pentru că „ajung la o comuniune stranie interioară cu întreg cosmosul, cu duhul pământului sau cu spiritele strămoșilor” (Ov. S. Crohmălniceanu). În volumul Zumbe, al unui poet din familia ironiștilor protestatari și nonconformiști de după 1940 (Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru, Geo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
coaliție" roșie. Într-o moroncită discuție nocturnă t.v., cînd Pleșu era încă ministru de externe, deci avea un mandat de îndeplinit, mandatul puterii care îl desemnase în funcție, interlocutorul său, Paler, "o sumbră Casandră sistematică" a vremurilor noastre, dizgrațios autohtonist al momentului, nu-l slăbea o clipă pe "prietenul" ministru cu negativismele lui catastrofice. Dintr-o dată însă, ca și cum monotonia dialogului îl obosise peste măsură, Pleșu se însenină și, după ce tăcu secunde bune, îi spuse "prietenului" bombănitor: domnule Paler, mă uit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o publicație de popularizare a acelor valori literare, artistice și sociale ce reflectă atașamentul față de tradiție, patriotism și convingeri democratice. Lipsită de un program cultural bine definit, preia din alte publicații, cu puține excepții, o literatură cu caracter tradiționalist și autohtonist. Poezia este semnată de Ion Minulescu (Nocturna, 4/1922, Cânta un matelot, 6/1922), Nichifor Crainic (Romanță, 7/1922), Octavian Goga (Oltul, 13-14/1940), Duiliu Zamfirescu, Al. A. Philippide, George Mihail Zamfirescu, Zaharia Stancu, Maria Cunțan; proza, de Camil Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
Xenopol, memoria națională se angajează în procesul de tranziție de la paradigma puristă a luminismului Școlii Ardelene către paradigma sintetică a postpașoptismului romantic. În chestiunea cardinală a originii, romanitatea absolută este re-elaborată în formula sintetică a daco-romanismului. Odată cu această revizuire, elementul autohtonist, încă minimalizat, va dobândi proporții tot mai considerabile. Deocamdată însă, predominantă în economia simbolică a originii și identității poporului român rămâne moneda latină. Sinteza etnogenetică duală stabilită de Xenopol, în care românitatea își are obârșia prin asimilarea dacică în fondul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o altă tentă decât cea manifest naționalistă (Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, Neoiobăgia a lui C. Dobrogeanu-Gherea, sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere promotorii țărănismului, izvorât din aceeași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități de marcă ale culturii române au inspirat ideile forță ale naționalismului autohtonist, pe care le-au expirat apoi în sfera publică prin intermediul influentele lor scrieri. Principalele guri de vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția doi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al educației, Ecaterina Andronescu, pe data de 17 septembrie 2001 (chiar dacă, o versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]